INTERVIU despre starea naţiunii cu
Interviu cu deputatul Daniel BĂRBULESCU
preşedintele PDL Slatina

«Responsabilitatea pentru bolile grave ale economiei româneşti o are toată clasa politică»

- Domnule deputat, tocmai aţi băgat România în criză. Nu credeţi că ar trebui să plecaţi toţi acasă, să închideţi Casa Poporului pentru că în România nu mai e nimic de făcut?

- În acest moment, un parlament şi un guvern simpatizat ar falimenta populaţia şi ar amaneta viitorul românilor. PDL îşi asumă aceste măsuri dificile, avem obligaţia de a explica cifrele în continuare, chiar dacă nemulţumirea românilor este firească. România merge pe sârmă şi este esenţial ca guvernul să acţioneze ferm şi clar. Guvernul va dubla măsurile de austeritate cu măsuri active pentru creşterea veniturilor şi pentru crearea de locuri de muncă. PDL îşi asumă partea sa de vină, însă responsabilitatea pentru bolile grave ale economiei româneşti o are toată clasa politică şi, din păcate, din partea PSD şi PNL lipseşte un mesaj de responsabilitate. Eu sunt printre puţinii parlamentari care trăieşte din salariu, am intrat în politică să fac ceva pentru Slatina, şi cred că o să şi reuşesc.

- Putem include în categoria bancurilor macabre chestia aia a lui Băsescu cu „Să trăiţi bine!”, tocmai acum când se taie din salarii şi din pensii?

- Oricine se uită la celelalte state din Europa vede cât de gravă este situaţia. Statele cele mai mari fac reduceri majore. România nu poate fi o insulă de prosperitate în mijlocul unei Europe în criză. Vedem în economie că sectorul privat are încă probleme mari să treacă de criză (10.000 de firme româneşti au intrat în insolvenţă în primele 4 luni ). Nu ne mai permitem să împovărăm şi mai mult acest sector. Şi sectorul bugetar trebuie să facă corecţii, nu doar privaţii. Trebuie să ne uităm şi la măsurile aplicate de sistemul privat. Firmele au aplicat aceleaşi măsuri de austeritate. Dacă ar fi avut altă soluţie, nu credeţi că ar fi pus-o în aplicare? Preşedintele şi-a asumat alături de Guvern măsurile de austeritate şi nu va da înapoi. Şeful statului îşi îndeplineşte rolul de mediator, fie că este vorba de discuţii cu partidele de la guvernare, fie că este vorba de discuţii cu Opoziţia. Până acum s-a văzut clar un singur lucru: Traian Băsescu a invitat la dialog, iar Opoziţia a răspuns cu înjurături şi sabotaje. Esenţial este în acest moment ca politicienii să găsească şi să aplice rapid soluţii, nu să se certe.

- Distinsa doamnă Maria Bărbulescu, directoarea Registrului Comerţului de la Olt, mama dumneavoastră, va primi luna viitoare un salariu cu 25% mai mic. Unde a greşit acest om pentru o asemenea pedeapsă?

- Deşi îi este greu, sunt convins că mama înţelege că traversăm o criză pe care nimeni nu a evaluat-o anul trecut, dar o criză care apasă tot mai tare toate statele Uniunii Europene, inclusiv România, drept pentru care este nevoie de maximă solidaritate, indiferent cât de dureros este.

- Falimentul doctrinelor. Este o ipoteză de lucru în aceste zile. La ce ne mai trebuie partide de stânga, partide de dreapta, când nu mai este nimic de făcut?

- Risipa banului public din ultimii 20 de ani nu are doctrină sau culoare politică. Este absolut necesar ca aceste practici să înceteze urgent. Chiar dacă nu vorbim despre ilegalităţi, risipa banului public este imorală şi chiar iresponsabilă. De aceea, PDL discută acum măsura de a alege între afaceri şi funcţii publice. Vigilenţa în cheltuirea bugetelor publice este obligatorie, însă nu este suficientă pentru reducerea deficitului bugetar. De 20 de ani România cheltuieşte bani pe care nu îi are în buzunar, şi ajungem acum ca 66% din bugetul de stat să fie consumat de pensii, salarii şi protecţia socială. România a ajuns în punctul în care nu mai poate duce aceasta povară şi este necesar să reducem şi cheltuielile publice.

- Emil Boc dă vina pe greaua moştenire primită de la Călin Popescu Tăriceanu. Nu este puţin caraghios, în condiţiile în care românii au trăit cu adevărat bine după 1989, în timpul guvernării liberale?

