Actualitatea agrară - martie 2010

Au românii un dar de a uita adevăratele probleme ale zilei de azi, ale celei de mâine, găsesc ei întotdeauna o apetenţă aparte pentru a-şi consuma energiile pe fleacuri. De cele mai multe ori, politica, fotbalul, ocupă din viaţa noastră energii şi timp, din consumul pe care ar trebui să-l dedicăm unor lucruri mai aproape de bunăstarea noastră.
Din totdeauna, cenuşăreasa economiei naţionale, agricultura, este privită şi astăzi, de foarte mulţi, mai degrabă ca un hobby, decât ca una din laturile economiei care ar putea să genereze liniştea privind siguranţa naţională.
Trăim doar din amintiri, învăţăm din manualul de istorie că acum vreo 70 de ani, bursa cerealelor de la Londra era dată de raportul dintre indicele cantitativ şi cel calitativ, care arăta producţia de grâu din România.
Prea puţine produse româneşti pe piaţă, importuri cât cuprinde, arată că aici este într-adevăr o problemă, una care, cu iertare să fie autorului, ar trebui să fie prioritate naţională, înaintea kilometrilor de autostradă, căci o naţiune flămândă, dependentă de alţii, nu va avea nicicând o populaţie fericită.
În acest peisaj, sumbru, la Olt, Direcţia Agricolă, denumire generică, condusă de o echipă de profesionişti incurabili, încearcă să câştige pariul cu agricultura, cel pierdut de Petre Roman la începutul deceniului 9 al secolului trecut. (A.D.)

Echipa de la Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Olt

După alegerile din 2008, una dintre instituţiile publice din acest judeţ, care a încăput pe mâna celor care ştiu să facă ceea ce trebuie, este DADR Olt. Aici, director executiv a revenit Dan Ioan Bărăgan, cel care, în urmă cu ani, pusese, la Olt, pe un făgaş normal, relaţia dintre agricultor şi instituţia statului. Treptat, lângă acesta s-au alăturat o serie de specialişti şi oameni de bună intenţie, pentru a face împreună un parteneriat pentru performanţă.
Responsabil cu pedologia, în această echipă, este Nicolae Ivana, Constantin Dincă răspunde de departamentul de inspecţii din cadrul DADR, Nicolae Hristescu, director adjunct al instituţiei, Maria Pavăl, responsabil agricultură ecologică, Marian Speriatu, director al unităţii fitosanitare Olt, alături de Florea Paraschiv, directorul economic al instituţiei, şi nu în ultimul rând Octavian Capleru, cel ce administrează instituţia care gestionează dezvoltarea rurală. Cei amintiţi reprezintă astăzi o echipă închegată, a cărei menire este un alt pariu cu agricultura, făcut la o scară judeţeană, acum când tot mai multe voci spun că salvarea din criză poate fi făcută prin punerea în valoare a potenţialului agricol abandonat pe nedrept încă din primii ani ai democraţiei româneşti.

