PSD scapă de Traian Băsescu!
Peste şapte ani!

Din istoria scurtă a democraţiei româneşti s-a mai consumat un episod. Acesta a devenit material de studiu pentru istorici, în dimineaţa zilei de 7 decembrie a.c., atunci când Biroul Electoral Central a prezentat primele rezultate parţiale ale alegerilor prezidenţiale, turul al doilea, alegeri în urma cărora, pentru prima oară în istoria acestei ţări şi a Europei Răsăritene, un şef de stat este reconfirmat succesiv pentru un al doilea mandat.
Traian Băsescu este subiectul principal al acestor alegeri, omul care, aproape de unul singur, a reuşit imposibilul: să învingă un sistem creat împotriva sa, să obţină mandatul de şef de stat în faţa unui candidat al cărui destin public, avansăm acum această ipoteză, este terminat. Numai un fanatic, un extremist din zona social-democraţiei, mai poate spune că Mircea Geoană mai are viitor politic. Indiferent de decizia Curţii Constituţionale, căci aceasta nu este cunoscută în momentul redactării acestui articol, Traian Băsescu nu mai poate pierde fotoliul de preşedinte al unei ţări, faţă de care, de acum încolo, are obligaţii imense.
Chiar dacă până acum , pe seama acestui scrutin, s-au scris camioane de comentarii, asta pentru a-l cita pe Liviu Dragnea, pesedistul care spune că are kilometri cubi de probe în privinţa fraudării alegerilor, încercăm în continuare să trecem în revistă câteva aspecte legate de alegerile desfăşurate în judeţul Olt.
Fără nici un angajament politic faţă de vreun competitor, rândurile care urmează se vor a fi însemnări obiective, nuanţate doar pe baza unor atitudini şi fapte petrecute în Circumscripţia Electorală numărul 38, cea care cuprinde judeţul Olt. Acolo unde atât Traian Băsescu, cât şi Mircea Geoană au primit voturi exact în limitele aşteptărilor. Se cunosc opiniile generate la nivel naţional, se ştie ce strategie vor aborda, pe temele principale, competitorii principali din structurile politice. Se cunoaşte numitorul comun, omul care va face şi va desface destinul public al unei ţări aflate la răscruce.
Pentru întregirea tabloului se cuvine a lăsa de o parte cifrele, statisticile oficiale, pentru a vedea expresiile electorale din judeţul Olt. Nu emitem sentinţe, nu ne impunem judecăţi de valoare, ci doar aşternem rânduri pe hârtie, prin care se va vedea ce au făcut unii bine, unde au greşit alţii, cât a fost hazard şi cât rezultatul unor jocuri de culise. De acum încolo, istoria se va scrie la nivel naţional, şi prin efectul votului acordat de olteni. Asupra acestor nuanţe ne oprim prin rândurile care urmează… (A.D.)

Aritmetica votului din 6 decembrie

Conform datelor prezentate de Biroul Electoral Judeţean a rezultat că, în judeţul Olt, prezenţa la urne pentru cel de-al doilea tur de scrutin a fost mult mai mare decât în primul tur, din 22 noiembrie a.c. Astfel, din punct de vedere procentual, din numărul total al alegătorilor înscrişi pe listele electorale a fost consemnată o prezenţă de 65,37%. În acest caz trebuie însă precizat că din numărul total al voturilor exprimate, doar 252.675 au fost declarate voturi valabile, mai mult de jumătate din ele fiind acordate candidatului PSD Mircea Geoană – 57,53% (145.364).
În altă ordine de idei, făcând o scurtă vizualizare a rezultatelor obţinute în cele opt oraşe ale judeţului nostru, putem observa că doar în Slatina, preşedintele Traian Băsescu a ieşit câştigător, prin cele 20.266 de voturi obţinute, faţă de 19.785 cât a primit social-democratul Mircea Geoană. Mai exact, pentru Băsescu au votat 50,22% dintre alegători, iar pentru Geoană 49.03%. Cu toate astea, liderul PSD s-a impus categoric în restul oraşelor după cum urmează: la Caracal - 64,48% (10.508) faţă de 35,52% (5.789), Piatra-Olt - 65,84% (2.479) – 34,16% (1.286), Scorniceşti - 63,28% (3.664) – 36,72% (2.126) , Balş - 56,23% (5.281) – 43,77% (4.111), Potcoava - 54,07% (1.959) – 45,93% (1.664), Corabia - 61,91% (5.318) – 38,09% (3.272) şi Drăgăneşti-Olt - 51,57% (2.632) – 48,43% (2.472).
În ceea ce priveşte rezultatele consemnate în cele 7 colegii ale judeţului Olt, situaţia finală prezentată de Biroul Electoral Judeţean este următoarea: Colegiul uninominal 1 – câştigător Traian Băsescu (50,22%), Colegiul uninominal 2 – Mircea Geoană (57,35%), Colegiul uninominal 3 – Mircea Geoană (56,33%), Colegiul uninominal 4 – Mircea Geoană (61,54%), Colegiul uninominal 5 – Mircea Geoană (62,75%), Colegiul uninominal 6 – Mircea Geoană (59,13%), Colegiul uninominal 7 – Mircea Geoană (57,19%)

