Din România, în Spania, şi retur, alături de echipa din Grupul de Acţiune Locală Vedea, Găvanu, Burdea

În timp ce naţiunea română a intrat în zodia fatalităţii, acceptând destinul ca o poveste scrisă de alţii, pe care trebuie să o interpreteze în mod obligatoriu, pe scena neputinţei administrative şi a sărăciei generalizate, apar şi excepţii. Excepţii care ar trebui să devină, treptat, regula care să definească luminiţa de la capătul crizei: dar asta numai prin asumarea, pe cont propriu, a proiectelor ce până acum puteau fi puse în practică numai prin bunăvoinţa jupânilor de la judeţ sau prin îngăduinţa celor mari de la Bucureşti.
La limita estică a judeţului Olt, în zona albiei inferioare a râului Vedea, a luat fiinţă, în urmă cu ceva vreme, Grupul de Acţiune Locală Vedea, Găvanu, Burdea, o structură non-profit, bazată pe asocierea voluntară a unor comunităţi de interes public, dar şi din zona privată. Cu scopul declarat de a susţine proiecte care să relanseze economic această parte a judeţului, abandonate de către puterile care s-au succedat în ultimele decenii, GAL Vedea, Găvanu, Burdea a devenit o structură funcţională. Iar activitatea sa curentă demonstrează că există alternative reale la soluţiile clasice consacrate până acum: mâna întinsă la bugetul judeţean, bătutul sfios la uşile guvernanţilor. (A.D)

Cadru legislativ, propice investiţiei pe vremuri de criză

Situaţia de membru al Uniunii Europene presupune pentru cetăţeanul român, chiar şi drepturi care pot fi accesate, şi nu doar explicate cu termeni traduşi stângaci de către reprezentanţi ai structurilor europene. În acest context a luat fiinţă GAL Vedea, Găvanu, Burdea, iar în Grup se regăsesc acum structuri publice, private, care urmăresc dezvoltarea unei zone nedescoperite de guvernanţi ca fiind situată pe harta României.
Finanţarea vine prin programul LEADER, prin care se derulează proiectele ce vor beneficia de 80% finanţare europeană şi 20% sursă guvernamentală. Cu o cotă de recunoaştere a calităţii de membru, situată la 13 mii de euro, suma maximă accesată poate fi de 2.865.791,72 euro.

Spaniolii au reuşit miracolul economic prin Grupuri de Acţiune Locală

Practic, membrii grupului dispun anual de accesul la aproximativ 800 de mii de euro, sumă ce poate fi cheltuită pe investiţii curente, pe lângă cele 200 de mii de euro, bani necesari funcţionării statutare a GAL-ului. Deşi ar părea un pic forţat, se poate vorbi de un concept care stabilizează autonomia locală, cea promovată, dar greu de regăsit în practică, până acum. Iar când asta se întâmplă pentru binele celor mulţi, restul nu mai contează. Important este doar faptul că la Ghimpeţeni, Stoicăneşti, Văleni, Crâmpoia, Şerbăneşti, Dobroteşti – Teleorman, ş.a.m.d., se gândeşte şi se acţionează unitar.
La întâlnirea desfăşurată la începutul lunii iunie, reprezentanţii membrilor din GAL au decis să răspundă pozitiv unei invitaţii făcută de o structură asemănătoare, după acelaşi concept de finanţare europeană, din Spania, provincia Murcia. Modelul spaniol este, la nivel european, unul de succes, căci puţini vor să ţină minte că în urmă cu trei decenii sărăcia din zona Uniunii Europene împărăţea Peninsula Iberică, acea zonă care astăzi este pământul făgăduinţei pentru milioane de români.

În Murcia, în Spania, structura de tip GAL funcţionează ireproşabil

Vreme de şase zile, 16 reprezentanţi ai Grupului de Acţiune Locală Vedea, Găvanu, Burdea, s-au aflat în Spania, acolo unde implementarea acestui tip de programe europene s-a dovedit a fi un succes. Situată în partea sud-estică a Peninsulei Iberice, între Valencia, Andalucia, regiunea Murcia este un teritoriu vast, de peste 11 mii de kilometri pătraţi, 2,2% din suprafaţa Spaniei. Cu reşedinţa în oraşul cu acelaşi nume, Murcia este cea mai mare producătoare de fructe, legume şi flori din continentul european. Am consumat de multe ori, fără ştiinţa noastră, produse realizate aici, asta până la invazia României de către producătorii de legume şi fructe din Asia Mică.
Cu o climă blândă, în mijlocul ierni este foarte frig la 11 grade Celsius, cu veri caniculare, Murcia nu este locul cel mai ales de Dumnezeu. Teren pietros, în care, fără mâna omului, vegetaţia abia dacă-şi strecoară plante firave printre colţuri de piatră. Chiar şi aşa, mâna omului a câştigat pariul cu natura. Acolo unde trebuie, fiecare palmă de pământ este muncită, iar răsplata este pe măsură. Sunt lucruri pe care un român, chiar dacă nu le înţelege, are puterea măcar să le compare. Căci, în ţară, suprafaţa nemuncită de teren creşte de la an la an, iar în Spania, răsare în cel mai mod propriu cu putinţă, civilizaţie legumicolă, din piatră seacă.
Pe lângă şocul unui astfel de impact, cu victoria omului împotriva ostilităţii formei de relief, oltenii din GAL Vedea, Găvanu, Burdea au avut prilejul să viziteze şi câteva investiţii realizate, ca urmare a aplicării acestui concept care se naşte în estul judeţului Olt: fabrici de brânzeturi, cu impact local, distilerii care deservesc membrii unor comunităţi locale, o infrastructură rutieră, legumicolă, organizată ireproşabil. Practic, vizita din Spania a arătat că, din multe puncte de vedere, ţinutul cel binecuvântat este acasă la noi, acolo unde nepăsarea şi refuzul de a crede în priceperea ta domină de ani buni. Important este că ai noştri au înţeles că se poate, fără a cere obligatoriu ajutor de la stat. Iar, atunci când reuşeşti pe cont propriu, nu eşti dator la nimeni.
Mai trebuie spus doar că urmarea aplicării acestui concept în zona Murcia, în anii 1991-2005, sporul demografic a fost cu mult peste media naţională din Spania. Iar dacă se reuşeşte şi acest lucru, înseamnă că oamenii care locuiesc acolo o duc bine. Nu vă mai spunem nimic acum despre tendinţa alarmantă a depopularizării satului românesc. Mergeţi singuri la Ghimpeţeni, mergeţi singuri la Şerbăneşti, la Dobroteşti, şi pe unde mai vreţi, pentru a vă convinge că multe din satele româneşti şi-au depus candidatura la titlul de muzeu în aer liber, nelocuit, evident, al satului românesc. Iată că asocierea în acest tip de formă produce şi beneficii auxiliare, căci agricultura este motorul dezvoltării acestei zone, motorul care lipseşte economiei româneşti, din păcate.

