INTERVIU despre starea naţiunii
cu Sorin GHIŢĂ, primarul oraşului Drăgăneşti-Olt

«În acest moment, ca să lucrezi în administraţia publică locală, trebuie să ai în primul rând foarte mult curaj»

Actuala situaţie economică în care se află România reprezintă o încercare maximă pentru cei care săvârşesc, prin exercitarea profesiei, acte şi fapte în administraţia locală. Aproape că nu mai este o soluţie în a fi funcţionar public, în condiţiile în care spectrul şomajului bântuie sectorul public, iar funcţia de primar este doar o situaţie care generează multe, multe bătăi de cap, dar şi neîmpliniri cât cuprinde în ceea ce priveşte posibilitatea de onorare a promisiunilor electorale făcute în perioada campaniilor electorale.
Despre aceste lucruri, într-un cuvânt despre ce înseamnă administraţie publică locală, în august 2010, primarul de la Drăgăneşti-Olt, Sorin Ionel Ghiţă, a avut amabilitatea să ne acorde un interviu. Interviu în care se spune lucrurilor pe nume, căci, deocamdată, libertatea de expresie, oficial, nu a fost îngrădită de către cei care deţin capacitatea de decizie în România vremurilor noastre.

- Ce înseamnă administraţie publică locală, pe timp de criză?

- Administraţie publică locală pe timp de criză înseamnă o luptă permanentă pentru supravieţuire. Oricum, problemele au fost şi sunt încă foarte multe, nefiind tratate corect de către administraţia centrală, de către reprezentanţii ministerelor şi de către guvern, în general. Mai mult, odată cu această criză, care este adâncită şi de proasta gestionare a treburilor ţării, şi aici cred că putem vorbi chiar de incompetenţa unora care guvernează, ajungem într-o situaţie care este greu de imaginat de către cei care nu sunt în sistem. La toate necazurile cotidiene pe care le întâlnim în administraţia publică locală, se pare că acum guvernanţii au mai găsit o soluţie pentru „revigorare”, mai tăind din salariile şi aşa destul de mici pe care le au angajaţii, şi astfel vă daţi seama câtă poftă de muncă mai au. Şi după ce că tăiem din salarii, iar respectivele sume de bani nu ne rămân nouă să le folosim la altceva, mai suntem puşi să dăm şi afară o altă parte dintre ei. De asemenea, în condiţiile în care constatăm că într-un anumit loc avem nevoie de un om capabil, cu o anumită pregătire profesională, nu avem voie să-l angajam dar poate să facă asta operatorul de credit pe răspunderea lui, iar după un timp, când vine un control, să plătească el salariul. Nu vreau să fiu înţeles greşit şi nici nu vreau să mă vaiet, dar în aceste condiţii este extrem de dificil de lucrat, astfel că dacă luăm în calcul toţi factorii subiectivi şi obiectivi, constatăm că în acest moment, ca să lucrezi în administraţia publică locală, trebuie să ai în primul rând foarte mult curaj.

- Nu credeţi, domnule primar, că impunerea din afară, chiar şi de la centru, a unui număr fix de posturi şi a unor lefuri date de situaţia economică dezastruoasă în care se află ţara, cuvinte repetate parcă după o placă foarte bine pusă, îmbracă forma unui amendament în treburile interne ale administraţiei locale? Mai putem vorbi de autonomie locală, de descentralizare în contextul dat?

