Acord pentru ieşirea
României din criză

După 20 de ani de la Revoluţia română speranţele şi aspiraţiile celor mai mulţi dintre români au fost risipite într-o tranziţie fără sfârşit.

Formaţiunile politice semnatare îşi asumă obligaţia de a împlini aceste aspiraţii şi de a reda românilor o guvernare democratică dedicată interesului public.
Dorim să redăm românilor o ţară de care să fie mândri, o ţară în care să fie respectaţi de liderii politici şi de administraţie, o ţară în care să aibă şansa să se realizeze pe deplin în plan personal, profesional şi social.

După 5 ani de mandat, Preşedintele Traian Băsescu lasă o ţară în haos:

• Românie fără un Guvern legitim;
• Românie măcinată de conflicte artificiale între puterile statului, între stat şi societate precum şi între diferitele categorii sociale;
• Românie în prag de colaps economic;
• Românie a cărei administraţie a fost ocupată de oameni politici incompetenţi, instalaţi abuziv în fruntea instituţiilor publice.

I. Principii care stau la baza Guvernării comune:
• Reducerea fiscalităţii ca motor al dezvoltării economiei;
• O guvernare în folosul tuturor românilor printr-o distribuire echitabilă a resurselor rezultate pe baza dezvoltării economice;
• Transparenţă şi eficienţă în cheltuirea banului public;
• Respectarea efectivă a drepturilor şi libertăţilor individuale (dreptul la iniţiaţivă economică,dreptul la sănătate, dreptul la educaţie, dreptul la protecţie socială, dreptul la un mediu sănătos);
• Respectarea prevederilor cuprinse în “Pactul pentru Justiţie”;
• Descentralizarea şi depolitizarea administraţiei publice;
• Sprijinirea categoriilor sociale defavorizate (a familiilor tinere, a pensionarilor şi a celor cu venituri mici);
• Modernizarea agriculturii şi a satului românesc.

II. Obiective:
Formaţiunile politice semnatare îşi asumă următoarele obiective:
• Scoaterea României din criza economică, politică şi morală;
• Refacerea solidarităţii şi încrederii între români;
• Asigurarea unei guvernări care să determine o dezvoltare echilibrată a României;
• Refacerea prestigiului internaţional al României şi promovarea unei politici externe în beneficiul românilor;
• Reluarea dialogului şi cooperării între puterile statului, între Guvern şi partenerii sociali.
În baza principiilor de la punctul I şi pentru îndeplinirea obiectivelor de la punctul II formaţiunile politice semnatare hotărăsc următoarele:
• Susţinerea lui Mircea Geoană în turul II al alegerilor prezidenţiale;
• Crearea unei majorităţi stabile pentru susţinerea unui Guvern condus de Klaus Iohannis;
• Elaborarea unui Program de guvernare pentru scoaterea României din criză.

Partidul Social Democrat
Preşedinte
MIRCEA GEOANĂ

Partidul Naţional Liberal
Preşedinte
CRIN ANTONESCU

Revoluţia votului din 22 noiembrie 2009

Alegerile din 22 noiembrie a.c. au devenit istorie. Atât Biroul Electoral Central, cât şi Biroul Electoral Judeţean Olt, au închis numărătoarea voturilor, stabilind deopotrivă învingătorii care vor merge în decembrie la o a doua confruntare, cât şi pe cei care, aflaţi în primul tur în cursă, vor privi de acasă, din faţa televizorului, al doilea meci, acolo unde se vor afla în confruntare directă, Traian Băsescu şi Mircea Geoană.
Chiar dacă în primul scrutin a existat un învingător, din perspectiva turului doi se porneşte practic de la zero, Băsescu şi Geoană având deopotrivă şanse egale în a câştiga o competiţie care este deschisă oricărui rezultat, chit că, în prezent, cei doi candidaţi calificaţi în finală au aliaţi conturaţi de partea lor. Traian Băsescu se proclamă partener cu poporul român, iar Mircea Geoană contează pe disciplina de partid a partenerilor liberali, cei care, prin preşedintele lor, au anunţat că vor susţine răul cel mai mic: candidatul PSD.
Până în prezent, pe seama acestor alegeri, s-au scris o seamă considerabilă de pagini de ziar, iar televiziunile au consumat zeci de ore de comentarii pe seama a ceea ce a fost, vizavi de ce urmează să fie.
Încercăm în continuare să vă prezentăm un comentariu aparte, unul care se vrea a fi doar o cronică romanţată a unor alegeri care au arătat, inexplicabil pentru analiştii care le ştiu pe toate, faptul că românilor le-a păsat cu adevărat de destinul acestei ţări, dacă ne raportăm la faptul că la vot s-a prezentat mai mult de jumătate dintre cetăţenii cu drept de vot. Acest comentariu nu reprezintă poziţia oficială a vreunui partid politic, în el nu se regăsesc elemente care să sugereze vreun indiciu, din acest punct de vedere. Autorul lui încearcă doar să zugrăvească un tablou, personalizat, ce-i drept, care să ofere şi altceva decât date şi cifre statistice, chiar dacă această construcţie gazetărească este făcută pe fundamentul datelor oficiale furnizate de BEJ Olt, deja publicate ca atare de colegii din presa locală, care au expus rezolvarea ecuaţiei alegerilor din primul tur de scrutin. (Alin DOROBANŢU)