Vizită, cotravizită

Marţi, 22 iunie, la sediul GAL din Ghimpeţeni, în prezenţa reprezentanţilor activi ai Grupului: coordonatorul Constantin Ciobanu - primarul gazdă, Marius Preoteasa - primar Stoicăneşti, Aurel Liviu Vieru - SC AGRICOM LIV SRL, Constantin Dobriţa - primar Mihăeşti, Florin Tiutiu - primar Nicolae Titulescu, Alexandru Răţoi - SC PYHOT 78 PUF SRL, Ilie Ciobanu - primar Crâmpoia, Matei Brăgaru - primar Văleni, Alexandru Ciobanu - SC TERA-S SRL, Florea Ispas - viceprimar Şerbăneşti, Longin Drăghicescu - SC LONGIN SRL, Marian Băluţă - primar Seaca, Iulică Ionete - SC ANGELL TOP SRL, Cârstea Domnu - primar Dobroteşti (Teleorman), au primit vizita lui Rafael Clementes, reprezentant al firmei EXPLORA SOLUTIONS INVERSIONES Y COMERCIO EXTERIOR, din Murcia. Alături de acesta s-a aflat şi Marius Roman, consultant pe probleme de comerţ exterior al acestei companii spaniole.
Specializată în consultanţă, EXPLORA oferă proiecte la cheie, din zona accesului la apă, la canal, servicii de tratare, hidrobio, în condiţii europene, livrând echipamente şi accesorii, acolo unde se semnează contracte, se accesează fonduri în acest sens.
Expunerea făcută de Rafael Clementes a fost atent urmărită de către participanţi. S-au manifestat intenţii în vederea accesării unor investiţii prin intermediul EXPLORA. Vasile Ciobanu, preşedintele unei asociaţii familiare din zonă, s-a arătat interesat în vederea realizării unor sere legumicole, în condiţiile oferite de partenerul spaniol. Rafael Clementes şi-a însuşit acest tip de solicitare, îmbrăţişat şi de Marius Preoteasa, primarul de la Stoicăneşti, Florin Tiutiu, primarul de la Nicolae-Titulescu. Rămâne doar finalizarea detaliilor, iar modelul spaniol poate deveni începutul miracolului românesc. Prin intermediul Grupului de Acţiune Locală Vedea, Găvanu, Burdea.

„Nevoile noastre sunt atât de mari…”

Dezbaterile pe seama a ceea ce se poate face cu sumele disponibile în cadrul GAL au provocat şi dispute în contradictoriu. Nevoile comunităţilor publice din Grup sunt mari. Multe ţin, nu de ceea ce se întâmplă în Spania cu fondurile Grupului, ci mai degrabă de ceea ce ar fi trebuit să fie realizat până acum în parteneriat cu statul român, pentru stăpânul său: cetăţeanul acestui teritoriu. E normal să vrei apă, să vrei gaze, să vrei canalizare, să vrei drumuri, dar nu se pot face toate într-un an, cu alocaţia accesată prin GAL.
Într-un moment uşor tensionat, intervenţia lui Constantin Ciobanu, primarul de la Ghimpeţeni, a fixat membrilor Grupului ţinuta de drum: „Nevoile noastre sunt atât de mari încât suntem nevoiţi să gândim colectiv. Nu avem bani să ducem la bun sfârşit proiecte individuale”.
Rămâne totuşi ideea că prin GAL se pot face punţi intercomunitare în sectorul economic. Important este doar să se gândească pozitiv. Restul este doar o chestiune de timp. Aşa vor apărea primele fabrici de prelucrare a laptelui, primele centre de colectare pentru produsele agricole primare, activităţi care vor da de muncă oamenilor din zonă. Cât priveşte celelalte proiecte, şi acestea pot fi realizate. Tot prin GAL, dar în timp.

N.A: Un lucru trebuie spus, chiar dacă aceasta se întâmplă la final: în Spania, în Murcia, structurile asociative din domeniul agricol se numesc cooperative agricole de producţie. Ele funcţionează în interesul membrilor cooperatori. Nu-i aşa c-aţi mai auzit pe undeva de cooperative agricole de producţie?