7 zile în subsidiar

O crimă care putea fi prevenită

Vreme de mulţi ani de acum încolo, în oraşul Corabia, se va vorbi despre crima petrecută în acest târg liniştit, în august 2010, atunci când Narcis Nederu, de 21 de ani, împreună cu mama sa, Geta Nederu, de 49 de ani, au bătut-o şi, ulterior, incendiat-o, pe vecina lor, Doina Cazacu, de 53 de ani. Gestul oribil are deja două victime: victima şi agresoarea, aceasta din urmă decedând la spital după ce s-a aruncat în gol de la etajul locuinţei în care o sechestrase pe victimă şi îi dăduse foc. Pentru faptele sale, în faţa legii, răspunde doar Narcis Nedaru, însă acesta având serioase probleme psihice va beneficia, aproape sigur, de o încadrare juridică corespunzătoare. Adevăratul vinovat al acestei tragedii este nedefinit şi se află în libertate: statul român, prin instrumentele sale, care până acum nu au acţionat corect în depistarea ucigaşului, tratarea şi izolarea acestuia de ceilalţi membrii ai comunităţii. Alţii se întreabă unde o fi fost atâta amar de vreme poliţistul de proximitate.

Băieţii preşedintelui au furat-o acasă!

Ce bucurie, în momentul promovării după victoria obţinută de cei de la Alro Slatina împotriva adversarilor direcţi la promovare pe când se aflau în Divizia a III-a a fotbalului românesc! Era frumos, toată lumea ţinea în braţe o cupă, încât unii mai naivi, puţini creduli din fire, puteau să creadă că e vorba de vreo distincţie europeană sau, mai rău, una mondială. Dar timpul a trecut, iar în Liga a II-a se joacă un alt fel de fotbal. În primul meci disputat acasă, băieţii de la Consiliul Judeţean au luat bătaie de la Unirea Alba-Iulia. Bătaia n-a fost prea dureroasă, dar ea este certă, lichidă şi exigibilă. În consecinţă, de acum încolo, slătinenii au ocazia să vadă pe viu în ce investeşte Consiliul Judeţean Olt banii, pe timp de criză. Până la închiderea ediţiei, nu a apărut comunicatul oficial de presă din care să rezulte că vinovatul principal pentru eşec este Ion Toma, fostul preşedinte al PSD Olt.

Spitalul de la Slatina poate să aibă detectoare de fum, dar îi trebuie şi detectoare de şpagă

De când cu incendiul de la Maternitatea Giuleşti, din capitală, s-a dat alarma în toată ţara. Potrivit unui ordin, urmare a unei recomandări făcută de ministrul Sănătăţii, în toate spitalele trebuie montate dispozitive de supraveghere electronică, cât şi detectoare de fum, pentru a preveni catastrofe similare. Problema îşi poate găsi o deplină rezolvare, atunci când la Spitalul de la Slatina, acolo unde medicul este o specie ocrotită de cei care vor să reformeze sistemul, ar putea fi dotat cu un senzor de şpagă. În acest caz, lucrurile ar putea lua însă o turnură neaşteptată: volumul de decibeli produs ar fi atât de mare încât imediat ar interveni oamenii de la Mediu pentru rezolvarea situaţiei. Până atunci, detectoarele de fum sunt pe cale să fie montate.

O învăţătoare, în greva foamei

În portofelul bugetarilor criza este deja certitudine. Gesturile extreme încep să apară, iar din punct de vedere psihologic, ele sunt explicabile. Este foarte greu să dai de la tine, fără nici o vină, ceva ce până acum ţi se cuvenea de drept. Aşa a intrat în greva foamei Cristina Irina Anghel, învăţătoare la Şcoala Numărul 2 din Caracal. Femeia este nemulţumită de ceea ce se întâmplă în general, fără a particulariza spre un reper local nemulţumirea astfel exprimată. Supravegheată îndeaproape de ambulanţă, femeia este liberă să protesteze. Însă, problema apare atunci când, printr-o seamă de proteste, doamna învăţătoare spune că nu are bani de haine, printre altele. Aici, vine din nou responsabilitatea statului, căci ar fi normal ca măcar acum, cu mult după al treisprezecelea ceas, statul să aibă puterea să le spună celor pe care îi reprezintă faptul că problema legată de îmbrăcămintea cetăţeanului nu este responsabilitatea ce trebuie achitată din banul public. Însă, comunicarea nu a fost niciodată punctul forte al actualilor guvernanţi.

