TABLETĂ DE POLITICIAN

Nu pot să tac, când văd că ţara plânge!

de Mihai TURCITU,
preşedintele Partidul Conservator Olt

Îmi propusesem să mă îndepărtez de poziţia de critic, pentru că accept că este uşor să stai pe margine şi să comentezi ce face altul. Dar faptele actualilor guvernanţi mă obligă să nu tac. Este o datorie să nu taci când vezi că lucrurile nu merg bine în ţara ta. În consecinţă, dezaprob şi dezavuez actuala campanie, total iresponsabilă, îndreptată împotriva poporului român, a celor care au pârghiile puterii astăzi. Din ce am învăţat de la şcoală, din regulile bunului-simţ, căpătate de un om pe durata întregii sale vieţi, consider că o structură guvernamentală trebuie să acţioneze în interesul celor mulţi. Arătaţi-mi, vă rog, măcar un gest săvârşit pentru cei mulţi, din partea celor plătiţi din banii poporului să ne conducă astăzi! Nu există măsuri de reformă, nu există reforme, care să aibă ca finalitate creşterea nivelului de trai. De vină pentru actuala prăpastie socială nu este poporul.
Dezbinarea naţională continuă. Cei în care am investit încredere, prieteni de-ai noştri, cei pe care i-am votat, ne-au devenit astăzi duşmani de moarte. Vin aici şi mă întreb: este firesc ca cel căruia îi acorzi legitimitate publică să te distrugă? Este ca şi cum un copil, care, într-un moment de rătăcire, îşi ucide părinţii. Merită el clemenţă din partea societăţii?
Am avut onoarea, acum câteva seri, să port o discuţie telefonică, preţ de câteva minute, cu cel mai mare poet în viaţă, din România, Adrian Păunescu. I-am reamintit maestrului nişte versuri scrise de domnia-sa, în perioada în care era disident al fostului regim, căci, Adrian Păunescu a fost împotriva lui Ceauşescu. Poezia se numeşte „Stuparul”. Câteva versuri sună în felul următor: „Îţi facem miere, îţi sporim averea/ Iar tu prosperi cu fiecare roi/ Dar adu-ţi tu, stuparule, aminte/ Că tu, puterea ta o ai în noi…”. Mă bucură că l-am impresionat pe Adrian Păunescu amintindu-i semnele literale ale trecerii sale prin lumea noastră. Aş fi bucuros dacă Traian Băsescu ar cunoaşte aceste versuri.
Fac, pe această cale, o informare, din punctul meu de vedere, necesară: peste economia naţională urmează cod roşu, datoria publică este mare şi continuă să crească. Am ajuns la 34% din PIB, iar nu sunt semne de însănătoşire.
Fiindcă tot vorbesc despre sănătate, vă spun că ne pierdem medicii, şi nu facem nimic pentru asta. Este posibil ca atunci când vom merge în străinătate să ne tratăm de unele boli, care nu vor mai putea fi vindecate acasă, să ajungem pe mâna unor medici români. Măcar, acum, să facem ceva, să-i oprim, să-i convingem să profeseze în ţara lor! Pentru că, de la vlădică la opincă, suntem toţi bolnavi! Nu-i aşa, domnule preşedinte, Traian Băsescu?!