Justiţia îl repune pe Nicolae Luţu viceprimar la Priseaca

Conflictul din administraţia comunei Priseaca, aşezare situată la o aruncătură de băţ de municipiul Slatina, pare rezolvat. Nu prin împăcarea părţilor, care ar fi fost urmată de o masă festivă, ci prin implicarea decisivă a instanţei de judecată. Sintetic, înainte de a explica firul poveştii, putem spune că, la Priseaca, alianţa dintre PSD şi PNL, încheiată la nivel judeţean între cele două formaţiuni, imediat după primul tur al alegerilor locale din vara lui 2008, răpusă de orgolii, dar şi de grave interpretări ale legii, este reconfirmată de magistraţii de la Tribunalul Galaţi, acolo unde s-a strămutat pricina dintre viceprimarul Nicolae Luţu şi majoritatea simplă a consiliului local.

De unde a început gâlceava?

Ales viceprimar imediat după alegerile locale, Nicolae Luţu s-a văzut în situaţia de a fi destituit din funcţie la începutul lui septembrie 2008, atunci când Consiliul Local Priseaca a invalidat mandatul său. Invalidarea, făcută prin vot, nu a respectat unele prevederi ale legii, care reglementează cadrul juridic al unui asemenea act administrativ, hotărârea consilierilor din Priseaca cu numărul 20/2008.
Practic, Nicolae Luţu, odată ales viceprimar, începuse să-şi ia în serios atribuţiile de serviciu, să devină, în opinia unora, o persoană incomodă, un edil care considera că prezenţa în această funcţie nu presupune automat şi o subordonare totală faţă de primar, dar şi faţă de consilierii locali. Aşa se face că, deşi dominat de cele mai bune intenţii faţă de comunitatea din Priseaca, Nicolae Luţu a devenit peste noapte duşman al grupurilor de interese, constituite la nivel local.

Demis, pe nedrept

După ce a formulat, în primă fază, acţiunea la Tribunalul Olt, la instanţa competentă, cea de contencios administrativ, bazându-se pe faptul că în justiţia olteană există o serie de cumetrii, care ating şi zona de influenţă a celor care se află în administraţia locală de la Priseaca, Nicolae Luţu cere strămutarea dosarului la instanţa similară de la Galaţi, acolo unde, după acceptarea strămutării, se dă curs solicitării sale. O solicitare prin care Nicolae Luţu a chemat în contradictoriu Consiliul Local Priseaca.
Dezbaterile nu au fost deloc uşoare, chiar dacă prezenţa în cauză a pârâtei a fost una, cu indulgenţă spus, simbolică. Practic, pe parcursul a nu mai puţin de patru file, atât cât cuprinde motivarea judecăţii, sunt demontate toate apărările făcute de cei care au considerat că demiterea viceprimarului a fost făcută legal.
Fără a intra în explicaţii strict de natură legislativă, trebuie spus că judecătorii gălăţeni au reţinut că eliberarea din funcţie a viceprimarului a fost făcută fără respectarea paşilor legali. Practic, şedinţa de destituire a fost una cu caracter extraordinar, deşi legea prevede discutarea unui astfel de proiect de hotărâre, numai în şedinţe ordinare. Lipsa avizelor comisiei de specialitate şi a raportului compartimentului de resort din cadrul aparatului propriu, arată că, la Priseaca, respectarea legii în cadrul consiliului local este o chestiune cu caracter facultativ.
Nu au existat motive care să-i poată fi imputate, nu există nici până astăzi dovedit un prejudiciu pe care l-ar fi putut face Nicolae Luţu administraţiei locale, comunei unde acesta activa ca viceprimar.
În faţa unor asemenea elemente, dar şi raportat la alte piese din cauză, ţinând seama şi de faptul că magistraţii de la Tribunalul Galaţi nu au relaţii de cumetrie cu onorabili cetăţeni ai comunei Priseaca, instanţa a decis, practic, ceea ce era de aşteptat: a admis cererea reclamantului, în condiţiile repunerii în funcţia de viceprimar, dar şi plata indemnizaţiei pe care acesta ar fi primit-o prin exercitarea funcţiei, de la 1 septembrie 2008 până la data reintegrării efective în funcţia de viceprimar, evident, actualizată cu rata inflaţiei.
Soluţia instanţei rămâne definitivă, în urma recursului, iar ultima grefă aplicată de Tribunalul Galaţi, care datează din 28 ianuarie 2010, îl retrimite pe Nicolae Luţu viceprimar la Priseaca. Acolo unde, chiar dacă nu este aşteptat cu flori în faţa primăriei, are uşa larg deschisă de la cabinetul care îi este rezervat viceprimarului.
Se pare că, potrivit unor declaraţii neoficiale făcute de Nicolae Luţu, acesta este dispus să uite şi să treacă repede la treabă, pentru a-i convinge pe oamenii acestei comune că în localitatea lor se schimbă ceva.

