Lecţia de rusă

La marginea de est a Slatinei, în imediata vecinătate a căii ferate care mai leagă încă Piatra-Olt de Slatina, se află Cimitirul Eroilor. Pentru trecătorul aflat în zonă se observă, după o privire atentă, împărţirea zonei în două loturi distincte. Primul, cel mai mare, este rezervat cinstirii memoriei eroilor de pe aceste locuri, căzuţi în războaiele secolului trecut. Lângă, pe o suprafaţă mult mai mică, se află Cimitirul Ostaşului Sovietic. În prag de septembrie 2010, în cimitirul foştilor aliaţi se renovează, se face curăţenie. Acţiunea este susţinută de către o firmă din Moldova, finanţată în acest sens de către Ambasada Rusiei în România, şi face parte dintr-o acţiune susţinută la nivel naţional, acolo unde există edificii comemorative, închinate ostaşilor sovietici morţi pe teritoriul României în cel de-al doilea Război Mondial.
În Cimitirul Eroilor români pute a rahat, a hoituri de animale. Bălăriile înalte, aproape că acoperă în întregime edificiile, la care autorităţile vin doar de vreo două ori pe an, pentru a depune coroane de flori. Faptul că de la mii de kilometri depărtare, guvernul de la Moscova înţelege să respecte înaintaşii este o dovadă de bun-simţ şi de patriotism.
Faptul că în Slatina, unde funcţionează atâtea asociaţii legal constituite în memoria veteranilor de război, nimeni nu se gândeşte să întreţină un loc ce ar trebui să fie sfânt, arată dimensiunea patriotismului românesc. Pe vremuri, în altă epocă, tovarăşul sau tovarăşa de istorie venea cu un grup de elevi, la o oră de disciplină aplicată la faţa locului. Acum e democraţie, iar toată lumea aşteaptă să vină cei de la primărie… De ce nu vin, e deja altă poveste. Dincolo de tot şi de toate, felicitări oficialilor de la Moscova, respectul nostru ambasadorului acestui stat, nu tocmai prieten poporului român, din România. (A.D.)

Cea mai mare investiţie din istoria oraşului Drăgăneşti-Olt

12 milioane de euro pentru curăţenia şi sănătatea oamenilor

Una dintre cele mai mari investiţii derulate în partea de est a judeţului Olt, cea mai mare din istoria oraşului Drăgăneşti-Olt, prinde contur. Prin eforturile făcute de către administraţia locală condusă de primarul Sorin Ionel Ghiţă, în 4 august 2010, s-a semnat contractul de lucrări „Reabilitare şi extindere reţele de apă şi canalizare în oraşul Drăgăneşti-Olt”. Sumele astfel alocate provin din fonduri atrase de la Uniunea Europeană, completate prin resurse provenite de la Guvernul României, integrate în proiectul finanţat prin Fonduri de Coeziune, parte a Programul Operaţional Sectorial de Mediu. Investiţia reprezintă nevoia imediată a locuitorilor din Drăgăneşti-Olt, acolo unde datorită managementului defectuos al edililor de până în 2008, extinderea reţelei de apă şi a celei de canalizare nu a reprezentat prioritate de interes local.
SC. Compania de Apă Olt SA beneficiază de asistenţă financiară, acordată prin POS Mediu pentru perioada 2007-2013, pentru implementarea Proiectului cod CCI 2007RO161PR010 „Extinderea şi reabilitarea sistemelor de apă şi apă uzată în judeţul Olt”, în baza Contractului de finanţare nr. 89341/31.03.2009. Valoarea totală eligibilă a proiectului este de 288.508.230 lei fără TVA.
În data de 04.08.2010, Beneficiarul Final al proiectului, SC Compania de Apă Olt SA, a semnat al şaptelea contract de lucrări, din cele opt incluse în Proiect, respectiv „Reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi de canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt”.
Contractul „reabilitarea şi extinderea reţelelor de apă şi de canalizare în oraşele Drăgăneşti-Olt şi Piatra-Olt” a fost atribuit în urma unei licitaţii publice deschise, cu respectarea prevederilor legislaţiei româneşti în domeniu, asocierii formate din SC Tehnologica Radion SRL şi Riloval SRL. Valoarea contractului este de 19.304.541 lei fără TVA, din care, conform schemei de finanţare, 85% reprezintă finanţare nerambursabilă de la Uniunea Europeană, 13% constituie cofinanţare naţională şi 2% finanţare de la Consiliile Locale. Durata de execuţie a contractului este de 21 de luni.
Contractul de lucrări urmăreşte reabilitarea şi extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile în cele două oraşe şi în localităţile învecinate, reabilitarea şi construirea de branşamente la consumatori pentru a reduce pierderile, reabilitarea şi extinderea reţelelor de canalizare şi construirea unei staţii de pompare a apelor uzate în Piatra-Olt.
Modernizarea reţelelor de distribuţie a apei şi a sistemului de colectare a apelor uzate în cele două oraşe va îmbunătăţi calitatea serviciilor de apă şi de canalizare furnizate populaţiei din aria de acoperire a contractului, în conformitate cu standardele de calitate ale Uniunii Europene. (A.D.)