O victorie chinuită a PD-L la Slatina

Cea mai importantă bătălie pentru alegerea preşedintelui, în judeţul Olt, s-a dat în municipiul Slatina. Aici, pe fondul unei victorii a PSD în dauna PD-L, în primul tur de scrutin, competiţia se anunţa destul de strânsă. Echipa social-democratului Marius Oprescu, liderul PSD Slatina, s-a mobilizat având de partea sa avantajul fragil obţinut în primul tur, dar şi sentimentul că PD-L-ul lui Darius Vâlcov nu cedează niciodată bătălia dinainte ca aceasta să înceapă. Victoria la limită obţinută la doar câteva sute de voturi, arată că situaţia poate fi răsturnată, dacă nu decisiv, măcar pentru o victorie de etapă, una care a demonstrat că Darius Vâlcov se implică pentru Băsescu, chiar dacă unii puneau la îndoială acest lucru. S-a câştigat greu de către PD-L, şi putem spune că această victorie portocalie nu este totuşi o înfrângere pentru Marius Oprescu. Avem, dacă vreţi, o bătălie cu doi învingători. Una care prefigurează, pentru alegerile locale din 2012, o miză uriaşă. De acum încolo, dacă mai punem la socoteală şi faptul că electoratul slătinean s-a dedulcit la atenţii materiale, chiar ne putem aştepta la orice, fără a crede că în Slatina, epoca atenţiilor este sinonimă cu veşnicia electorală. Cert este că slătinenii au mers în procent covârşitor la vot, au ales cum au ales, dar ei arată că sunt cetăţeni responsabili, cărora le pasă de ceea ce se întâmplă cu ţara lor, cu oraşul în care-şi duc traiul.

