7 zile în subsidiar

O floare care prevesteşte, în sfârşit, primăvara la Milcov

Duminică, 7 martie a.c., anticipând Ziua Femeii, viceprimarul de la Milcov, Jean Militaru, a luat comuna la pas, pentru a împărţi doamnelor şi domnişoarelor o ciocolată şi o floare. A avut alături de el o echipă de tineri, care, oricând pot fi consilieri locali într-o localitate unde, chiar este nevoie de o schimbare de generaţie în consiliul local. A fost primit cu surprize de către femeile din comună, învăţate cu atenţii din partea politicienilor locali doar atunci când au loc alegeri. Floarea oferită prevesteşte o primăvară aşteptată, una care va aduce, la Milcov, mult aşteptata betonare a celor câteva porţiuni din DC 89, rămase aşa, la limita impracticabilului, de mai bine de acum un deceniu. Se cuvine a fi spus că acest drum nu ar fi fost inclus în lista de investiţii a Consiliului Judeţean Olt fără cele câteva zeci de drumuri făcute de viceprimarul Militaru la cei care conduc astăzi judeţul Olt.

Poliţiştilor de la Vădăstriţa le trebuie un gardian pentru maşina din dotare

Fac ce fac poliţiştii din mediul rural şi ies în faţă, prin acţiuni sau inacţiuni, mai ceva ca păduchele în frunte. Ultima ispravă, cu poliţişti în centrul atenţiei, s-a petrecut în comuna Vădăstriţa, acolo unde, un bolnav psihic, dovedit cu acte în regulă, a distrus gazeta de perete din curtea postului de poliţie şi printr-o lovitură aplicată cu piciorul a înfundat portiera şoferului de la Loganul din dotarea Poliţiei Vădăstriţa. După isprava de la post, cetăţeanul nervos a mai vandalizat două lampadare şi un telefon de la pichetul de grăniceri. Pentru că, pe plan local, nimeni nu a fost capabil să-l imobilizeze pe cetăţeanul nervos, s-a apelat la intervenţia mascaţilor, cei care, într-adevăr, au făcut ordine în Vădăstriţa. Rămâne doar un semn de întrebare aruncat peste acest caz, unul care cere un răspuns de la poliţiştii din localitate, cei care, deşi apărători ai ordinii şi liniştii publice, nu au fost în stare să imobilizeze un biet bolnav psihic. Altfel, de acum încolo, pentru siguranţa cetăţenilor din Vădăstriţa, ar trebui desfiinţat postul de poliţie, iar atunci când este cazul, să se apeleze direct la mascaţi!

Dacă nici p’ăştia nu-i baţi, atunci numai naivii gândesc la promovare!

Băieţii de la echipa de fotbal fanion a municipiului Slatina, Alro Slatina, ajunseseră, după prima etapă a returului, printr-un fericit joc al rezultatelor, pe primul loc al seriei din care fac parte. Dar în a doua etapă, au mers în vizită la Lăpuşata, acolo unde au întâlnit echipa locală Ghecon, formaţie care trage serios la retrogradare. Chiar dacă au acuzat un arbitraj ostil, pe o vreme potrivnică, vreme care a influenţat şi jocul gazdelor, băieţii de la Slatina, în care Consiliul Judeţean Olt investeşte bani publici, au scos cu greu un 1-1. Aşa că, de acum încolo, este firesc să te întrebi, ce-i de făcut, în situaţia în care urmează, o serie de întâlniri cu echipele situate în partea de sus a clasamentului.

Pentru cine ţine sub preş Paul Stănescu funcţia de administrator public?

La Consiliul Judeţean Olt este o problemă: de mai bine de un an, în ştatul de funcţii al CJ Olt este prevăzut postul de administrator public. Practic, acest post conferă pârghii şi puteri nebănuite celui care ar urma, într-o bună-zi, să-l ocupe. Dar, deocamdată, nimic la orizont. Fie că nu s-a născut omul care ar putea să stea de-a dreapta preşedintelui şi să preia o seamă de sarcini de serviciu de la acesta şi de la vicepreşedinţii din dotare, fie pentru desemnarea omului potrivit se aşteaptă alegerile interne din PSD Olt, pentru a transforma o funcţie de o asemenea însemnătate într-un material de schimb, pentru asigurarea unui climat favorabil în PSD Olt, pentru un candidat anume.