Autoritatea Rutieră Română, o instituţie în slujba cetăţeanului

Nu mai este o noutate. Ne-am obişnuit, ca participanţi în trafic, atunci când observăm un filtru făcut de către organele statului, lângă poliţistul de la rutieră, să se afle un reprezentant al legii, costumat altfel, care desfăşoară activităţi specifice pe drumurile judeţului Olt. Purtătorul de uniformă, veghează în egală măsură cu poliţistul de la circulaţie la asigurarea unui climat normal de trafic, având grijă la siguranţa participanţilor.
Autoritatea Rutieră Română Olt a reuşit să se impună, ca urmare a modului cum directorul acestei instituţii, Gabriel Brătucu a înţeles să se dedice, împreună cu colectivul lângă care lucrează, misiunii continue desfăşurată.
De la începutul anului până în prezent, ARR Olt a desfăşurat 311 controale, în care au fost verificate peste 3.000 de autovehicule, de diverse capacităţi şi implicate în diverse activităţi. Sub ochiul vigilent al ARR Olt s-au aflat 2.690 vehicule care transportă mărfuri generale, 239 vehicule destinate transportului de persoane, dar şi 48 de maşini care transportă mărfuri periculoase. Scopul acestor misiuni nu este sancţionarea obligatorie, aşa cum motivează de multe ori cei care sunt depistaţi în neregulă, dar faptele ilegale constatate sunt consemnate în procese verbale de contravenţie, în număr de 179, în perioada la care ne-am referit mai sus.
Tot în această perioadă, lucrătorii Autorităţii Rutiere Române au dispus imobilizarea/suspendarea dreptului de utilizare a unor autovehicule cu probleme majore în două cazuri. Asta pentru ca ceilalţi participanţi la trafic să beneficieze de siguranţă rutieră. Pe lângă acţiunile desfăşurate pe cont propriu, ARR este un partener loial, sincer, activ pentru celelalte instituţii cu competenţă în domeniul rutier. ARR desfăşoară acţiuni mixte împreună cu Poliţia Rutieră Olt şi Administraţia Naţională a Drumurilor, dar şi acţiuni comune, alături de reprezentanţii AND.
La nivelul judeţului Olt, ARR este o instituţie credibilă, care se află departe de scandaluri, dintre cele care în decursul timpului au avut ca protagonişti reprezentanţi ai statului din alte instituţii. (Claudiu ENE)

Un milion de euro, o gheată de fotbalist,
o seamă de nevoi şi nişte ambiţii de doi lei

Demersul care urmează nu este, nu se vrea nici măcar o sentinţă. În definitiv, cam acesta ar trebui să fie rolul presei în aceste vremuri în care libertatea de exprimare este pusă la îndoială de către Consiliul Superior de Apărare a Ţării. Construim, prin cele ce urmează, doar un semnal de alarmă la intersecţia dintre bun-simţ, bani publici, demersuri corecte şi respect faţă de cetăţean, pentru a vă arăta doar că şi blestemata asta de criză nu e chiar o criză. E doar o povară pentru cei mulţi şi necăjiţi, căci pe cei mari nu-i afectează în nici un fel.
Neoficial, susţinerea financiară pe care a acordat-o Consiliul Judeţean Olt, instituţie publică de interes judeţean, finanţată din impozite şi taxe plătite de către contribuabili, unei echipe de fotbal, doar uneia, este vorba de cea care poartă numele companiei Alro, tinde să ajungă la un milion de euro, echivalentul în lei a aproximativ 43 de miliarde de lei vechi.
Chiar dacă, în acte, suma este mai mică, aici, în valoarea exprimată mai sus, autorul acestor rânduri include şi avantajele indirecte, de care beneficiază asociaţia sportivă respectivă. Avantaje rezultate din facilităţi, la diverse servicii sau stimulente primite atunci când documentele justificative sunt ultimul lucru pe care trebuie să-l faci. Pentru că în România nu poţi tăia facturi pentru un onorariu suplimentar la nu ştiu ce cavaler îmbrăcat în haine negre şi pantalon scurt. A făcut-o Penescu de la Piteşti şi vedeţi cu toţii ce păţeşte!
Este nefiresc ca aceşti bani să fi fost, legal, prin concursul legii române, cea care lasă loc de interpretări, cheltuiţi, în timp ce nevoile comunităţii judeţene din Olt sunt altele, dacă vorbim de nevoi reale.
În cele ce urmează, exemplificăm doar câteva dintre aceste nevoi pentru că cetăţeanul cititor trebuie să ştie cât costă o promovare dintr-un eşalon inferior într-unul mai puţin… inferior, şi ce se putea face cu contravaloarea acestui moft. Nu suntem împotriva fenomenului sportiv, dar considerăm că rolul instituţiei publice, respectiv Consiliul Judeţean, este întotdeauna să promoveze sportul pentru cei mulţi, nu pentru mişcarea sportivă de grup, în care există interese doar pentru un cerc restrâns de indivizi. (Alin DOROBANŢU)

