Adevăruri adevărate!

„Ne-am vrut pământul înapoi şi nu facem nimic cu el”

Unul dintre puţinii directori de instituţii deconcentrate din judeţul Olt care cunoaşte în amănunt problematica instituţiei pe care o administrează este Dan Bărăgan - şeful Direcţiei Agricole Olt. Ancorat în lumea reală, acolo unde viaţa este alta decât scrie în carte şi altfel decât o văd guvernanţii, acesta are autoritatea de a vorbi despre agricultura românească a anului 2010, aflată la cumpăna unei primăveri atât de aşteptată, dar, pe alocuri, ostilă interesului celor ce muncesc pământul.
Faţă de evoluţia situaţiei agriculturii oltene în ultima perioadă, Dan Bărăgan are de făcut următoarele precizări, legate de ce a fost, ce este şi ce va fi să fie într-o toamnă în care producţia agrară ar trebui să fie dublă faţă de nivelul Dunării, pentru a aduce profit. (Claudiu ENE)

Investiţii în agricultură

La nivelul judeţului Olt, se află în derulare sesiunea de depunere a proiectelor pe Măsura 141 - „Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenţă” - demarată la 15 aprilie 2010. Numai într-un interval de două săptămâni, la sediul DADR Olt, au fost depuse 79 de proiecte, din care: 14 proiecte pe ferme, ce au ca obiect de activitate cultivarea cerealelor, 34 de proiecte pe ferme, care au ca obiect de activitate cultivarea legumelor şi a pepenilor. Pe lângă acestea sunt în atenţia specialiştilor din Direcţia Agricolă cinci proiecte pe ferme, ce au ca obiect de activitate cultivarea fructelor sămânţoase şi sâmburoase, 25 de proiecte pe ferme, ce au ca obiect de activitate creşterea animalelor, şi un proiect pe fermă, ce are ca obiect de activitate creşterea bovinelor.

Casele de marcat din pieţe - un instrument politic, neconform cu adevărul

„Ministerul Agriculturii anunţă că producătorii agricoli sunt obligaţi să se înregistreze la Registrul Comerţului pentru a primi ajutoare de stat, aceasta fiind o condiţie impusă prin politica Uniunii Europene.
Menţiunea ministerului vine după ce Sindicatul Agrostar a solicitat exceptarea micilor producători agricoli de la obligativitatea înregistrării în Registrul Comerţului, pentru a-şi putea comercializa produsele, pe motiv că acest lucru va determina agricultorii să vândă produsele către intermediari.
Potrivit MADR, Guvernul României are o strategie de reducere a evaziunii fiscale şi de fiscalizare a acestui sector economic, în condiţiile în care estimările arată că, în acest moment, 70% din sector este nefiscalizat.
«Ministerul Agriculturii aplică politica U.E. care stipulează că nici un producător agricol, care nu este plătitor de taxe, nu poate primi sprijin financiar. Având în vedere că perioada de graţie se încheie la 25 aprilie 2010, punerea în practică a acestei concepţii este obligatorie.
În aceste condiţii, ne exprimăm surprinderea că una dintre organizaţiile producătorilor agricoli nu susţine o măsură extrem de importantă pentru care şi-a exprimat acordul de-a lungul timpului. OUG 44/2008 pune în practică prevederile Regulamentelor Europene 1857/2005 şi 1798/2006 care se adresează IMM-urilor, însă înregistrarea fermierilor, aşa cum prevede această ordonanţă, a fost soluţia oferită pentru a putea primi în continuare ajutoarele de stat», precizează ministrul de resort.
Reprezentanţii Agrostar solicitau Ministerului Agriculturii să elaboreze un act normativ prin care să excepteze de la aplicarea prevederilor ordonanţei micii producători agricoli, acest act fiind de altfel perfect legal, potrivit articolului 1 din ordonanţă, care prevede şi o serie de excepţii, dar care nu se aplică micilor producători agricoli”.
Faţă de această situaţie, Direcţia Agricolă Olt a transmis în teritoriu, la toate primăriile oltene, o corectură necesară: „Urmare a informaţiilor eronate apărute în ultima perioadă prin intermediul mass-media, cu privire la casele de marcat pentru activităţile comercianţilor de produse agricole din pieţe şi târguri, vă aducem la cunoştinţă că legislaţia în vigoare (aplicabilă) pentru astfel de activităţi este O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale şi art. 5 din Codul comercial, astfel că producătorii agricoli vor avea obligaţia deţinerii CERTIFICATULUI DE PRODUCĂTOR şi nu este necesară deţinerea caselor de marcat”.