L-au mai dat o dată pe Marius Bălaşa afară

Băieţii de la PDL Olt sunt oameni harnici, dedicaţi, cu o voinţă de invidiat, unui singur scop. Chiar dacă sunt la putere şi ar trebui să se ocupe şi cu lucruri mai serioase, de vreo jumătate de an încoace, toate energiile consumate în PDL Olt sunt folosite împotriva membrilor grupării pedeliste. Iar când toate eforturile se conjugă împotriva unui singur om, deja putem vorbi de o obsesie maniacală în grup. De aici până la spirala magică, nu va mai fi decât un pas. În sfârşit, pe 26 august,
l-au dat din nou afară, în şedinţa Biroului Permanent Judeţean, pe inspectorul general al ISJ Olt, Marius Bălaşa. Deşi, îl mai dăduseră cândva afară, tot din aceeaşi funcţie. În locul său, prin vot liber, democratic şi atent controlat, a fost numit un tânăr pentru reîmprospătarea rezervei de cadre a PDL Olt. Numele său fiind Marin Ionică, fost preşedinte de Consiliu Judeţean la Olt.

Bătăuşii erau, probabil, hoţi de cai…

…numai că, au greşit, flagrant, adresa. Şeful Hergheliei Slatina, Marian Speriatu, a primit, în scara blocului în care locuieşte, o corecţie fizică de la doi indivizi pe care nu-i cunoaşte şi pe care poliţia, până acum, nu i-a prins. Leziunile necesită o internare de câteva zile, iar în spatele agresiunii încep să circule diverse legende. Unii spun că loviturile ar fi un semn de corecţie aplicat împotriva intenţiilor lui Marian Speriatu de a candida la funcţia de primar al comunei Strejeşti, acolo unde, în 2012, vrea să provoace o schimbare în avantajul cetăţeanului şi în detrimentul clicii din primărie. Şi asta, în condiţiile în care Speriatu nici măcar nu şi-a anunţat candidatura.

Cine s-ar fi gândit. Preavize la prefectură…

Doar până ieri aşa ceva ţinea de domeniul fantasticului: disponibilizări la Prefectura Olt. Ei bine, iată că se întâmplă şi asta. După scăderea salariilor cu 25%, la instituţia care reprezintă Guvernul în teritoriu, funcţionari şi personal contractual deopotrivă pleacă acasă, conform unei organigrame dispusă de cei de la Bucureşti. Parcă e de râsul curcilor: se externalizează curăţenia, o parte din maşinile de serviciu sunt trase pe dreapta, iar pentru ocuparea unor posturi limitate va fi organizat, în scurt timp, concurs intern. Până la proba contrarie, considerăm că acest concurs e pe bune, însă trăim în România şi ştim cum funcţionează sistemul. Iată că se mai spulberă un mit, cel al intangibilităţii pe funcţie, a celor care lucrează la stat. Problema este unde vor merge aceşti oameni, al căror orizont profesional nu a luat în calcul şi ceea ce se întâmplă acum.

Cum a devenit Consiliul Judeţean Olt instituţie de ocrotire pentru pensionari…

Doar în urmă cu câteva zile, Consiliul Judeţean Olt şi-a depus scrisoarea de intenţie pentru a deveni instituţia publică numărul unu din judeţ, ocrotitoare de pensionari-pensionabili. Cărora, dacă mai sunt şi pesedişti, le oferă locuri de muncă în sistemul public, salarii mari, că doar nu dă domnul preşedinte de la el! În consecinţă, Mateescu, de la Casa de Sănătate, după un sejur prelungit în concedii medicale, a fost numit manager la Spitalul de la Scorniceşti. La Spitalul de la Greci, tot pe filiera Consiliului Judeţean, a ajuns manager Taifas, de la Vâlcele, cel care, după ce nu a mai ieşit primar, merita din partea partidului şi a preşedintelui CJ Olt o funcţie bine plătită. În consecinţă, ambii vor avea salarii de aproximativ 50 de milioane lei, lunar, net, la care se mai adaugă câteva ouă din cuibar, dintre cele pe care le lasă găina atunci când trece gardul făcut de firma cui trebuie. Până la noi ordine, gluma aia făcută de Paul Stănescu: „Fără politică în spitale!”, este doar o simplă glumă. Cine ar putea crede un preşedinte de partid care dacă ar fi spus adevărul şi numai adevărul, nu ar fi ajuns niciodată ceea ce este astăzi…

