După huiduielile de la Consiliul Judeţean,

Buget cu aplauze, la Consiliul Local Slatina

Adoptarea bugetului în judeţul Olt a început să devină un sport extrem. Asta, după ce în ultima joi a lunii februarie, la Consiliul Judeţean, discutarea proiectului de buget, cel prin care s-a împărţit sărăcia la toate primăriile Oltului, a încins spiritele printre politicienii locali, cei care au, prin natura funcţiilor administrative deţinute, competenţe în acest sens.
Atunci, puţin a lipsit ca sala să fie evacuată şi, în premieră, şedinţa CJ să fie suspendată din cauza atmosferei tensionate. Actorii principali ai acestei dispute au fost Paul Stănescu, pesedistul preşedinte al CJ Olt, şi Darius Vâlcov, pedelistul primar de la Slatina. Conflictul dintre aceştia şi susţinătorii lor a fost modul cum comunităţile locale conduse de primari PD-L primesc sfaturi în loc de bani pentru întreţinerea curentă. Până la urmă, cu ajutorul unor pioni de la PNL, a ieşit cum a vrut PSD-ul. Dar de atunci încoace, adoptarea bugetului a devenit o chestiune interesantă, căci, după primul pas făcut în zona dezbaterii virulente, totul părea posibil. De aceea, atenţia opiniei publice a fost concentrată, în prima zi de miercuri a lunii martie, spre adoptarea bugetului pentru 2010, al oraşului Slatina. (A.D.)

La Slatina, un necunoscător nu-i putea separa pe pesedişti de pedelişti. Animatorul şedinţei a fost un consilier liberal…

Atmosfera dinaintea şedinţei părea uşor tensionată, în condiţiile în care, pe piaţă, circulau informaţii, pe surse neoficiale, legate de un presupus boicot bazat pe o lovitură de imagine în contradictoriu cu ceea ce se petrecuse la Consiliul Judeţean Olt, orchestrată de aleşii de la PSD. Nu a fost deloc aşa, discutarea proiectului de hotărâre referitor la „Aprobare Buget Local de Venituri şi Cheltuieli pe anul 2010; aprobarea Programului de Investiţii pentru anul 2010, finanţate din bugetul local; aprobare liste de dotări pe anul 2010; aprobarea programului de reparaţii străzi pentru anul 2010, cu finanţare din bugetul local; aprobarea programului de reparaţii la unităţile de învăţământ pentru anul 2010, cu finanţare din bugetul local; aprobare program de reparaţii, întreţinere şi procurare obiecte de inventar autorităţi publice pe anul 2010, cu finanţare din bugetul local; aprobare program obiective de investiţii cu finanţare prin transfer de la bugetul de stat, din fonduri cu destinaţie specială, pe anul 2010; aprobare program obiective de investiţii cu finanţare din contribuţia cetăţenilor, pe anul 2010; aprobare note de fundamentare şi fişe ale obiectivelor de investiţii” a decurs fără ca opoziţia să formuleze amendamente precise, fără solicitarea unor detalii de la executivul local, referitor la modul cum Slatina va fi gestionată în acest an.
Nici o replică, nici o dezbatere provocată pe acest subiect, semn că, la Consiliul Local Slatina, opoziţia formată din cei trei consilieri ai PSD şi doi de la PNL, nu are argumente şi soluţii în contradictoriu la viziunea pedelistă privind dezvoltarea Slatinei, administrarea municipiului în următoarea perioadă.
Prezent la şedinţa consiliului local, pentru a susţine punctul de vedere al municipalităţii, deputatul Daniel Bărbulescu nu a avut ocazia să susţină, din calitatea de parlamentar de Slatina, proiectul colegilor săi de partid. Practic, prin adoptarea, în acest mod a bugetului, opoziţia din Slatina şi-a dat examenul de capacitate politică aferent anului 2010. Dacă nu au luat notă de trecere, acest lucru trebuie să-l vadă şi cei care cred că, în Slatina, PSD şi PNL ar reprezenta o alternativă la actuala putere.

Porţi Deschise, la ISU Olt, de Ziua Protecţiei Civile în România

Pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) „Matei Basarab“ din Slatina au sărbătorit vineri, 26 februarie 2010, 77 de ani de la înfiinţarea Protecţiei Civile în România. Cu această ocazie, reprezentanţii ISU Olt au organizat şi Ziua Porţilor Deschise, acţiune în cadrul căreia o parte din pompierii prezenţi şi-au prezentat tehnica din dotare, făcând şi mici exerciţii demonstrative.
La evenimentul amintit, pe lângă câţiva curioşi aflaţi prin zonă, au mai participat şi numeroşi copii proveniţi de la diverse şcoli şi chiar grădiniţe slătinene, dornici să vadă cum acţionează pompierii în diverse situaţii de urgenţă. Astfel, după ce au ascultat şi au urmărit cu atenţie câteva din tehnicile şi mijloacele de intervenţie ale pompierilor olteni, celor prezenţi le-a fost permis accesul şi în câteva din maşinile aflate în dotarea ISU. Înainte de plecare, încântaţi şi entuziasmaţi de cele văzute, însoţiţi de profesori, învăţători sau educatori, tinerii au făcut şi fotografii de grup alături de pompieri şi echipamentele folosite de aceştia în numeroasele acţiuni în care au fost solicitaţi să intervină de-a lungul vremii. (Claudiu ENE)