Un CĂMIN DE BĂTRÂNI - la schimb - pentru o promovare

Când după ultimul meci disputat de echipa de fotbal a Consiliului Judeţean la Târgovişte, atunci când preşedintele CJ Olt ridica deasupra capului o cupă de tinichea, ajutat de Nelu de la PNL, am înţeles că din preţul promovării, cel real şi nu cel din scripte, în judeţul Olt, acolo unde cei doi sunt jupâni, se putea construi un stabiliment – cămin de bătrâni - care să poată găzdui 50-60 de necăjiţi, în condiţiile în care, la nivelul departamentelor de resort din CJ Olt, este un necesar real care depăşeşte valoarea exprimată mai sus, de persoane vârstnice, care au solicitări făcute dar pentru care nu există locuri. Însă, noi jucăm fotbal, iar bătrânii nu au loc în echipa Consiliului Judeţean Olt. Să dai afară nepotul preşedintelui sau băiatul vicepreşedintelui pentru nişte amărâţi care-şi cer dreptul la viaţă, e prea mult…!

BURSE PENTRU CEI DOTAŢI - la schimb - pentru o promovare

În aceste vremuri grele, pentru mai toţi românii, şansa la educaţie, la o dezvoltare egală pe scara societăţii, este pe cale de dispariţie. În mediul rural, din părinţi săraci, cu posibilităţi limitate, se nasc, în aceeaşi medie specifică naţiunii române, copii care pot deveni, prin educaţie, în timp, stâlpii României de mâine. Fără sprijin din partea statului, a Consiliului Judeţean, aceştia nu au nici o şansă să se afirme, pentru ca în viitor să întoarcă societăţii recompensa primită. Banii folosiţi pentru promovarea echipei de fotbal ar fi fost suficienţi pentru realizarea unui program judeţean, de depistare a copiilor superdotaţi, şi includerea acestora într-un proces educaţional care să le permită dezvoltarea, aşa cum se întâmplă în alte state civilizate unde ordinea priorităţilor nu este dată după formula 4-4-2.

APARATURĂ PENTRU SALVAREA UNOR VIEŢI - la schimb - pentru o promovare

În urmă cu două săptămâni, în Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, a decedat un pui de om care înghiţise, nefericit, o boabă de porumb fiert. Eforturile cadrelor militare de la spital, chiar dacă aici se cercetează şi o culpă medicală, au fost în zadar. Spitalul administrat de către Consiliul Judeţean nu dispune de aparatură, de mecanisme medicale de aspiraţie, care să poată fi folosite în astfel de cazuri. Iar în lupta cu viaţa, timpul contează. Transferul la Craiova, acolo unde există dotarea necesară, devenea inutil. Mai mult, un astfel de aparat nu costă un milion de euro. El costă cam cât masa fotbaliştilor pe câteva săptămâni. Dar şi această poveste are o masă, pomana micuţului care nu a putut fi salvat pentru că la noi fotbalul e pe primul loc. Are cineva oare coşmaruri?

SALVAREA OLTDRUM - la schimb - pentru o promovare

Dacă nu ştiaţi, e bine să aflaţi! Dacă aţi uitat, e bine să vă amintiţi! Pe vremuri, Consiliul Judeţean Olt, atunci când nu avea echipă de fotbal, avea o companie specializată în întreţinerea drumurilor judeţene, pentru a nu mai cheltui banii cu alte firme private, acolo unde ştim cu toţii că preţurile sunt mari. Treptat, de la Ionică preşedinte până la cel de astăzi, compania a fost ignorată de către cei care trebuiau să aibă grijă de ea, pentru a face loc clientelei fel de fel. Investind în Oltdrum, banii folosiţi la o promovare, aplicând un management corect, nu unul mimat, servil companiilor private, Oltdrum ar fi putut deveni lider în domeniul reparării, construirii şi întreţinerii drumurilor judeţene. Însă, golurile din plasă sunt mai presus de gropile din asfalt.

