Prea multă tăcere la Consiliul Judeţean Olt!

La începutul săptămânii, care tocmai se încheie, un post de televiziune din Craiova l-a găzduit pe Sorin Croitoru, finanţatorul unei echipe de fotbal din Seria C IV, acolo unde evoluează şi Alro Slatina, echipă finanţată, în exclusivitate, de Consiliul Judeţean Olt. Pe lângă acuzaţiile specifice lumii fotbalistice, legate de aranjamente, de meciuri trucate, Sorin Croitoru a dezvăluit şi suma cheltuită de CJ Olt pentru finanţarea echipei de fotbal: 14 miliarde lei vechi, numai pentru turul de campionat încheiat la sfârşitul anului 2009.
În condiţiile în care oficialii de la CJ Olt plâng cu lacrimi de criză lipsa fondurilor pentru diverse investiţii judeţene, în condiţiile în care tot în aceeaşi serie mai sunt şi alte echipe din judeţ, suma este mare, foarte mare. Dacă mai punem la socoteală şi faptul că această echipă de fotbal deserveşte nişte clienţi ai non-performanţei, acceptaţi doar pentru că sunt afini ai unor jupâni de la judeţ, lucrurile se complică.
Oricum, atâta timp cât lista cheltuielilor făcute pentru susţinerea acestui moft de interes judeţean este obiectiv strategic, secret bine păzit, acolo ceva nu este în regulă. Altfel, oltenii plătesc impozite pentru un moft, pentru mai multe mofturi… (A.D.)

Ce enervează la Ion Ciocan

De vreo câteva săptămâni, se tot discută împotriva modului cum acum vreo şase-şapte ani, premierul de atunci, Adrian Năstase, a dispus înfiinţarea unor comune, dar şi promovarea unora dintre aşezările rurale la rangul de oraş, fără a avea elemente de infrastructură care să susţină acest lucru. Însă, chiar dacă teoria contemporanilor este actuală, sunt şi situaţii când lucrurile stau exact invers. Spre exemplu, comuna Osica, condusă de liberalul Ion Ciocan, poate fi oricând inclusă în categoria oraşelor. Aici sunt întrunite toate elementele infrastructurii urbane, iar de asta se face „vinovat“ primarul Ciocan, care a schimbat efectiv faţa acestei localităţi. Atitudinea edilitară a acestuia, modul de gândire asupra priorităţii lucrurilor care trebuie făcute în localitatea pe care o conduce, Osica de Sus, este cea care trebuie. Aici, nu ca prin alte părţi ale judeţului, construcţia unui nou sediu de primărie a fost lăsată pe ultimul plan. Se face tot ceea ce trebuie să se facă, iar într-o bună zi, probabil că se va face şi primărie nouă.
La Ciocan, de la Osica, lumea este pe dos: aici, prima oară se face pentru cetăţeni, exact ce au aceştia nevoie, iar abia la urmă, când or fi toate făcute, se va construi, cu siguranţă, un nou sediu de primărie. Până atunci, judeţul este plin de primării moderne, ultramoderne, cu wc în fundul curţii. (A.D.)

Nu e să fie linişte la Deveselu, după alegerile parţiale!

Dacă ar fi să ne luăm după ceea ce se întâmplă şi să ţinem seama de ceea ce se vede, liniştea autorităţii administrative în comuna Deveselu ar putea veni abia în ziua în care cineva s-ar gândi să desfiinţeze această comună şi să o alipească de Caracal sau Redea. Atunci, primarul Gheorghe Beciu, şeful pesediştilor din localitate, şi consilierul local Ion Aliman, preşedintele PD-L de aici, nu ar mai avea obiectul muncii, iar disputele ideologice ar lipsi din activitatea acestora.
Chiar dacă, în urmă cu vreo două săptămâni, s-a ales un nou consiliu local, chiar dacă s-a configurat o nouă majoritate în jurul PD-L, care are acum cei mai mulţi consilieri locali, pacea de la Deveselu este o problemă care ţine de viitorul îndepărtat.
Încă de la înfiinţarea noului consiliu local, au apărut probleme legate de validare - invalidarea unora dintre cei aleşi. Balamucul a explodat la alegerea viceprimarului, atunci când desemnarea lui Alexandru Copilescu, ales PRM, a aruncat în aer orice urmă de reconciliere. Pedeliştii, deşi sunt cei mai mulţi, se văd iar pe dinafară, în timp ce la Deveselu alianţa imposibilă este acum formată din PSD-PNL-PRM.
Mai e, oare, timp de încă un rând de anticipate, la Deveselu, până când vor avea loc alegerile la termen, cele din iunie 2012? (M.C.)