- Încerc să fac o sinteză şi să vorbesc cât mai puţin despre două lucruri: autonomie şi descentralizare. Despre autonomie nu ştiu ce mai putem spune, atâta timp cât noi nici măcar nu avem dreptul să facem nimic altceva decât să suportăm consecinţele faptelor făcute de alţii. Responsabilităţi avem oricum destul de multe, iar eu unul mi le-am asumat şi niciodată nu am ascuns lucrul acesta. Personal, mi-am dorit să ajung aici, să ocup funcţia de primar şi o tratez cu cea mai mare seriozitate. Faptul că ni se impun însă anumite reguli trebuie privit din două puncte de vedere. Pe de o parte, este normal să avem mare grijă cu banul public şi chiar să avem un număr mai mic de angajaţi într-o instituţie, dar cei care sunt să fie plătiţi cu un salariu decent pentru a-şi putea face treaba liniştiţi, aşa cum trebuie. Despre numărul de personal şi cheltuieli trebuie să fie făcută o analiză cât mai serioasă, iar eu chiar am tras un semnal de alarmă atât în cadrul Asociaţiei Oraşelor din România, în diferite conferinţe, cât şi în relaţiile cu instituţiile statului din judeţul Olt, Prefectura şi Consiliul Judeţean Olt. Este însă uşor să se dea ordin dintr-un birou, să se indice un anumit număr de personal într-o instituţie sau alta, fără să se ţină cont de realităţi. Gândiţi-vă că oraşele şi municipiile deservesc cu anumite servicii un număr foarte mare de cetăţeni proveniţi din jurul localităţilor respective, ceea ce atrage de la sine şi foarte multe cheltuieli. Astfel, toată responsabilitatea şi costurile necesare ne revin nouă, celor din administraţia publică locală, iar decizia de a numi conducători, de a face anumite politici manageriale aparţin instituţiilor în cauză. Spre exemplu, în Drăgăneşti-Olt, în clipa de faţă, vă pot spune că eu nu am nici o certitudine şi nu pot spune cu exactitate nici măcar un nume de conducător într-o instituţie de învăţământ. Am fost lăsaţi într-o ceaţă totală, aproape spre beznă şi, deşi nu mai este mult până pe 15 septembrie 2010, noi nu ştim încă cine vor fi directorii la şcolile şi grădiniţele oraşului nostru. Mă leg de acest aspect pentru că de când sunt primarul acestei localităţi am făcut tot ce a depins de mine pentru asigurarea unui minim de decenţă, curăţenie şi tot ceea ce trebuie pentru buna funcţionare a unităţilor, iar acum mă deranjează că, până la această dată, eu nici măcar nu am garanţii legate de cine rămâne şi cine va fi schimbat cu o altă persoană. Chiar zilele trecute am avut o discuţie cu domnul inspector general şcolar, Marin Ionică, cel care şi-a arătat disponibilitatea, dar nu m-a putut lămuri în legătură cu cei care vor fi sau nu vor mai fi directori. Consider că trebuie să ştim şi noi, instituţia primăriei, cu cine colaborăm, astfel ca aceste unităţi să fie într-o bună stare. Revenind insă la tema întrebării dumneavoastră, despre descentralizare, putem spune că este un subiect care a fost stindardul numărul unu al guvernărilor din România, şi mai ales al acestei guvernări, prin porta-vocea Emiluţ Boc, care ne vorbeşte despre binefacerile ei, dar constatăm că, de fapt, aşa ceva nu se doreşte. Dacă cei din ministere îşi închipuie că descentralizarea se poate face numai prin presă sau uitându-ne la televizor, este o mare greşeală. Observăm cu toţii că în România, deşi suntem în plină criză, se vorbeşte mult dar se face puţin, nu se schimbă absolut nimic iar administraţiile publice locale nu au un buget de funcţionare stabilit. Din această cauză ajungem iar la mâna politicului, iar la mâna Consiliului Judeţean sau a guvernului şi…

- …şi totuşi, pentru că aţi amintit de Consiliul Judeţean, putem spune că din acest punct de vedere nu ar trebui să vă faceţi griji, dacă ţinem cont că sunteţi de la PNL, iar partidul din care faceţi parte, prin vicepreşedintele CJ Olt, împarte guvernarea judeţeană la nivelul Oltului.

- Nu aş vrea să intrăm într-o polemică politică, dar aş vrea să fac precizarea că Partidul Naţional Liberal, la nivelul judeţului Olt, a făcut o înţelegere politică, corectă, aşa cum o consideram noi atunci, cu Partidul Social Democrat, care să sprijine administraţiile publice locale în mod corect şi astfel că şi Consiliul Judeţean Olt să funcţioneze aşa cum trebuie. Din păcate, şi acolo sunt acum probleme, şi chiar dacă le place sau ne le place unora, am să repet un lucru pe care l-am mai spus, acela că domnul preşedinte Ciugulea, atât cât a putut domnia-sa, mai ales în ultimul an, a încercat să ne ajute şi să ne facă să simţim că avem cu adevărat pe cineva acolo gata să ne reprezinte. Nu glumesc atunci când spun asta, dar nici nu este normal să ajungem să ne rugăm de unul sau de altul pentru rezolvarea numitor probleme, tot aşa cum nu este normal ca noi să fim parteneri de guvernare cu ei, aşa cum spuneţi dumneavoastră, şi să simţim foarte rar sau mai deloc acest lucru. De asemenea, nu este normal ca atunci când se împart banii de la Consiliul Judeţean, unii dintre noi să fie discreditaţi, ştiind că nu au nici o şansă, iar alţii să nu-şi facă decât nervi. Readuc aici în discuţie ceea ce am mai spus şi la conferinţa pe care am avut-o în calitate de vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, spunând că nu este normal ca o comună care are mai puţini locuitori decât avem noi votanţi la două secţii de votare să primească cu peste opt miliarde lei vechi mai mult decât tot oraşul Drăgăneşti-Olt. Nu este normal nici ca oraşul Balş, care putea fi şi municipiu să primească doar două miliarde lei vechi, în condiţiile în care sunt comune care au primit şi trei, patru miliarde de lei vechi. Orice scuză ar căuta-o cineva, este impardonabilă.