- Am observat că atât timp cât a fost la putere PNL a dublat numărul bugetarilor şi a strâns suficienţi bani pentru a face astăzi sondaje de opinie. PNL nu trebuia să arunce banii pe sondaje ca să ne spună că oamenii sunt nemulţumiţi. Repet, un guvern popular acum ar duce România în faliment, pentru că nu ar lua măsurile care se impun pentru însănătoşirea economiei. Este normal să fie nemulţumiţi pentru că situaţia economică dificilă o resimţim cu toţii. Faptul că aproape 80% au spus că lucrurile nu merg bine arată, încă o dată, că este nevoie de acţiunea hotărâtă a guvernului. Este normal că cei care îşi asumă gestionarea crizei să nu fie foarte populari în aceste momente. Aşa se întâmpla cu orice guvern care înfrunta vremuri economice dificile. Cel mai rău lucru pentru România în acest moment ar fi un guvern simpatizat pentru că nu face nimic. Acelaşi sondaj arată că 40,3% cred că guvernul Tăriceanu este vinovat pentru situaţia de acum. Oamenii au înţeles că acum trebuie să plătească lăcomia pentru voturi a guvernului Tăriceanu.

- Cum comentaţi afirmaţia doamnei Monica Macovei, cea care spunea recent că hoţi sunt în toate partidele, inclusiv la PDL?

- Şi preşedintele a spus marţi, cu subiect şi predicat, un lucru asupra căruia a atras mereu atenţia: dacă politicienii cer românilor sacrificii, sunt obligaţi să le dea românilor încredere. Separarea afacerilor de politică şi publicarea veniturilor angajaţilor din instituţiile publice sunt dovezi de încredere. Românii vor avea încredere în programul de austeritate dacă acesta se va aplica clar de sus până jos fără excepţii şi privilegiaţi. PDL nu face acte de bravură, PDL va face însă tot ce este necesar pentru că românii să aibă încredere în măsurile de austeritate. Iar ca românii să aibă încredere trebuie să vadă că momentul de criză nu împarte ţara în sacrificaţi şi câştigători.

- Nu e deloc o glumă: se vorbeşte despre o nouă suspendare a preşedintelui Traian Băsescu. Ce ziceţi, dacă iniţiativa liberalilor prinde contur, mai obţine acesta încrederea majorităţii românilor la referendum?

- Sunt declaraţiile unor politicieni iresponsabili care urmăresc să genereze criză politică, în speranţa că vor câştiga electoral. Au mai încercat în 2007 şi efectul a fost contrar. România are nevoie de responsabilitate. Aşteptăm încă de la PSD şi PNL să accepte un dialog real bazat pe soluţii. Cele două partide trebuie să înţeleagă că nu este timp de lupte politice care nu au nici o legătură cu realitatea economică a românilor. Moţiunea sau suspendarea nu ţin loc de soluţii reale, cu cifre pe care oamenii le aşteaptă. Preşedintele a invitat PSD şi PNL la Cotroceni la dialog. Au refuzat. Sindicatele i-au invitat la dialog, unde am fost şi eu invitat. Din nou au refuzat. Dacă aveau cu adevărat soluţii, PSD şi PNL veneau cu cifre în dezbateri. Mai mult decât oricând, oamenii au nevoie de soluţii. Din păcate, PSD şi PNL vin doar cu vorbe şi cu moţiuni. Când doctorul îţi spune că eşti bolnav şi că trebuie să iei un medicament, nu poţi să dai crezare vrăjitoarei din sat care-ţi oferă un leac băbesc. PSD şi PNL vin cu astfel de leacuri băbeşti şi când nu le acceptăm, vin cu moţiuni sau suspendări.

- De ce nu are bunul-simţ Emil Boc să recunoască ceea ce vedem cu toţii: că este depăşit de situaţie? Nu ar fi cazul să plece la Cluj şi să ne lase cu necazurile noastre cu tot?

