7 zile în subsidiar

Războiul laptelui bătut,în Piaţa Zahana

În urmă cu vreo două luni, în Slatina, în Piaţa Zahana, se instala primul tonomat care asigura slătinenilor, pe principiul dozatoarelor de cafea, laptele de consum, aprinzându-se fitilul luptei de clasă. Creşterea numărului de cumpărători de la dozator, în dauna celor care vând direct din bidon lapte, a declanşat fitilul unui război economic. Disperarea precupeţilor care îşi văd diminuată poziţia de lideri pe piaţă a precedat un conflict între dozator şi lăptărese. În urma acestei stări incendiare, negustorii vor dreptate, dar şi eliminarea recipientului care le-a furat clientela. Lucru greu de crezut, în condiţiile în care tonomatul care simulează vaca cu lapte mult are toate aprobările necesare pentru a funcţiona exact lângă precupeţi. Deocamdată, tonomatul a fost, fie scos din priză, fie blocat de către cele care îşi văd ameninţată poziţia, dar războiul este pe cale de a fi încheiat. N-ar fi exclus ca pe lângă războaiele politice care se desfăşoară la Olt, în cel mai scurt timp, să se declanşeze şi războiul laptelui bătut. Unul care va băga din nou, după mega Hora Unirii, Slatina în Cartea Recordurilor.

Victor Dima, un primar primitor

Zăpada care a blocat drumurile Oltului arată pentru cei din jur şi spiritul de solidaritate de care dau dovadă unii aleşi. Exemplul cel mai elocvent este primarul de la Coteana, cel care, în pofida sărăciei proverbiale de care suferă, a arătat o inimă mare, atunci când, pe cheltuiala sa, a reuşit să cazeze în incinta Primăriei Coteana 50 de persoane rămase înzăpezite, duminică, 7 februarie a.c., atunci când zăpada şi viscolul s-au opus traficului rutier, pe segmentul de drum judeţean care tranzitează localitatea pe care acesta o conduce, de pe vremea când Ion Raţiu candida la Preşedinţia României împotriva mentorului său spiritual, de-a pururi, Ion Iliescu. Gestul său arată încă o dată că spiritul de solidaritate umană nu a pierit întrutotul din conştiinţa umană a unora care, vremelnic, conduc destine umane.

La Şcoala Nr. 3, din Slatina, se întoarce Georgeta Cârstea

Statul român este din nou bun de plată. Pentru nişte decizii luate pe criterii politice, în urma cărora, deşi ele reprezintă nişte ambiţii de natură personală, corelate cu nepriceperea unor funcţionari publici, plătim cu toţii. Aşa au stat lucrurile şi la Generală Nr. 3, din Slatina, unde fostul director, Georgeta Cârstea, a câştigat în instanţă un proces legat de destituirea sa, săvârşită atunci când respectiva doamnă nu s-a mai aflat în graţiile puterii locale pedeliste, aceeaşi putere care o şi pusese pe funcţie. Mai mult, litera legii şi cuvântul judecat impun şi plata unor despăgubiri, pe care nu le suportă, în nume propriu, persoanele care au decis eliberarea sa din funcţie. Nu că Georgeta Cârstea ar fi cel mai bun director dintre cei care ar putea fi în Slatina, dar unde există lege, nu mai e loc şi de tocmeală!

Salubris şi-a făcut datoria

Zăpada începutului de februarie a pricinuit necazuri multe şi nervi cât cuprinde. În Slatina, în domeniul curăţeniei stradale, compania care gestionează bunul mers al traficului rutier, SC Salubris SA, şi-a făcut cu prisosinţă treaba. Practic, arterele principale, zone de care răspunde această companie, sunt curăţite şi asigură o bună desfăşurare a traficului rutier, în condiţii de iarnă adevărată. Rămâne doar amărăciunea faţă de cetăţenii care şi-au uitat, în altă epocă istorică, simţul civic, o chestiune care, pe vremuri, ne scotea pe toţi din case, în regim voluntar, pentru a decongestiona trotuarele şi căile limitrofe de acces. Cele câteva situaţii înregistrate pe ici, pe acolo, demonstrează că, din acest punct de vedere, ar fi cazul ca, din nou, să mergem toţi la şcoală, pentru a învăţa o lecţie demult predată, acum uitată aproape de toată lumea.