Pe străzile din judeţul Olt, circulă 11 Dacia Logan, de un miliard şi jumătate fiecare

Se tot vorbeşte, de o vreme încoace, de apariţia noilor dispozitive radar, imposibil de detectat, amplasate pe Dacia Logan, care vor monitoriza, în cel mai scurt timp, traficul rutier de pe şoselele Oltului. Se spune că aceste radare sunt imposibil de depistat în trafic, iar şoferii nu au decât alternativa cuminţirii, căci altfel amenzile vor curge gârlă, iar permisele vor fi suspendate, unul câte unul. Se uită să se spună public care sunt costurile făcute cu aceste maşini. Un Logan pregătit în acest sens, din categoria celor Break MCV, ajunge la o valoare de 1,4 miliarde lei vechi, în timp ce traversăm cu toţii o perioadă de criză economică, o criză pe care o resimţim din plin. Într-un fel, se poate spune că aceste maşini sunt exact acelea pe care le imputa opoziţia de odinioară guvernului condus de Tăriceanu, cel care iniţiase implementarea acestui proiect, în urmă cu aproape patru ani. Atunci, a fost un scandal naţional pe această temă, acum, toată lumea tace şi acceptă că un Logan poate costa atât de mult. Vă mai spunem doar că amenajarea unei săli de operaţii, într-un spital de urgenţă, costă mai puţin decât un radar cu patru roţi!

Ultimul cadou, de ziua bărbaţilor, pentru băieţii deştepţi de pe lângă Consiliul Judeţean Olt

Zăpada căzută în seara zilei de 8 martie şi în dimineaţa zilei de 9 martie a reprezentat ultimul cadou din această iarnă făcut de Consiliul Judeţean, sub acoperirea bunului Dumnezeu, pentru clienţii în ale deszăpezirii, de pe lângă CJ Olt. Bebe Manea, Zăvelcă, nume de legendă de pe vremea când această instituţie era condusă de Jenel Copilău, au mai dat o tură pe drumurile din judeţ, cu maşinile de deszăpezit, pentru care emit o factură pe lângă cele de până acum, către instituţia condusă de cel pe care drumarii respectivi nu l-au vrut preşedintele CJ Olt. Beneficiind de un contract serios, întocmit pe mulţi ani, respectivii îşi freacă fericiţi de bucurie palmele, gândind că nicicând iarna nu a fost mai bună pentru ei şi afacerile lor. Chiar dacă deszăpezirea făcută de aceştia a lăsat de dorit, nimeni nu a protestat, toată lumea a fost de acord să le plătească prestaţiile făcute. Că doar dacă nu plăteşti de la tine şi dai din banii de la buget, ar fi culmea să mai ceri şi calitate! Căci, cineva a zis, în urmă cu ceva vreme, că iarna nu-i ca vara. Adică, doar vara se plătesc facturile pentru servicii prestate pe timp de iarnă!

Acord de mediu pentru un port care nu va exista niciodată

Pentru că în Corabia nu se întâmplă nimic, pentru că prea puţini îşi mai aduc aminte de oraşul teilor, cineva, din administraţia locală, se gândeşte să-şi omoare timpul cu ce poate. Astfel, Primăria Corabia a solicitat la Agenţia de Protecţie a Mediului Olt acord pentru etapa de încadrare în procedura de evaluare a impactului asupra mediului, a proiectului privind reabilitarea portului de la Dunăre, în scopul accesului turiştilor în oraşul condus în prezent de Tudor Barbu. Investiţia, una costisitoare, de 153 miliarde lei vechi, realizată cu bani de la toată lumea, de la UE, de la Consiliul Judeţean Olt, sună frumos, dar ea nu va putea fi niciodată realizată la dimensiunea care ar putea transforma oraşul de la Dunăre în portul în care să debarce nemţii, care vara fac excursii pe fluviu. Asta, datorită Elenei Udrea, şefa de la ministerul care gestionează turismul românesc, cea care, în urmă cu vreo jumătate de an, a şters, pur şi simplu, Corabia de pe lista obiectivelor care pot fi vizitate în zona românească a fluviului.