- Indiferent de costurile de imagine, premierul Boc ştie că aceasta este calea corectă pentru eliminarea pierderilor din cheltuielile publice, pentru a lăsa economia să îşi revină. Fără reducerea cheltuielilor, statul român trebuia să împrumute 11,7 miliarde euro doar pentru a acoperi cheltuielile de funcţionare. Trebuie să acceptăm realitatea: salariile din sectorul bugetar reprezintă 27% din buget, cheltuielile sociale plus pensiile înseamnă 36% din buget, la care se adaugă alte trei procente, contribuţia României la UE. În total ajungem la 66% din bugetul de stat, iar pentru funcţionarea instituţiilor - spitale, şcoli, armată – rămân 34%. Fără a reduce cheltuielile publice, România ar avea nevoie de un nou împrumut de la FMI, în valoare de 28-30 de miliarde, adică o creştere mare a datoriei publice. Fără tăierea cheltuielilor publice nu putem asigura supravieţuirea economică. Dacă vom creşte taxele, atunci vom pune o şi mai mare presiune pe sectorul privat, singura cale pentru a supravieţui economic. Prim-viceguvernatorul BNR, Florin Georgescu, a explicat că prin aplicarea măsurilor convenite cu FMI, creşterea economică se reia, vor fi mai multe venituri la buget, deficitul va fi mai mic, îndatorarea va fi redusă.

- Mergeţi pe stradă, vă recunoaşte lumea că sunteţi deputat. Vă puteţi uita în ochii celor care au votat PDL pentru un trai mai bun?

- Decizia guvernului de a reduce cheltuielile bugetare este cea corectă, pentru că asigură însănătoşirea economiei. Dacă guvernul ar fi majorat taxele, nu numai că ar fi sufocat economia, dar toţi banii adunaţi la buget s-ar fi dus pe acoperirea pierderilor din sistemul bugetar. Consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, a declarat că reducerea pensiilor şi a salariilor este necesară, statul cheltuieşte de foarte mulţi ani mai mult decât îşi permite. BNR spune clar că întreaga populaţie plăteşte acum greşelile electorale ale guvernelor din ultimii 10 ani. Deşi sunt un om politic tânăr, aveam opt ani la revoluţia din decembrie 1989, sunt nevoit să decontez astăzi factura la 20 de ani de greşeli şi de abuzuri ale clasei politice româneşti. Nu trăiesc din politică, şi îmi permit luxul sacrificiului politic, am timpul necesar să aştept ca oamenii să înţeleagă necesitatea unor măsuri dureroase, dar vitale pentru ca România anului 2010 să nu intre în faliment şi să mai poată din 2011 plăti pensii şi salarii.

- Dacă mâine ar avea loc alegeri anticipate, intră PDL în Parlament? Faceţi pragul de 5%?

- Şi cine să câştige? Cei care au fost timp de 10 ani la Putere, PSD şi PNL, care sunt responsabili pentru dezastrul de astăzi? Dacă aveau cu adevărat soluţii, PSD şi PNL veneau cu cifre în dezbateri. Măsurile pe care le-au propus sunt însă fără nici o acoperire în cifre. Sunt doar poveşti. Dovada responsabilităţii Opoziţiei trebuia să vină din dialog şi colaborare, pentru că momentul actual depăşeşte un simplu joc de campanie. Opoziţia a ales însă să depună moţiune de cenzură şi un aşa-zis plan de măsuri alternative, doar pentru a nu-şi asuma responsabilitatea.

- Veţi vota în Parlament, cu mâna dumneavoastră, reducerea salariilor, a pensiilor?

- Înţeleg foarte clar că măsurile de reducere vor afecta populaţia. Oamenilor le va fi greu şi este normal să vedem tot ce se poate face pentru a tăia cât mai puţin. Solicitările sindicatelor şi pensionarilor sunt normale într-un dialog. Toţi parlamentarii au încercat să afle dacă este posibil ca anumite categorii de cetăţeni să fie mai puţin afectate. De asta a fost necesară discuţia cu preşedintele, bazată pe cifre, analize şi predicţii vizând mersul economiei în funcţie de măsurile luate. Eu voi vota în Parlament pentru însănătoşirea economică a României.

- Pe poarta de la intrarea în lagărul de la Auschwitz scrie şi astăzi, citându-l pe Dante: „Lăsaţi, aici, voi, orice speranţă!” Ce ar trebui scris la porţile de intrare în România sfârşitului de mai a anului 2010?

- Măsurile pe care le luăm sunt impuse, pe de o parte, de derapajele din politica de salarii şi pensii, din 2007 şi 2008, precum şi de consecinţele crizei economice, criză economică ce, puteţi observa, în 2010, capătă accente uneori dramatice şi în multe ţări din Uniunea Europeană. Noi suntem nevoiţi să nu aşteptăm ca acel val al crizei economice, care se produce în multe ţări din UE, să ne afecteze foarte grav, în sensul de a putea ajunge într-o situaţie de a nu putea plăti salarii şi pensii. Mai bine acţionăm acum, decât să ajungem în situaţia de a spune „prea târziu”… (Claudiu ENE)