Potenţialul agricol al judeţului Olt

Cădem deseori, noi, jurnaliştii locali, în păcatul excesului de prezentare al unor informaţii care ţin de ce a mai făcut nu ştiu care politician, ce accident s-a mai petrecut pe nu ştiu care drum, ce model de maşină şi-a achiziţionat nu ştiu ce administrator al nu ştiu cărei companii private. Rar ne amintim să consemnăm, măcar prin cifre statistice, rânduri despre ce bogăţii naturale are un judeţ ales de Dumnezeu, aşa cum este judeţul Olt.
De aceea, vă spunem că suprafaţa agricolă a judeţului Olt este de 434.834 de hectare. Aici se regăsesc 7.344 hectare, patrimoniu viticol, 6.416 hectare, patrimoniu pomicol, nu mai puţin de 27.820 hectare, pajişti naturale, iar suprafaţa arabilă este de 393.254 hectare. Pentru cel neiniţiat, aceste cifre nu au o valoare definită, căci pentru olteanul de astăzi, noţiunea întinderilor agricole este o chestiune abstractă.
Tot în zona agrară, în condiţiile diminuării drastice a şeptelului de animale, oltenii, fie în gospodăria tradiţională, fie în ferme constituite pe structura societăţii comerciale, deţin peste 43 de mii de capete de bovine, din care, vaci şi juninci reprezintă jumătate din numărul acestora. În altă ordine de idei, conform datelor statistice furnizată de oficialii din Direcţia Agricolă Olt, oltenii deţin peste 170 de mii de capete de ovine şi caprine, iar numărul mediu al porcinelor reprezintă peste 115 mii de exemplare. E mult, e puţin, asta rămâne la aprecierea cititorului, dar, cu amărăciune trebuie spus că aceste efective reprezintă doar o mică parte din cât ar putea exista în raport de capacitatea dată de condiţiile generale care asigură existenţa unor astfel de efective.
Îmbucurător este faptul că, de la an la an, se formează structuri economice de sine stătătoare, care se ocupă de creşterea animalelor. Chiar dacă ponderea semnificativă a şeptelului se regăseşte în gospodăriile particulare. Ferme de bovine sunt la Găneasa - SC Florido SRL, la Oporelu – SC Proced SRL, la Corabia – SC Lubrifin SRL, la Redea – SC Compania Furnica Omonimii SRL, la Valea Mare – Euroagrozoo SRL, la Şerbăneşti – Drăghicescu Longin, la Rusăneşti – Chirea Florin.
Şi în ceea ce priveşte creşterea porcilor, în sistem intensiv, în judeţul Olt sunt câteva companii care încearcă să se impună: SC Eurospaţial – Tufeni, SC Europarteners – Negreni, SC Romdencor – Constantineşti – Scorniceşti, SC Suinscorni – Constantineşti – Scorniceşti, SC Suinstar – Valea Mare, SC Agromixt Şerban – Sârbii-Măgura, SC Forcons – Curtişoara.
O dezvoltare aparte o are în judeţul Olt sectorul de activitate care vizează creşterea păsărilor, în prezent, efectivele înregistrate în fermele constituite în acest sens reprezintă 9 la sută. Companiile care se ocupă în acest domeniu sunt Asani – Impex – Stoicăneşti, A.T. Group – Impex – Scorniceşti, Cortina – Bioprod – Curtişoara.

Prin Direcţia Agricolă, statul român subvenţionează pe cei care lucrează în agricultură

Pe lângă alocaţiile financiare cuvenite fiecărui agricultor, prin instituţia care facilitează accesul la fonduri europene, APIA, Direcţia Agricolă acordă subvenţii din bugetul naţional, agricultorilor. Numai la nivelul anului 2009, către agricultori au mers peste 343 de miliarde lei vechi, bani care au susţinut creditul agricol, primă produs orez, subvenţii carburant, legume-fructe, soia, agricultură ecologică şi alte alocaţii stabilite în funcţie de ocupaţia celor implicaţi aici. Nu au fost uitaţi crescătorii de animale, dar nici cei care s-au constituit în asociaţii destinate susţinerii sistemelor de irigaţii. Deci, cei care dau cu piatra şi spun că statul, guvernul Boc şi-a luat mâna de pe agricultură, nu au dreptate. Dar, acest lucru nu se vede din maşină, iar despre susţinerile financiare ale statului se vorbeşte prea puţin la televizor.
În acelaşi context, până acum, în 2010, s-a stabilit un ajutor acordat, pe diverse domenii de activitate, de peste 12 miliarde lei. Şi au trecut doar două luni din acest an…