Piatra-Olt are ce n-a văzut Parisul!

De la jumătatea anului trecut, în Piatra-Olt, funcţionează prima fabrică românească specializată în producerea panourilor solare. Elementele confecţionate aici merg pe piaţa de export, unde sunt bine primite, după ce au fost testate în Italia. Deocamdată, utilizarea energiei neconvenţionale este greu accesibilă românilor, căci statul nu se înghesuie să susţină proiecte de acest gen. La români, se poartă de zor programul „Rabla”, cel prin care samsarii de tinichele fac şi ei un ban cinstit, prin răscumpărarea între piaţa de fier vechi şi vânzătorii de maşini noi.

De ce asfaltul de pe Drumul European 574 nu este afectat de iarnă?

Suntem în ţara paradoxurilor, iar zăpăceala instituţionalizată, de cele mai multe ori, ne face să nu putem vedea adevărul din spatele scuzelor. Iarna 2009-2010 a fost, este, deocamdată, o iarnă grea. Una care încă mai dă bătăi de cap. Atunci când se ia zăpada, pe drumurile judeţene, pe arterele din oraşele şi satele Oltului, apar gropi. Ca într-o piesă în care fatalitatea joacă rolul principal, acceptăm cu toţii acest destin. Gropile sunt de la vreme de la Dumnezeu şi de la oricine altcineva decât de la constructor. Însă, rămâne un mister, unul greu de dezlegat, legat de aspectul DE 574, principala şosea care tranzitează Oltul, de la vest la est. Şosea peste care a nins la fel cum a nins şi peste restul judeţului. Şosea care a scăpat, aproape intactă, din impactul cu iarna. Să fie de vină asfaltul, calitatea acestuia sau, pur şi simplu, nimeni nu este de vină?

Ioan Ciugulea e fericit pentru că a fost pus şef la garderobă

Congresul Naţional al liberalilor a devenit istorie. Europarlamentarul Adina Vălean e o femeie fericită. Soţul ei a fost ales, cu o majoritate covârşitoare, preşedinte la CUASC PNL (pe vremuri, CUASCU-ul reprezenta o asociere tovărăşească a mai multor cooperative agricole de producţie). Delegaţii din judeţele patriei l-au vrut pe Crin Antonescu şi ca un gest de răsplată pentru figura frumoasă făcută de acesta la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2009, atunci când s-a clasat, firesc, pe locul trei. Dincolo de datele statistice ale acestui Congres, preşedintele PNL Olt, Ioan Ciugulea, se declară un liberal fericit. Asta, pentru că a fost cooptat, ca supleant, în structura naţională de conducere a liberalilor. Iar să te declari fericit pentru că eşti rezervă într-o echipă în care nu ai niciodată şansa să joci, asta este cu adevărat o problemă. Una de identitate politică, una care îi defineşte pe oamenii care se mulţumesc cu puţin.

Cine a împiedicat şoseaua de centură a Slatinei, la Salcia?

După ani şi ani de aşteptări, era cât pe ce ca Slatina să aibă şosea de centură. Proiectul beneficiază de susţinere financiară de la guvern, iar realizarea lui s-a împotmolit într-un mod în care nimeni nu se aştepta. Exact în satul Salcia, comuna Slătioara, pe care drumul respectiv urma să-l tranziteze. Aici s-au strâns, cu prea mult zel, nişte semnături din partea unor autorităţi locale, care, în decursul timpului, au mai arătat, ori de câte ori au avut ocazia, adversitatea faţă de proiectele Slatinei. Poate că oamenii aşa vor, poate nici nu ştiu ce au semnat, dar riscul imediat la care sunt supuse locuinţele celor din zonă de traficul de pe viitoarea şosea de centură este oricum mai mic decât cel cauzat, în cazul unei catastrofe, de o fisură apărută în barajul lacului de acumulare al Hidrocentralei Strejeşti. Atunci, pe teritoriul satului Salcia, acolo unde stau nişte oameni atât de sensibili, apele ar avea o cotă de nivel egală cu cel puţin patru metri…