Aritmetica votului din 22 noiembrie

După o lună de campanii electorale, după numeroasele certuri, ameninţări şi ironii înregistrate între principalele partide politice ale vremii, putem spune că ziua de duminică, 22 noiembrie a.c., a reprezentat pentru toţi românii un mult aşteptat drept la replică. În acest sens, oltenii cu drept de vot, având de partea lor şi vremea neaşteptat de frumoasă pentru această perioadă a lunii, au fost aşteptaţi la urne, atât pentru referendumul naţional privind trecerea la un parlament unicameral şi reducerea numărului de parlamentari de la 471 la maximum 300, cât mai ales pentru alegerea viitorului preşedinte al statului.
Ulterior, la câteva zile de la finalizarea procesului de numărare şi validare a voturilor valabil exprimate de către cetăţenii judeţului, Biroul Electoral Judeţean Olt a făcut publice şi rezultatele consemnate. Astfel, potrivit reprezentanţilor BEJ Olt, prezenţa la urne înregistrată în judeţul nostru a fost de 236.551 de persoane, din care 209.312 au fost cei înscrişi în copiile de pe listele electorale permanente, 26.008, cei din altă secţie de votare decât cea în care au fost arondaţi conform domiciliului, iar 1.231 au fost cei care au utilizat urna specială. De asemenea, mai trebuie precizat că din numărul total al voturilor, doar 230.944 au fost declarate valabil exprimate.

Slatina pedelistă este cu Mircea Geoană

Cea mai surprinzătoare victorie obţinută de social-democraţi în judeţul Olt este cea înregistrată în municipiul Slatina. Victoria obţinută de Marius Oprescu, preşedintele PSD Slatina, chiar dacă nu arată un scor spectaculos, este una de moral, realizată pe terenul principalului adversar politic al stângii slătinene: în aria de cuprindere a preşedintelui PD-L Olt, cel care este şi primarul capitalei reşedinţă de judeţ, Darius Vâlcov.
În dreptul lui Oprescu, din perspectiva rândurilor de mai sus, se poate reţine implicarea sa totală, organizarea ireproşabilă de care acesta a fost capabil, o victorie cu repetiţie, dacă mai punem la socoteală şi faptul că aceasta este una succesivă, care confirmă rezultatele obţinute de PSD Slatina la recentele alegeri europarlamentare. Ceea ce dă încredere stângii slătinene, vizavi de alegerile locale din anul 2012, atunci când, potrivit unor informaţii neoficiale, actualul primar nu ar mai vrea să candideze pentru un al treilea mandat. Aşa că, electoratul de stânga, cel care pierdea în 2004 şi în 2008 administraţia municipiului, în dauna PD-L, are dreptul legitim să viseze la un succes peste doi ani. Însă, până atunci se pot întâmpla multe. Într-un fel, indirect, putem afirma că această victorie a social-democraţilor se datorează, în mare parte, şi lui Ion Toma, preşedintele PSD Olt, omul politic ce l-a adus, în urmă cu nici un an, pe Marius Oprescu de la Piatra-Olt, pentru a fi preşedintele organizaţiei municipale, într-un moment în care puţini dintre simpatizanţii acestui partid mai credeau în răsturnarea dominaţiei portocalii din această zonă.
Pentru viitor, în Slatina, se anunţă o revigorare a activităţii politice dată de situaţia existenţei unei alternative credibile la situaţia configurată imediat după alegerile locale din 2004. Militanţii pesedişti au suficiente motive să creadă în ideea că, după vara lui 2012, oraşul poate fi condus din nou de un primar de-al lor. Într-un fel, putem anticipa şi putem spune că Marius Oprescu şi-a depus, neoficial, candidatura la fotoliul de primar al Slatinei. Până acum el este singurul capabil să obţină nu numai un scor bun, dar şi încrederea majorităţii celor care locuiesc în oraşul lui Ion Minulescu şi al lui Eugen Ionescu.