ŞCOLI DECENTE - la schimb - pentru o promovare

Situaţia şcolilor din mediul rural, îndeosebi, este deficitară. Asta pentru că primarii îşi amenajează de obicei biroul lor, al funcţionarei care, din patru în patru ani, numără voturile la comisia de votare, al directoarei de la şcoală, şi abia la urmă se pune şi problema elevilor. Drept urmare, din cauza acestor factori, dar şi a altora, există numeroase grupuri sanitare în curtea şcolii, după colţ, unde şi să vrei să tragi apa, nu ai cum, pentru că nu există reţea de alimentare. Dar, cu un milion de euro, cu o singură condiţie ce-i drept, legată de susţinerea investiţiei prin firme care să nu vândă o garnitură de chiuvetă la preţul unei băi amenajate, toate ar fi fost rezolvate.

ACHIZIŢII PUBLICE DE URGENŢĂ - la schimb - pentru o promovare

Când, în urmă cu mai bine de un an, fraierul de Adrian Popa, de la Salvare, m-a oprit pe stradă să-mi spună că e ca şi rezolvată problema răscumpărării de către Serviciul Judeţean de Ambulanţă Olt a unei suprafeţe de teren din curtea instituţiei, după o retrocedare misterioasă, l-am crezut. Însă, nu se va găsi niciodată la CJ Olt cineva dispus să ia din banii de la fotbal, pentru a optimiza accesul salvării dinspre moarte spre viaţă. Să-i laşi pe jucători desculţi, ar fi prea de tot, iar deontologia fotbalistică nu permite o asemenea viziune asupra priorităţilor.
Nu mai spunem de alte lucruri care se pot face în Olt cu banii necesari promovării dintr-o ligă inferioară, într-una mai puţin… inferioară. La închiderea ediţiei, am aflat că echipa de la Consiliul Judeţean vrea să promoveze în prima ligă. În asemenea condiţii, o să vedem cu toţii ce criză va veni la CJ Olt, ce sacrificii se vor face.

La Şopârliţa, ca nicăieri în ţară

Armata e cu noi!

E criză, asta ştie toată lumea. Dar, dacă ar fi să ne luăm după dictonul aplicat zi de zi de primarul comunei Şopârliţa, Cristinel Neagu, cel potrivit căruia omul harnic trebuie să muncească şi pe timp de criză, lucrurile ar trebui să evolueze spre bine. Lăsând lamentările de o parte, aşa cum fac alţi edili de pe cuprinsul Oltului, Neagu de la Şopârliţa foloseşte toate pârghiile posibile pentru a servi comunitatea din care face parte. Astfel, în patrimoniul comunei, prin implicarea sa, au fost achiziţionate diverse bunuri, prin transfer, cu titlu gratuit, de la diverse unităţi militare din ţară.
Un grup electrogen cu o putere de 55 KW, în stare perfectă de funcţionare, oricând capabil să preia sarcina energetică a micuţei localităţi din centrul judeţului, o autobasculantă tip rabă, o remorcă auto, sunt numai câteva bunuri de care o comună are nevoie, pe care Şopârliţa le deţine, urmare a eforturilor unui primar care a înţeles că, dacă stai la birou, nu vine nimeni să te întrebe de ce ai nevoie. În plan personal, cetăţenii localităţii au beneficiat şi ei de relaţia pe care edilul o are cu forţele armate. Din echipamentul aflat pe stoc, nou-nouţ, constând în efecte de lenjerie personală bărbătească, scurte-groase de iarnă, căciuli, raniţe, veste, centuri din piele şi pânză, s-au făcut repartiţii, tot cu titlu gratuit, la locuitorii din Şopârliţa. Iar aici nu are loc nici o mobilizare militară, dar aceste efecte sunt binevenite pe vremurile când omul lasă de-o parte să-şi cumpere o haină pentru a-şi asigura traiul de zi cu zi.
Trebuie precizat că primarul Neagu nu are o relaţie personală, specială cu Armata Română, ci, pur şi simplu, este un edil informat care ştie că aceste bunuri pot fi transferate gratuit către cei care au nevoie de ele. Important este să ştii şi să vrei să ceri. Nu-l lăsăm pe Neagu să spună ce planuri are pentru viitor, ci îi oferim dreptul la cuvânt cetăţeanului Ion Ciobanu, un consătean de-al edilului, pentru a-l caracteriza pe acesta în câteva cuvinte: „Îl cunosc pe domnul primar de când era la grădiniţă. Ar fi bine pentru noi ca domnia-sa să iasă la pensie de aici, pentru că e tânăr, activ şi face foarte multe pentru cetăţenii comunei. Cu mâna pe inimă vă spun că avem un primar de nota 10 şi sunt convins că în acest moment altul mai bun nu avem!”