Maestrul Nicolae Nica, de la Făgeţelu, a împlinit 93 de ani

De departe, cel mai desăvârşit artist al judeţului Olt, această enciclopedie vie privind evoluţia satului românesc în ultimul secol, Nicolae Nica, de la Făgeţelu, a împlinit venerabila vârstă de 93 de ani. O vârstă la care acest mare spirit este mai tânăr ca niciodată. Meşter popular complet, autor a numeroase piese de rezistenţă săvârşite pentru veşnica dăinuire a satului românesc, Nicolae Nica este cel care se încăpăţânează să transmită, peste ani, urmaşilor acestor locuitori ai Oltului de Sus, tradiţia populară în cea mai autentică formă cu putinţă. Din păcate, astăzi, ştim să ne bucurăm prea puţin de un om şi opera sa, creaţie care, dacă ar fi just pusă în valoare, ar merita mult mai mult decât muzeul care există, în prezent, în casa acestui om, rătăcită printre dealurile de la Făgeţelu. Pentru liniştea noastră, pentru amprentarea peste timp a frumuseţii satului românesc, Nicolae Nica mai merită, din partea celui de sus, măcar un secol de viaţă.

Când n-ai ce face cu banii europeni, îi investeşti în cursuri de formare pentru ţărani

Cu siguranţă, oficialii europeni, cei care administrează bugetul constituit din taxele cetăţenilor ţărilor care compun Uniunea Europeană, trăiesc în altă lume. Într-o lume în care realitatea este doar ceea ce se vede pe geam, şi nu lumea concretă. Altfel, ar trebui să fie mai atenţi cu banii aruncaţi pe diverse măsuri socio-economice. Recent, în spiritul celor de mai sus, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti a organizat, la filiala slătineană, dezbaterea denumită „Dezvoltarea pieţei muncii, prin promovarea ocupaţiilor neagricole în mediul rural”. Dezbaterea a fost girată de şeful filialei slătinene, Gheorghe Stan, un profesor de marxism dialectic, însoţit îndeaproape de Jenel Copilău, doctor în ştiinţa pământului, şi directoarea de la Liceul Agricol, Steluţa Dan. Aceştia au vorbit despre pensiunile agro-turistice din judeţul Olt şi alte chestiuni neagricole, pretabile în contextul dat. La dezbatere, lansarea a fost făcută de profesorul universitar Ion Dona, cel care a vorbit chestiuni abstracte în faţa unui auditoriu real, format din peste 30 de primari olteni, veniţi să vadă minunea lui Gheorghe Stan. Nimeni nu interzice accesul la vorbă goală, dar devine o problemă abia atunci când Uniunea Europeană finanţează acest lucru. Căci, acest program nu va aduce, la Olt, nici o îmbunătăţire a nivelului de trai în satul oltean, acolo unde încă se visează la pachetul minimal de utilităţi: apă curentă, gaze, canalizare.

Nu-i o glumă: Alro Slatina a bătut pe Steaua Bucureşti

La echipa de fotbal a Consiliului Judeţean Olt, Alro Slatina, se întâmplă, de la o vreme încoace, lucruri ciudate. Jucătorii antrenaţi de Oprescu cel mare, Dan, fratele lui Marius, de la PSD, au câştigat un meci de pregătire, disputat în deplasare, cu echipa a doua a celor de la Steaua Bucureşti, divizionara secundă. Victoria este una care dă speranţe, iar de acum încolo totul este posibil, din perspectiva returului, acolo unde slătinenii se gândesc la o promovare în eşalonul secund. Însă, drumul este lung, iar până departe, adică, până la promovare, este o cale lungă de mers.