De ce plăteşte Consiliul Local Priseaca oalele sparte de alţii?

Decizia de repunere în funcţie a lui Nicolae Luţu, aşa cum a stabilit instanţa, presupune nişte costuri, care nu sunt deloc uşoare pe umerii bugetului local, în condiţiile în care acesta este unul de criză, aşa cum sunt mai toate bugetele administraţiilor comunale din ţară. Estimativ, suma cuvenită legal lui Nicolae Luţu ajunge la vreo jumătate de miliard de lei vechi, bani pe care, cel mai probabil, îi va primi din impozitele şi taxele cetăţenilor. Oameni care nu au nici o vină pentru gravele greşeli săvârşite de preşedintele de şedinţă, secretarul consiliului local, cei care au votat pentru schimbarea sa. Aşa că, pentru a respecta legea până la capăt, aceştia ar trebui să facă o chetă pentru a-i plăti lui Nicolae Luţu daunele care nu trebuie suportate din bugetul local. Măcar pentru a fi o simplă învăţătură pentru viitor, atunci când votează la întâmplare, să înţeleagă că orice prostie se plăteşte. Cu vârf şi cu îndesat, cu indexare în raport de coeficientul de inflaţie. Nu de alta, dar astfel de ambiţii politice sau simple orgolii de natură personală nu mai trebuie ca pe viitor să fie plătite de la bugetul unei localităţi, unde oamenii plătesc impozite pentru ca cei aleşi să facă efectiv ceva în comună, cu aceşti bani, nu să-i arunce la întâmplare, pe seama unor greşeli. Iar de când lumea, cel care greşeşte, plăteşte…

Gianina, de la ITM, a descoperit apa caldă:
comunicarea cu presa locală

Mulţi dintre directorii puşi de PD-L să conducă instituţii deconcentrate cred că acest lucru li se cuvine, că este un dar de la Dumnezeu, iar nimeni nu este mai bun ca ei. După ce a câştigat Băsescu alegerile, ei, aleşii domnului Traian de prin instituţiile publice oltene, stau la birou şi împletesc ciorapi. Nu consideră că una dintre principalele lor atribuţii de serviciu este comunicarea cu media locală. Doar pe ici, pe acolo, se întâmplă nişte excepţii.
Una dintre ele s-a petrecut luni, 8 februarie 2010, la Inspectoratul Teritorial de Muncă Olt, unde directorul coordonator Gianina Bobicu a prezentat mass-mediei locale un raport cu privire la activităţile desfăşurate de inspectorii de muncă, precum şi o serie de activităţi derulate în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, în prima lună a acestui an.
Astfel, în luna ianuarie 2010, activitatea desfăşurată de reprezentanţii ITM Olt a fost orientată, în principal, pe realizarea obiectivelor prevăzute în Programul propriu de acţiuni, precum şi a campaniilor naţionale organizate de Inspecţia Muncii. În acest sens, au avut loc numeroase activităţi preventive, în urma cărora s-au putut observa diferenţe semnificative faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. (Claudiu ENE)