- Şi atunci putem da vina pe lege, putem da vina pe omul care împarte banii, pe forul de decizie sau…

- …vina o putem da pe întregul sistem.

- În urmă cu câteva săptămâni, la Drăgăneşti-Olt, s-a semnat punerea în operă a ceea ce va fi una dintre cele mai importante investiţii care se vor face pe aceste locuri de foarte multă vreme încoace. Despre ce este vorba?

- În urmă cu mai puţin de o lună, s-a semnat un contract de către Compania de Apă Olt, unde şi noi suntem acţionari, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară, pe care sunt sigur că o cunoaşteţi. Mai exact, s-a semnat o a doua parte a unui contract care pe noi ne interesa foarte mult, pentru apă-canal, şi asta după ce prima parte s-a derulat în toamna anului trecut, şi a fost legată de staţiile de epurare atât din oraşul nostru cât şi din alte oraşe ale judeţului Olt. În acest moment, putem vorbi despre lucrările de extindere şi reabilitare la reţeaua de apă-canal, lucrări care vor începe în maxim o lună de zile de acum încolo. Valoarea investiţiei, pentru oraşul Drăgăneşti-Olt, cu tot ceea ce înseamnă apă, canal, şi staţie de epurare ajunge undeva la 11,8 milioane de euro, bani care, în marea majoritate, vin de la Uniunea Europeană, foarte puţini fiind contribuţie proprie a asociaţiei respective, în speţă Compania de Apă Olt. Aceasta este cea mai mare investiţie care se face în oraşul nostru de foarte mulţi ani, şi din câte am eu cunoştinţă, cel puţin în ultimii 20 de ani, este cel mai mare contract semnat la Drăgăneşti.

- Putem vorbi, în acest caz, de investiţie nouă, de apă şi canal, sau se recondiţionează o reţea mai veche?

- Pe străzile pe care se va lucra la apă şi canal, mai exact pe unele dintre acestea se vor face reabilitări pentru că instalaţiile sunt foarte vechi, iar pe unele se vor face extinderi şi lucrări noi. Este, iată, vorba de o investiţie foarte importantă care cu siguranţă că la finele ei va duce la îmbunătăţirea stării de sănătate a cetăţenilor, oameni care vor trăi în condiţii mult mai bune, mai igienice, iar mediul înconjurător va fi mai protejat odată cu punerea în funcţiune a staţiei de epurare. De asemenea, rugămintea noastră faţă de cei care au câştigat licitaţia a fost ca atât cât au nevoie de forţă de muncă să apeleze şi să angajeze localnici doritori. Considerăm că în aceste vremuri grele, de criză, acest lucru ar fi un câştig evident, pentru că pe de o parte ar fi angajaţi oameni fără un loc de muncă, iar pe de altă parte am putea scăpa de plata şomajului şi a ajutoarelor speciale pentru acea parte de locuitori. Nu în ultimul rând, cred că asta va fi şi o schimbare de mentalitate, un pas înainte pentru noi toţi, cei care trebuie să ne obişnuim cu lucruri pe care, din păcate nu le-am avut până acum, pentru că nu se poate numi orăşean cel care nu beneficiază de asemenea condiţii.

- Putem vorbi într-o etapă viitoare şi de asfaltarea şi betonarea străzilor pe care se lucrează la reţeaua de apă şi canal?

- Eu am convingerea că se vor găsi soluţii şi mai ales finanţarea necesară şi pentru această etapă, pentru ca imediat după ce se termină lucrările la reţeaua de apă-canal, străzile din Drăgăneşti-Olt să arate la un nivel decent.