Şi la PC Olt se poartă datul afară din partid

Adaptând plastic, se poate spune că cei de la PC Olt sunt mici şi ai dracu. Asta reiese din ultima conferinţă judeţeană a partidului colaboratorului securităţii, Dan Voiculescu. Şedinţa, desfăşurată în urmă cu câteva zile, la Slatina, a avut ca subiect principal, pe ordinea de zi, sancţionarea liderilor organizaţiilor locale de la Băbiciu, Coteana, Scorniceşti şi Verguleasa. Cetăţenii în cauză au fost pedepsiţi pentru că, în campania electorală de la prezidenţiale, nu s-au implicat suficient şi necesar pentru a-l face preşedinte pe Mircea Geoană. Sancţiunea aplicată este cu atât mai ciudată cu cât, la Olt, numărul membrilor PC abia dacă numără în tot judeţul componenţa unei echipe de fotbal. Însă, ce mai contează asta când partidul se prăbuşeşte cu paşi repezi spre o dezintegrare firească. Asta, chiar dacă la Congresul PC, care va avea loc la sfârşitul lui februarie, la Bucureşti, delegaţia olteană trebuie să numere 30 de membri. Membri pe care îi va trimite, cel mai probabil, PSD-ul, acolo unde mai sunt ceva activişti de partid.

Compania de Apă Olt prestează servicii de curăţenie în scările de bloc

În zona economică numită generic Compania de Apă Olt, se întâmplă lucruri care arată grija celor ce lucrează aici pentru cetăţean, altele decât furnizarea de apă aproape îngheţată la robinetul din casele noastre. Vineri seara, în cartierul Steaua, nişte cetăţeni cu loc de muncă la Compania de Apă au intrat în scările de bloc pentru a strânge nişte bucăţi de carton, prin care primarul de la Slatina şi legendarul Bercea Mondialu’ transmiteau cetăţenilor din municipiu un mesaj despre rolul lui Mircea Băsescu în creştinarea puilor de om. Din păcate, lucrătorii de la CA Olt nu au avut la ei mopuri de spălat pe jos, pentru a desăvârşi acţiunea de curăţenie benevolă, prin scările de bloc.

Pompierii vin la spital şi atunci când sunt sănătoşi

Excesul spre birocraţie al oltenilor nu va scădea niciodată. Există o veche vorbă care spune că si atunci când vrei să distrugi un document clasat, pentru a elibera spaţiul din arhivă, după respectivul act devenit inutil se fac imediat două copii. La o anume scară, aşa stau lucrurile în privinţa excesului birocratic şi în ceea ce-i priveşte pe pompierii olteni. ISU Olt a făcut cheltuieli, în urmă cu câteva zile, pentru a verifica spitale şi cabinete medicale din Olt, în ceea ce priveşte asigurarea pacienţilor în cazul unor incendii. Evident, s-au constatat nereguli, s-au aplicat amenzi. Departe de a gândi că această acţiune este una inutilă, dar parcă nu se terminaseră de controlat toate obiectivele socio-economice cu risc major, în caz de incendiu, până să se ajungă la verificatul lumânărilor aşezate prin spitale la căpătâiul muribunzilor.

Răzvan Raţ îşi face, la Slatina, ce n-a văzut Parisul

Jucătorul de fotbal de la Shaktior Doneţk, stabilit cu domiciliul în Slatina, originar de la Piatra-Olt, este pe cale să revoluţioneze fotbalul slătinean. Acesta are intenţii serioase în domeniul fotbalului feminin. Vrea să înfiinţeze în municipiul reşedinţă de judeţ o echipă de fete, după ce, şi el, ca şi toată lumea, s-a convins de faptul că băieţii olteni care practică acest sport nu au sânge în instalaţii. Pe pariu, că la meciurile de fotbal ale fetelor vor veni mult mai mulţi spectatori decât cei care vin acum la ceea ce se fac că joacă cei de la Alro şi CSM Slatina. Problema ar fi legată doar de organele care ar trebui folosite la înjurături, atât de către fotbaliste, cât şi de către staff-ul tehnic. Dar şi această problemă se va rezolva la faţa locului, atunci când, cu imaginaţie, româncele de la echipa lui Raţ vor adapta portofoliul verbal, în funcţie de conţinutul genital din suspensorul purtat de fete. Cele mai urmărite meciuri vor fi cele în care din cer va ploua peste terenul de joc şi peste jucătoare. Atunci nu va mai conta scorul, ci doar prestaţia tricourilor ude.