O victorie care nu-l mulţumeşte pe Ion Toma

Per ansamblu, rezultatul din judeţul Olt este unul care, la prima vedere, convine preşedintelui PSD Olt, senatorul Ion Toma. Astfel, Oltul se situează pe primele locuri în clasamentele social-democraţiei, şi nimeni nu are ce-i reproşa celui care conduce această structură. Însă, în sinea lui, Ion Toma are motive să fie nemulţumit, să înţeleagă că apetenţa electoratului oltean pentru social-democraţie nu este la nivelul cotelor pe care le vrea domnia-sa. Cele 57 la sută dintre voturile valabil exprimate în favoarea lui Geoană s-au dovedit insuficiente, din două puncte de vedere: nu au fost decisive pentru ca prietenul domnului Vântu să ajungă şeful statului, iar până la 65 la sută din voturile prognozate să meargă spre acesta este o cale lungă.
În mare parte, maşina de vot a PSD şi-a făcut treaba, însă dacă ar fi să-i imputăm ceva lui Toma, ar fi doar faptul că acesta a neglijat atribuţiile funcţiei sale principale, de preşedinte al PSD Olt, domnia-sa acordând mult mai mult timp problemelor de la centru, acolo unde, din păcate, a fost un exces de strategie. Rămâne de considerat doar faptul că, în ansamblul aritmeticii electorale, acesta ar fi adus mai multe beneficii partidului, dacă ar fi avut mai multă aplecare spre problemele de la Olt. O implicare totală a sa ar fi adus, cu siguranţă, cel puţin câteva mii de voturi în plus. Iar dacă acest lucru s-ar fi regăsit măcar la nivelul a şapte, opt organizaţii judeţene, rezultatul final ar fi fost altul. Însă, numai cine nu munceşte, nu greşeşte. Rămâne, pentru domnia-sa, o problemă, una extrem de complicată, legată de destinul lui Mircea Geoană. Practic, o debarcare a liderului naţional, impusă de rezultatul votului, ar duce şi la o schismă în teritoriu, acolo unde încep deja să se facă auzite vocile unora care cer remaniere la vârf. Rămâne de văzut cât de puternic va fi valul seismic din teritoriu, după ce se va produce inevitabilul cutremur, cu epicentrul în sediul central al PSD. Cert este că ceva se va produce. Cel mai probabil la începutul anului viitor, atunci când cei nemulţumiţi şi cei marginalizaţi vor cere o nouă ordine social-democrată.

O ţeapă primită de la partenerii liberali ai PSD

Cea mai puternică lovitură primită de PSD Olt, vine chiar din zona partenerilor liberali, cei care, deşi au clamat între cele două tururi de scrutin o susţinere necondiţionată pentru Mircea Geoană, nu au reuşit să-şi respecte angajamentul. Diferenţa dintre voturile date în primul tur lui Mircea Geoană şi Crin Antonescu, şi cel de-al doilea tur, voturi obţinute de Geoană, este cu puţin peste 300. Aşa că, putem spune că la Olt liberalii una au zis şi alta au făcut, sau mai grav, mesajul lui Crin Antonescu nu a convins deloc la electoratul liberal care-l votase în primul tur. Aici, trebuie spus că acesta nu are putere de convingere, sau că, ceea ce este mai puţin probabil, partenerii galbeni ai PSD-ului au jucat la două capete. Cert este că aliaţii PSD-ului n-au prea contat în situaţia dată de ecuaţia celui de-al doilea tur de scrutin. Oricum, băieţii lui Ciugulea sunt pe cale să se reorienteze spre o guvernare cu PD-L, una care îi va avea pe aceştia în plan secund.

Alianţe cu… nimeni

O altă ciudăţenie la nivelul judeţului Olt la aceste alegeri este alianţa făcută de PSD cu aproape toate partidele, un lucru care se vede că nu a contat în rezultatul final. Voturile peremiştilor, ale conservatorilor, şi penegiştilor, nu s-au dus acolo unde se doreau de către liderii judeţeni. Aşa se face că cei de la PNG, PC, şi PRM, la Olt una au zis şi alta au făcut. Grav este că pesediştii au avut încredere în nişte parteneri fără personalitate politică, fără capacitatea de a convinge electoratul să urmeze decizia conducătorilor.

Fraudarea alegerilor, o temă falsă în ecuaţia generală

Chiar dacă la nivel central se vorbeşte, din zona PSD-ului, despre o fraudare a alegerilor, invocându-se şi unele situaţii din judeţul Olt, putem spune că dincolo de cele câteva incidente izolate, petrecute pe ici, pe acolo, la care au participat şi unii şi alţii, acestea se înscriu în limitele admise de către societatea civilă, de către specificul electoral al evenimentului de duminică, 6 decembrie. Aşa că, putem spune, forţând puţin nota, că au furat şi unii şi alţii, în raport cu numărul de aleşi locali pe care-i deţine atât PSD cât şi PD-L.
Fără a spune de furt, în sensul propriu al cuvântului, putem afirma că influenţarea votului nu este un păcat fundamental. El se întâlneşte şi-n alte ţări cu tradiţie în democraţie. Iar cele câteva cazuri concrete, izolate ce-i drept, arată că oltenii au vota,t în general, corect. Altfel, cele câteva acţiuni de atenţionare a electoratului, cu diverse produse, nu reprezintă cazuri grave. Deci, cu frauda invocată de liderii centrali ai PSD nu poţi răsturna un scor în care nimeni nu are garanţia că cel care a primit a şi votat aşa cum i s-a sugerat!