Oltenii fac agricultură ecologică

Când, în urmă cu şapte ani, la Curtişoara, Dumitru Argeşanu aducea după el, la ferma de păsări din localitate, administrată de el, floarea cea vestită a Academiei de Ştiinţe Agricole, pentru a arăta lumii o exploataţie intensivă de creştere a păsărilor în regim ecologic, mulţi au strâmbat din nas. Părea un moft să gândeşti ecologic, într-o agricultură care trăia din amintirile vremurilor producţiilor intensive, când în spatele legendei de opt de kilograme grâu la hectar, se afla o doză de adevăr. Timpul a trecut iar agricultura ecologică a prins la olteni, într-un mod greu de crezut. Oltenii au înţeles că această marfă are căutare pe piaţă, iar profitul se poate obţine şi fără chimicale, pesticide, şi amelioratori genetici.
În evidenţele DADR Olt sunt operatori ecologici care cultivă rapiţă, grâu, porumb, floarea-soarelui, ciuperci, dar şi crescători de animale care ştiu că produsul eco are căutarea şi preţul corect. Responsabilul din DADR, din agricultura ecologică, Maria Pavăl, este omul care asigură legătura acestor pionieri cu politicile agrare ale guvernului condus de Emil Boc.

Prezentul sună bine

Chiar dacă la nivelul judeţului Olt există o suprafaţă însemnată necultivată, aproximativ 30.000 de hectare, cum cu amărăciune recunoştea Dan-Ioan Bărăgan, anul 2010 este unul promiţător, din punct de vedere al stadiului fizic al culturilor de toamnă, dar şi al condiţiilor pentru culturile care vor fi însămânţate în această primăvară aşteptată. Chit că vor fi întârzieri la efectuarea unor lucrări specifice, datorate vremii deosebit de rece. Sunt însămânţate cu culturi de toamnă importante suprafeţe care se regăsesc astfel: grâu plus secară plus triticale, în suprafaţă de 134.176 hectare; orz – 11.428 hectare; orzoaică de toamnă – 512 hectare; rapiţă boabe – 32.287 hectare; orzoaică de primăvară – 2.901 hectare; ovăz – 5.196 hectare. Se estimează că vor fi cultivate 1.250 hectare orez, porumb pentru consum – 107.295 hectare, porumb sămânţă – 25 hectare, floarea soarelui 33.833 hectare, muştar 480 hectare, sorg – 1.248 hectare, plante medicinale – 57 hectare, leguminoase boabe – 590 hectare, cartofi – 2.086 hectare, legume – 9.500 hectare, pepeni verzi şi galbeni – 1.400 hectare, plante de nutreţ – 21.460 hectare.

Acţiuni de control efectuate de DADR Olt

O altă latură importantă a activităţii specialiştilor din DADR Olt vizează acţiunile de control care se realizează prin compartimentul – inspecţii tehnice şi control în realizarea şi promovarea produselor din industria alimentară.
În conformitate cu legislaţia actuală, agenţii economici din industria alimentară, la punerea în funcţiune a unei capacităţi trebuie să ceară la DADR licenţă de fabricaţie. În 2010, au fost acordate trei astfel de licenţe în domeniul fabricării pâinii, produselor de panificaţie şi fabricarea vinurilor. În baza acestor acte normative sunt verificaţi agenţi economici care funcţionează fără licenţă, dar şi agenţii economici care au fost acreditaţi de DADR, pentru a se stabili modul de respectare a condiţiilor care au stat la baza licenţei de fabricaţie. Mai mult, DADR acordă autorizaţii de depozit, depozitelor de cereale specializate, efectuându-se controale la cei care activează în acest domeniu.
Tot în baza legii, DADR are competenţă în verificarea magazinelor alimentare care comercializează pâine, pe probleme de etichetare şi afişaj ale preţurilor de vânzare cu amânuntul pentru informarea corectă a consumatorilor.

Agenţia Domeniilor Statului a venit acasă…

Unul dintre lucrurile cu care se mândreşte Dan-Ioan Bărăgan este cel legat de întoarcerea în clădirea Direcţiei Agricole a instituţiei denumită Agenţia Domeniilor Statului, care a revenit în imobilul din Slatina, de pe strada Arcului, după câţiva ani de activitate într-o clădire improprie situată într-un loc greu accesibil. Cu spirit de bun gospodar, Dan-Ioan Bărăgan a găsit astfel spaţiu pentru această instituţie, fără ca aceasta să mai fie nevoită să plătească chirii aiurea.