Islazul comunal - un bun abandonat - care trebuie întreţinut!

Chiar dacă la nivelul comunelor oltene există suprafeţe însemnate de islaz comunal, în mare parte acestea sunt lăsate de izbelişte, fără a se mai efectua lucrările specifice care presupun întreţinerea corespunzătoare.
Specialiştii Direcţiei Agricole Olt recomandă o serie de măsuri care pot îmbunătăţi calitatea păşinilor. Amintim aici:
- repararea fântânilor, a jgheaburilor pentru adăpat, dezinfectarea apei cu var, cu alte substanţe, repararea drumurilor de acces, podeţe, adăposturi, împrejmuiri, etc.
- plantarea şi ocrotirea pomilor fructiferi pentru umbră, în special a nucului, acolo unde creşte, a arborilor în acelaşi scop: salcâm, stejar, plop. Întreţinerea celor solitari existenţi pe păşune, prin văruirea tulpinilor, tăierea crengilor uscate, plombarea cu ciment a scorburilor şi alte măsuri de prelungire a existenţei acestora ca parte integrantă din patrimoniul pastoral.
- lucrări de combatere a vegetaţiei lemnoase, dăunătoare prin defrişarea ei. Scoaterea rădăcinilor pentru a nu lăstări din nou, scoaterea cioatelor, tăierea scaieţilor.
- lucrări de nivelare a muşuroaielor care se pot efectua şi mecanizat, adunarea pietrelor.
- supra însămânţarea zonelor unde au staţionat animalele sau a altor grupuri din covorul ierbos şi îngrădirea lor până la creşterea ierbii, înainte de a fi păscută.
- împărţirea păşunii comunale pe specii şi categorii de animale, neamestecul între ele, respectarea încărcării şi asigurării pazei, astfel încât animalele din afară, în special oile, să nu păşuneze la adăpostul nopţii, sau în plină zi pe păşunea rezervată vacilor sau pe culturile agricole.

Garanţii la creditele bancare solicitate de agricultori

Potrivit unor informaţii furnizate de către Dan Bărăgan, Ministerul Agriculturii a semnat o convenţie de finanţare cu Fondul de Garantare a Creditului Rural (FGCR). Asta reprezintă acoperirea unor garanţii în proporţie de până la 80% din creditul acordat, solicitat de agricultori, şi vizează în cazul investiţiilor cu fonduri europene sursa financiară care reprezintă cofinanţarea. În criteriile de eligibilitate se regăsesc: nu se află în dificultate financiară, nu are istoric cu antecedente majore în raport cu unităţile bancare, fără datorii la bugetul de stat, nu are pe rol litigii cu finanţele.
O seamă de instituţii bancare din România au acceptat colaborarea pentru această măsură de sprijin a agriculturii. Practic, pe lista unităţilor bancare se regăsesc, în mare măsură, aproape toate băncile care activează în judeţul Olt. În ceea ce priveşte pierderile produse prin riscul de credit, ele se suportă proporţional, conform calculului de risc asumat de bancă şi de Fondul de Garantare.
Pentru cei interesaţi să obţină resurse europene pe care să le investească în agricultură şi au nevoie de o cofinanţare pe care să o realizeze şi cu ajutorul FGCR, mai multe relaţii vă poate oferi Direcţia Agricolă Olt, prin consultanţii aflaţi aici.