Puşcărie
la Slatina!

Peste câteva zile, ideea înfiinţării unui penitenciar la Slatina va deveni informaţie oficială. Acest proiect, necuprins până acum în nici un program de guvernare, se dovedeşte a fi o necesitate în condiţiile în care, toată lumea ştie că spaţiile de cazare din sistemul penitenciar românesc sunt insuficiente, improprii, pentru persoanele care au săvârşit delicte şi au primit pedeapsa privării de liberate pentru o anumită perioadă de timp. Dacă mai luăm în calcul şi faptul că numai ideea unui penitenciar provoacă o stare de disconfort, dar mai presus de toate, pe fondul crizei economice în care se află societatea românească, produce şi locuri de muncă, datele problemei se schimbă.
Iniţiativa aparţine senatorului PD-L, Mihai Niţă
Abordarea temei înfiinţării unui penitenciar în Slatina vine de la senatorul PD-L de Olt, Mihai Niţă. Iniţiativa sa este una menită să normalizeze relaţiile pe care le are, din punct de vedere al creşterii infracţionalităţii, România cu satele membre ale Uniunii Europene. În fapt, conform celor declarate de domnia-sa, acest penitenciar ar urma să deservească, în România, acţiunile de corecţie aplicate celor care săvârşesc fapte pe teritoriul Uniunii Europene, persoane originare din România, care sunt încarcerate în alte state.
Penitenciarul ar urma să fie realizat cu fonduri de la guvernul italian
În condiţii de criză, în situaţia în care bugetul naţional abia suportă cheltuielile curente, această investiţie nu va fi realizată cu bani de la bugetul de stat al României. Potrivit celor declarate de iniţiatorul acestui proiect, senatorul Mihai Niţă, cheltuielile legate de execuţia lucrărilor la acest edificiu social vor fi suportate de către guvernul italian. În fapt, italienii nu se dovedesc peste noapte generoşi faţă de problema infracţionalităţii din România, ci doresc să suporte aceste costuri pentru a trimite în ţară românii condamnaţi în Italia, pentru a-şi executa acasă, în ţara lor, pedeapsa. Decizia rezolvă, până la urmă, problemele legate de costurile care înseamnă întreţinerea unei persoane aflată în sistemul penitenciar. Moral, este într-un fel normal să-i luăm acasă pe ai noştri infractori. Să scutim cheltuielile altui stat cu îndreptarea socială a acestora.
Bazele proiectului vor fi puse pe 2 februarie în Italia
Fără a avea punctul de vedere al oficialităţilor din Slatina, faţă de oferirea unui spaţiu în vederea demarării investiţiei, senatorul Mihai Niţă va merge pe 2 februarie în Italia, pentru a discuta cu factori de decizie din Peninsulă, elementele acestui proiect. Italienii sunt dispuşi să suporte investiţia la un nivel de confort specific european.
După realizarea acestui prim demers, după însuşirea guvernului român a acestei iniţiative, urmează ca, în cazul unui acord bilateral de principiu, să fie demarate celelalte faze ale unui proiect care nu ar fi primul la nivel european: „Până acum statul italian a mai realizat o astfel de investiţie în parteneriat cu Albania. În această ţară există deja funcţional un penitenciar unde ponderea semnificativă a celor reţinuţi este dată de cetăţenii albanezi care au comis fapte penale, sancţionate cu închisoarea, petrecute pe teritoriul Italiei. După ce am studiat modul de realizare al acestui proiect, am rămas surprins de felul cum au decurs etapele proiectului. Într-un fel, trebuie să recunoaştem că, deşi nu ne face plăcere, trebuie să înţelegem că nu putem imputa unui alt stat cheltuieli bugetare care înseamnă întreţinerea unor semeni de-ai noştri. Am încredere în oficialităţile române, în modul cum vor accesa la această idee, căci aşa cum îi cunosc eu pe italieni, nu cred că aceştia vor abandona susţinerea acestui proiect. Le cunosc temperamentul exprimat în cazuri sociale, încă de pe vremea când am fost manager al Spitalului Judeţean de Urgenţe Slatina, atunci când am pus bazele unei colaborări medicale, care se dovedeşte astăzi un succes”.
Totuşi, Mihai Niţă are o uşoară amărăciune legată de iniţiativa sa, una care poate deveni foarte uşor certitudine: „Nu mă interesează dacă la această idee vor apărea şi alţi coautori, chiar dacă alţii si-o vor însuşi, problema este una singură: să înţelegem că prin realizarea acestei investiţii rezolvăm o problemă de imagine a României, în exterior”. (Alin DOROBANŢU)
Eminescu omagiat de Şcoala Populară de Arte Slatina şi
Biblioteca Judeţeană Slatina
În mijlocul unei ierni cum n-a mai fost demult pe meleagurile noastre, într-o societate dezbinată de politică şi de criza economică, aproape că am uitat de ziua de 15 ianuarie, zi în care, în copilăria noastră, în şcolile parcă venite din alte vremuri, o doamnă învăţătoare, sau un profesor adevărat vărsau o lacrimă în colţul ochiului, recitându-ne, la întâmplare, dintr-o carte îngălbenită de vreme, câteva versuri din pantheonul de aur al liricii româneşti, semnate de Mihai Eminescu.
Anul acesta, pe 15 ianuarie, poetul nepereche a fost aniversat la împlinirea a 160 de ani de la naşterea sa, de către două instituţii de cultură, care se încăpăţânează să existe conform menirii spirituale, într-un oraş de provincie, aşa cum este Slatina din zilele noastre.
Cu această ocazie, în incinta Bibliotecii Judeţene „Ion Minulescu” din Slatina, în prezenţa amfitrionului Paul Matiu, directorul acestei instituţii, în colaborare cu Şcoala Populară de Arte şi Meserii Olt, condusă de Marius Fieraru, a fost organizată o manifestare dedicată marelui poet. În deschidere, a fost susţinut un program de recitare de poezii eminesciene, interpretate de Cristina Baboi, actor al Teatrului „Eugen Ionescu” din Slatina, dar şi de Nicu Popa, actor în acelaşi stabiliment cultural slătinean.
Scoala Populară de Arte şi Meserii, prin Grupul „Voces Primavera“ a efectuat un moment artistic, dedicat în exclusivitate aceluiaşi spirit eminescian, un spirit care dăinuie peste timp, la aproape două secole distanţă de la momentul de debut al trecerii prin universul pământean al lui Mihai Eminescu.
Chiar dacă publicul prezent a fost unul restrâns, ideea care se desprinde este că Mihai Eminescu rămâne contemporan, într-o societate în care valorile de referinţă sunt altele decât cele care trebuie să fie. (Claudiu Ene)
Constantin Iacov,
pretendent la şefia FRF,
a venit degeaba în Olt
Singurele alegeri care au loc în acest an sunt cele pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal (FRF), care vor avea loc pe 25 ianuarie 2010. În competiţie se află actualul preşedinte, Mircea Sandu, cel care mai are puţin să-l egaleze pe Nicolae Ceauşescu la numărul de mandate, şi fostul preşedinte al fostului FC Naţional, Constantin Iacov. În campanie electorală, pe meleaguri oltene, s-a aflat până acum doar ultimul. Acesta a purtat discuţii cu reprezentanţii de la FC Caracal şi ALRO Slatina, în vederea susţinerii pentru obţinerea mandatului de şef al FRF. Chiar dacă a primit asigurări din partea celor cu care a discutat discuţii, Iacov nu va primi şi votul acestora. Asta, pentru că, în general, atunci când este vorba de alegeri, oltenii una spun, şi alta fac. (A.R.) |