Inspectorii ITM veghează şi controlează

În urma controalelor efectuate de la începutul acestui an de către reprezentanţii ITM, s-a putut constatat că dacă în prima lună a anului 2009, au fost verificaţi un număr de 112 angajatori, fiind aplicate 15 sancţiuni contravenţionale, în ianuarie 2010 numărul celor controlaţi a fost de 154 angajatori, dintre care 109 a fost numărul sancţiunilor contravenţionale aplicate. De asemenea, Gianina Bobicu, directorul ITM Olt, a tras un semnal de alarmă şi asupra numărului tot mai mare al accidentelor de muncă ce au avut loc de la începutul acestui an în judeţul nostru. Astfel, conform precizărilor făcute de domnia-sa, în luna ianuarie 2010, din cele cinci accidente înregistrate, unul a fost mortal, fiind consemnat de ITM Olt, chiar dacă evenimentul s-a petrecut în judeţul Dolj.

De partea angajaţilor, în lupta cu gerul

În ceea ce priveşte activitatea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă, trebuie precizat că, în cursul lunii ianuarie 2010, au fost realizate o serie de acţiuni specifice, cea mai importantă fiind acţiunea privind „Verificarea condiţiilor de muncă şi a modului în care se respectă prevederile legale de securitate şi sănătate în muncă, aplicabile pe perioada anotimpului rece, pentru lucrătorii din cadrul unităţilor care au ca obiect de activitate serviciile de spălătorie auto”.
Astfel, în urma acţiunii desfăşurată în perioada 26-31 ianuarie 2010, au fost verificate 30 de unităţi, cu un număr de 72 de salariaţi, fiind sancţionaţi 30 de agenţi economici şi aplicate 85 de sancţiuni, în valoare totală de 12.500 lei.
O altă acţiune desfăşurată în prima lună a anului a avut ca scop „Controlul modului de aplicare a OUG nr. 99/2000, privind măsurile care pot fi aplicate în perioadele cu temperaturi extreme pentru protecţia persoanelor încadrate în muncă”. În acest sens, au fost controlate 29 de societăţi, în special, cele la care activitatea se desfăşoară în spaţii deschise şi în exterior, fiind sancţionaţi 18 angajatori şi aplicate 28 de sancţiuni, în valoare de 9.000 lei.
În altă ordine de idei, mai trebuie subliniat faptul că, de la începutul anului, inspectorii ITM Olt au desfăşurat un număr de 124 de controale, fiind aplicate şi 688 de măsuri pentru 47 dintre angajatorii verificaţi. Referitor la acest aspect, Gianina Bobicu, directorul ITM Olt, a precizat că: „În luna ianuarie 2010, au fost soluţionate 22 din cele 29 de sesizări primite, cele mai multe dintre acestea venite ca urmare a faptului că angajaţii fie nu-şi mai primeau salariile la timp, fie nu beneficiau de concediu sau chiar nu-şi mai primeau banii pe concediu”.

La ITM Olt, nici femeia de serviciu, nici şoferul nu au garanţia locului de muncă

Vizavi de faptul că o funcţie deţinută pe criterii politice este una efemeră, care depinde de durata guvernării partidului care te susţine, dar şi de nişte indicatori de performanţă, directoarea de la ITM Olt recunoaşte că astăzi eşti, şi mâine poţi să nu mai fii. Rugată să comenteze pe această temă, în contextul în care la PD-L Olt, partid care o susţine, se mai petrec şi nişte retrageri de sprijin politic, Gianina Bobicu a declarat oarecum resemnată: „În ziua de azi, teama locului de muncă o are oricine. Nimeni nu este sigur în momentul de faţă de locul său. Nici femeia de serviciu şi nici şoferul nu au garanţia locului de muncă. Prin ceea ce fac aici, încerc să fiu în slujba celor care mi-au acordat încredere”.