Victor Dima, primarul de la Coteana, nu a cedat

Cu puţin timp înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, pe surse, circula o informaţie care-l da pe Victor Dima, primarul democrat-liberal de la Coteana în zona de influenţă a social-democraţilor, îndemnând în acest fel electoratul său fidel. Numai că aici procesul de numărare a voturilor a întârziat târziu în noapte, exact până în momentul când Băsescu anunţa triumfător: „Un fleac, i-am ciuruit!”
Prevăzător, Victor Dima a numărat corect, de frică să nu se afle şi el printre cei care ar fi putut fi ciuruiţi. Aşa s-a scris istoria votului de la Coteana, acolo unde, uneori, în decursul timpului, s-au întâmplat evenimente electorale de tip paranormal.

Pesediştii au investit degeaba în Nicolae Preda, la Găneasa

La începutul anului, în comuna Găneasa, au avut loc alegeri locale parţiale pentru funcţia de primar. La vremea respectivă, în campania electorală, a fost o adevărată nebunie în această aşezare cu câteva mii de suflete. S-au cheltuit fonduri uriaşe, resurse materiale care depăşesc orice închipuire. A fost un război al nervilor între Darius Vâlcov şi Ion Toma. Atunci, a câştigat Nicolae Preda, candidatul susţinut de PSD. Victoria acestuia se vede acum că nu a fost decât una de conjunctură, datorată, în mare parte, partidului care l-a susţinut. Chiar dacă este un bun administrator, la alegerile prezidenţiale, Preda s-a văzut învins de către oamenii lui Traian Băsescu, care au obţinut aici majoritatea voturilor. Aşa că, într-o altă etapă, pedeliştii au recâştigat comuna Găneasa, cea pe care o pierduseră la alegerile locale parţiale.

Cu cine o fi votat Gheorghe Anghel?

Singurul vot exprimat de către olteni, care merita să fie văzut, este, în opinia cunoscătorilor fenomenului politic local, votul pe care l-a exprimat Gheorghe Anghel, primarul municipiului Caracal, cel care, deşi exclus din partid, nu a precupeţit nici o declaraţie pentru a-şi exprima susţinerea pentru candidatul PSD. Tocmai de aceea ar fi meritat văzut votul lui Anghel, un vot care este greu de crezut că a fost unul în favoarea lui Geoană. Însă, până la proba contrarie şi-n lipsă de dovezi, probabil că Gheorghe Anghel a votat în turul al doilea cu Crin Antonescu.

PSD scapă de Traian Băsescu! Peste şapte ani!

La prima vedere, acest enunţ pare unul greşit. Asta, în condiţiile în care ştim cu toţii că mandatul unui preşedinte în România este de cinci ani. Însă, el este cât se poate de adevărat. Practic, jocurile vor fi făcute de Traian Băsescu şi în ceea ce priveşte guvernul care trebuie făcut până la sfârşitul anului 2009, cât şi guvernul care va rezulta după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului 2012, guvern care va funcţiona mult timp şi după ce Traian Băsescu îşi va fi încheiat al doilea şi ultimul său mandat.
Aici, în tabăra pesedistă, apare în sfârşit consolarea: vor scăpa de Traian Băsescu, peste şapte ani. Dacă mai adunăm la aceştia şi pe primii cinci, am putea spune că acest coşmar va dura în total doisprezece ani. Atât cât a durat şi influenţa totală a lui Ion Iliescu asupra societăţii româneşti postdecembristă. Atunci, Hrebenciuc, Geoană, Vanghelie şi cei care au format nucleul de comandă al PSD-ului din 2009 vor fi, în cel mai fericit caz, nişte bunici veritabili, care-şi vor plimba nepoţii prin parc. Iar în ceea ce-l priveşte pe Ion Iliescu, acesta are şanse să fie un spirit tânăr, aflat într-o zonă în care nu există partide politice.