Dacă şi la creşe se intră pe pile…

În România, mecanismul putred, cel care garantează ceva numai pe pile şi relaţii, se aplică din fragedă pruncie, pentru a produce astfel elemente sănătoase care să continue buna tradiţie din spaţiul balcanic, acolo unde dacă dai ai, iar dacă nu dai, nu primeşti ceea ce de fapt, de drept, ţi se cuvine. În consecinţă, sub acest principiu, se lucrează în ceea ce priveşte admiterea în creşele de copii din Slatina. Peste 150 de solicitări, doar 60 de admişi. Oficial, criteriul de departajare este vechimea cererii depusă de către aparţinători. Neoficial, intervine de fiecare dată firul scurt, cel care leagă telefonul unei persoane cu decizie de nevoia unui părinte care cunoaşte pe cine trebuie. Nu ar fi exclus ca într-o bună-zi admiterea la creşe să se facă pe bază de interviu, adică micuţul să răspundă unui chestionar în care sunt întrebări legate de evoluţia economiei româneşti, repartiţii bugetare din PIB, relansare economică şi alte lucruri pe care un copil de creşă le ştie mai bine decât Emil Boc.

Un hoţ cu bun-simţ, care nu este înţeles de sistem

Rar se întâmplă să vezi aşa ceva, iar dacă totuşi vă gândiţi unde se poate întâmpla aşa ceva, nu trebuie să mergeţi decât la Caracal, acolo unde minunile sunt fără număr, iar diversitatea lor este parte din farmecul vieţii. Un cetăţean din Dobrosloveni a furat un microbuz de la un şofer neatent care-şi uitase cheile în maşină. L-a luat, a dat o tură, a alimentat cu carburant, după care a sunat proprietarul să-l asigure că-i va aduce maşina înapoi. În această poveste mai apar câteva amănunte: şoferul de ocazie nu are permis, iar alcoolemia depistată în sânge se datorează unei puternice nostalgii provocată de faptul că microbuzul folosit temporar nu corespundea pretenţiilor sale. Şmecheria următoare ţine tot de Caracal: poliţiştii din localitate s-au aflat să declare prinderea şoferului de ocazie, deşi acesta înapoiase, de bunăvoie, autovehiculul. Ancheta penală este în curs, dar încadrarea la furt nu ţine, iar instanţa trebuie să ia în seamă acest lucru, raportându-se şi la faptul că până acum întreaga naţiune română a dat de bunăvoie încrederea sinceră în nişte guvernanţi care şi-au bătut joc de ea. Iar pe ăştia nu-i cercetează nimeni.

Octavian Popescu, pe drumul de la Prefectură, la spitalul de la Caracal

Fost prefect în vreo două mandate, fost inspector guvernamental pe probleme de mărunţit vegetaţie forestieră pentru hrana câinilor de pe drumurile patriei, fost lider pe la PDL, fost membru pe la acest partid, Octavian Popescu a revenit în lumea publică de la Olt. Asta, după ce primarul Gheorghe Anghel de la Caracal, prin prerogativele funcţiei, dar şi prin efectele legii privind descentralizarea sistemului sanitar, a avut posibilitatea să numească managerul Spitalului Municipal Caracal. În consecinţă, în acest mod, a fost numit Octavian Popescu, pe post. Primit bine de către colectivul de aici, Popescu nu se vrea a fi un zbir, cum de fapt nu a fost niciodată, atâta timp cât a deţinut funcţii publice în administraţia judeţului Olt. Iar, până în prezent, toate auspiciile conduc spre o reuşită a sa pe acest post, căci în ceea ce-l priveşte pe actualul manager, acesta are la el un sac plin cu bune intenţii.