Noi ne facem că restructurăm,
ei înfiinţează câte o comisie şi câte un comitet

Cei care vorbesc despre restructurarea sistemului bugetar, despre diminuarea structurii de personal, o fac doar aşa, la mişto. Aşa că, în România, deşi au dispărut bancurile cu Bulă, iar cele cu Geoană nu mai sunt de actualitate, cineva îşi asumă rolul de a face glume pe seama poporului român. Glume care ne costă. Altfel, la nivel judeţean, s-a înfiinţat, recent, Camera Agricolă, o instituţie în subordinea CJ Olt, care ţine locul desfiinţatei Consultanţe Agricole. Are 33 de posturi, fond de salarii, maşini de serviciu şi are, ca obiect de activitate, sprijinirea… ţăranului român. Pentru care prestează servicii pompoase, cum ar fi formare profesională, informare, consultanţă, consolidează formele asociative, asigură asistenţă tehnică şi altele. Din păcate, această instituţie nu va reuşi să schimbe cu nimic faţa satului românesc, iar singura sa menire reală este să dea de muncă unor lipitori de afişe, unor persoane care vor servicii de la stat, acolo unde ştim cu toţii, timpul trece, leafa merge. (A.R.)

E mult sau e puţin…

Visi Ghencea, numele unei străzi din Slatina

În timp ce unii liberali fac şi desfac socoteli prin care să ascundă modul cum fac ei bani beton din afacerile plătite cu bani publici, alţii, mai naivi din fire, cred în politica făcută în interesul comunităţii. Mai mult, cei ce trăiesc în lumea reală săvârşesc păcate cât cuprinde: nu se gândesc deloc să pună pe primul loc jocurile de culise, cele prin care încearcă să obţină privilegii de la jupânii din Bucureşti şi avantaje de natură personală.
Recent, din partea PNL Slatina, către agenda de lucru a majorităţii consilierilor judeţeni a plecat, prin intermediul consilierilor locali Cristian Bircea şi Marian Taifas, un proiect de hotărâre, prin care o stradă din Slatina, la alegerea liberă a executivului municipal, să poarte numele celui care a fost Visi Ghencea. Un om, un apărător al culturii slătinene, într-o vreme în care, atunci când el punea bazele unui teatru local, ateprenorii de azi vindeau rulmenţi 6210, din magaziile fostului IJCM, pe piaţa liberă de la Belgrad.
În expunerea de motive, care va fi anexată proiectului de hotărâre, deputatul liberal, Gigel Ştirbu, arată:
„În fapt, în municipiul Slatina, în nomenclatorul stradal există, din perioada de dinainte de 1989, o serie de străzi care poartă nume alese aleatoriu, care nu reprezintă întotdeauna o realitate locală, nu au o conotaţie istorică definită precis, în contextul istoriei seculare a municipiului reşedinţă de judeţ. Chiar dacă schimbarea unei denumiri de stradă presupune o serie de etape, costuri, este totuşi, necesar includerea în nomenclatorul stradal a numelor unor personalităţi locale, trecute în nefiinţă, care, prin creaţia acestora, prin contribuţia adusă la dezvoltarea capitalei reşedinţă de judeţ, au marcat existenţa oraşului.
Unul dintre cei în cauză, trecut în nefiinţă la sfârşitul lunii decembrie 2009, este Zefir Berzovis Ghencea, cunoscut slătinenilor sub numele de Visi Ghencea. Acesta a fost unul dintre pionierii mişcării culturale slătinene, în perioada imediat următoare după anul 1989, atunci când identitatea culturală a capitalei reşedinţă de judeţ suferea transformări importante, care să afirme valorile culturale locale.
Visi Ghencea a fixat, definitiv, în conştiinţa slătinenilor, apartenenţa marelui dramaturg Eugen Ionescu la meleagurile slătinene, acolo unde acesta s-a născut, în urmă cu aproape un secol. Practic, prin eforturile sale, Visi Ghencea l-a redat oraşului natal pe dramaturgul Eugen Ionescu, fixând definitiv oraşul Slatina pe harta culturală a României.
Mai mult, apariţia primelor încercări de formare a unui teatru local în Slatina îi aparţine tot celui care a fost Visi Ghencea.
Personalitate dominată de o modestie rară, un om polivalent, întotdeauna conectat la problemele culturale ale comunităţii slătinene, Visi Ghencea merită postmortem o recunoaştere din partea oraşului în care a trăit şi pe care l-a transformat într-o citadelă culturală, în condiţiile în care, fără eforturile sale, Slatina ar fi rămas, din acest punct de vedere, doar un reper geografic, şi atât, pe harta culturală a României din zilele noastre.
Această iniţiativă nu ascunde nici o conotaţie de natură politică sau vreun interes din partea iniţiatorului, în situaţia în care, în conştiinţa slătinenilor, numele lui Visi Ghencea este un reper apreciat şi acum, la câteva luni de la trecerea sa în nefiinţă”.
Rămâne de văzut doar dacă majoritatea consilierilor locali din Slatina va lua în serios, cu responsabilitate, această iniţiativă, căci, în general, echipa celor de la PD-L Slatina are înnăscută o stare de adversitate faţă de proiectele de hotărâre ale consilierilor locali, alţii decât cei din echipa lor, liberalii şi social-democraţii. (Alin DOROBANŢU)