Şopârliţa 2010 -
faptele schimbării
În 2008, locuitorii din comuna Şopârliţa au investit, la alegerile locale din vara acelui an, corect, în omul care să poată face din localitatea lor o aşezare respectabilă pe harta judeţului Olt.
Primarul ales atunci, Cristinel Neagu, este omul care surprinde de fiecare dată prin acţiunile sale, demonstrând pe fiecare zi că el este cea mai bună alegere pentru dezvoltarea infrastructurii din Şopârliţa. De precizat este şi faptul că, în Şopârliţa, există o relaţie instituţională perfectă între primărie, poliţie, şcoală, Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială, care există aici. Mai mult, tot în acelaşi context, între salariaţii consiliului local există o comunicare bazată pe respect faţă de problemele cetăţeanului.
În decursul timpului, Ziarul de Olt a alocat spaţii ample realizărilor acestui edil, iar tocmai atunci când am considerat că nu mai este nimic de scris, a mai apărut câte ceva în această comună… (Claudiu ENE)
 Un monument al eroilor,
o necesitate pe cale să devină realitate
Comunei Şopârliţa îi lipseşte, acum, un monument dedicat eroilor care s-au jertfit în decursul timpului pentru unitatea naţională a poporului român. Primarul Neagu cunoaşte această problemă, iar intervenţiile sale nu au întârziat să apară.În centrul comunei, în cel mai scurt timp, chiar până la Înălţarea Domnului, sărbătoare creştină ce are loc la şase săptămâni după Paşti, va fi edificat un semn al recunoaşterii, în memoria eroilor din Şopârliţa căzuţi la datorie în cele două războaie mondiale de până în prima jumătate a secolului trecut. Pe piedestalul crucii omagiale vor fi pomeniţi cei care au trecut astfel în nefiinţă.
Pe lângă primar, la această acţiune, s-a alăturat şi preotul Doru Drăghici, cel care susţine iniţiativa edilului.
Fraţii Roşca, Trepăduş Marijana şi Stoica Viorel, partenerii corecţi ai ţăranului din Şopârliţa
În timp ce prin alte consilii locale domină zânzania, iar actele normative se aprobă cu mare greutate, la Şopârliţa, bugetul localităţii este deja aprobat, într-un consiliu local unde, după asperităţile începutului de drum, toţi membrii au înţeles că interesul public este mai presus de cel de grup.
Tot în Şopârliţa se înregistrează o premieră la nivel judeţean: toată suprafaţa de teren a comunei, cuvenită prin reconstituirile făcute în baza legilor fondului funciar, este muncită. Practic, nu există nici o brazdă de pământ lăsată de izbelişte. Acest lucru se datorează fraţilor Roşca, lui Trepăduş Marijana şi lui Stoica Viorel, întreprinzători privaţi care deţin o companie agrară ce are în arendă terenul oamenilor din Şopârliţa.
Mai mult, arendaşii achită integral, la începutul fiecărui an, impozitul pe teren, reuşind în acest fel să contribuie la consolidarea bugetului local, iar oamenii primesc, pentru fiecare hectar arendat, 600 de kilograme de grâu.
Investiţii care sfidează criza
Prin proiecte depuse la forurile europene, civilizaţia vine pe uliţa de la Şopârliţa. Pe un proiect depus pe Măsura 3.2.2, s-au inclus în modernizare 5,8 kilometri de drum asfaltat, prevăzut cu şanţuri dalate, podeţele de rigoare, pentru care urmează a fi încheiate ultimele etape ale procedurii de adjudecare. Mai mult, tot în privinţa modernizării drumurilor, din DC 10, care traversează localitatea, până acum s-a asfaltat jumătate, anul acesta urmând a fi finalizat.
Pe lângă aceste repere edilitare, la Şopârliţa, va începe, luna viitoare, construcţia unei baze sportive, investiţie care se ridică la valoarea de 5,8 miliarde lei vechi. Pentru crearea unor condiţii cât mai bune întreţinerii curente a localităţii, urmare a solicitărilor făcute de primar, la diverse instituţii din zona militară, în patrimoniul comunei se va include, în cel mai scurt timp, un grup electrogen de 50 KW, o autobasculantă, cât şi o autospecială. În acest fel, prin includerea în patrimoniul comunei cu titlu gratuit a acestor bunuri, în decursul timpului se vor face economii importante la bugetul localităţii.
Căminul Cultural Şopârliţa - obiectiv de reală utilitate publică
Activităţile de la Căminul Cultural sunt coordonate de directorul instituţiei, Mariana Barbu, iar ceea ce se întâmplă aici demonstrează că spiritul veşniciei poporului român dăinuie în lumea satului românesc.
Cu prilejul zilelor de 1 şi 8 Martie, aici, s-au desfăşurat o serie de manifestări specifice. S-a organizat o expoziţie de mărţişoare, realizate de copii din localitate, mărţişoare ce au fost donate bătrânelor de la Centrul de Îngrijire şi Asistenţă Socială. Pe 8 Martie, pentru femeile din sat, s-a organizat o horă a satului, la Căminul Cultural, evident. Nu au lipsit florile acordate doamnelor, dar şi un pahar de vin fiert pentru bărbaţii din localitate, care speră ca la anul, de 9 martie, va fi aniversată şi ziua lor.
Dar Căminul Cultural din Şopârliţa are şi alte obiective. Aici se lucrează la proiectul Economie Bazată pe Cunoaştere – „Şcoală după şcoală”, care vrea să prevină abandonul şcolar, să îmbunătăţească situaţia şcolară a micuţilor. Practic, se urmăreşte asigurarea unei mese gratuite pentru copii, urmând ca tot aici, aceştia să-şi definitiveze cunoştinţele dobândite dimineaţă, la orele de curs.
Potrivit celor declarate de Mariana Barbu, căminul cultural este în prezent dotat cu toată gama de bunuri electrocasnice, necesare organizării de nunţi, şi alte petreceri, de către oamenii din comună, fără ca aceştia să mai fie nevoiţi să plătească unora sau altora chirii exorbitante.
Şcoala de la Şopârliţa - partener activ în demersul îmbogăţirii culturale a localităţii
Condusă de directorul Neli Pârvu, şcoala din localitate este excepţia care demonstrează că în mediul rural se pot obţine performanţe, există condiţii de nivelul celor din mediul urban. Aici, este în curs de amenajare un teren de sport, iar pe timpul iernii, în incinta sălilor de curs, a fost asigurat un micro-climat corespunzător desfăşurării orelor în condiţii optime. Practic, centrala şcolii, pe combustibil solid, a funcţionat 24 de ore din 24, pentru a preveni îngheţul.
Tot în şcoală, există deja o tradiţie în organizarea continuă a unor activităţi sportive, concursuri specifice, sunt constituite echipe de dans, semn că elevii din Şopârliţa nu sunt cu nimic mai prejos de elevii care învaţă în unităţi şcolare considerate cu pretenţii. |