Lecţia lui Cătălin Roşculete şi a fraţilor Cornel şi Dan Ciocan

O altă victorie de moral este cea înregistrată de social-democraţi în Colegiul 5, colegiu electoral care cuprinde municipiul Caracal şi localităţile din zona de sud a fostei capitale de judeţ a Romanaţiului. Aici, în pofida tensiunilor existente în vară, atunci când tandemul format din deputatul Florin Iordache şi primarul Caracalului, Gheorghe Anghel, a încercat un puci în PSD Olt, lucrurile s-au reparat la timp, din mers, fără a aduce la primul tur al alegerilor prezidenţiale prejudicii partidului. Preluarea conducerii PSD Caracal de către fostul ministru secretar de stat, Cătălin Roşculete, cel care a avut de partea sa pe Cornel şi Dan Ciocan, a condus la un rezultat care situează acest colegiu pe primul loc în ierarhia stabilită după colegiile uninominale la nivelul Oltului. Aici, Mircea Geoană a obţinut o victorie categorică, care reprezintă peste 51 la sută din totalul voturilor valabil exprimate. Este o lecţie predată la scenă electorală deschisă de către cei trei: Cătălin Roşculete, Cornel şi Dan Ciocan.
Regruparea stângii caracalene în jurul celor trei lideri arată, ca şi în cazul pedeliştilor de la Slatina, că a apus ideea care guverna politica urbană, până mai ieri. Aceea potrivit căreia primarul unei comunităţi influenţează decisiv, prin faptele sale, votul politic al membrilor colectivităţii pe care o conduce. Nu se poate afirma faptul că Anghel ar fi îndemnat electoratul caracalean să voteze cu unul dintre candidaţi, dar este valabilă teoria care susţine gradul de independenţă faţă de administraţia locală, luat de cetăţenii acestui oraş.

Ion Toma - un lider judeţean, un politician care îşi merită locul lângă Mircea Geoană

Dacă despre prestaţia lui Darius Vâlcov, preşedintele PD-L Olt, în raport cu satisfacerea aşteptărilor conducerii naţionale a partidului pe care acesta îl reprezintă, nu se poate vorbi în termeni care să mulţumească ambele părţi, în ceea ce priveşte poziţia lui Ion Toma în cadrul relaţiei dintre PSD Olt şi partid, la nivel central, avem o imagine deformată, în antiteză cu opozantul acestuia de la PD-L.
Victoria înregistrată de PSD Olt în primul tur al scrutinului prezidenţial este una categorică, iar pe baza statisticilor efectuate până acum se poate spune că voturile aduse de PSD Olt în contul lui Mircea Geoană sunt cele mai multe din cele raportate de organizaţiile judeţene de pe cuprinsul întregii ţări. Strategiile sale au fost, în esenţă, simple, bazate pe o comunicare deschisă cu cetăţeanul, cu militantul şi cu membrul de partid. În clipa de faţă, şi raportându-ne la voturile obţinute la aceste alegeri, vedem ceea ce se anticipează: în cazul în care Mircea Geoană va fi preşedintele României, iar domnia-sa va decide structura noului guvern, este firesc şi cu siguranţă aşa se va întâmpla, ca Ion Toma să obţină pentru PSD Olt poziţii cheie, la nivelul administraţiei centrale. Vor fi miniştrii plini, veniţi de la PSD Olt, iar aceştia vor consacra poziţia pe care se află organizaţia de la Olt. Practic, alegerile interne desfăşurate în PSD Olt în aprilie 2005 au conferit, din fericire, fotoliul de lider unui om care acum susţine şi afirmă cea mai puternică organizaţie social-democrată din ţară.

Trădări şi consecvenţe în ograda primarilor rurali ai PD-L Olt

În aria de cuprindere administrativă a edililor pedelişti, la acest scrutin, s-au produs nişte lucruri care pun pe gânduri. Este inexplicabilă înfrângerea categorică obţinută de Traian Băsescu la Şopârliţa, acolo unde primarul Cristinel Neagu a pierdut contactul cu candidatul PD-L, într-o situaţie în care acest lucru nu s-a petrecut până acum, în mandatul său. Nu putem vorbi de fraudă electorală, de vreun avantaj de natură personală primit de acest edil, dar sunt destule elemente care să conducă spre ipoteza că nu iese fum fără foc. Altfel, pe aceeaşi lungime de undă, primarii PD-L şi-au respectat blazonul, obţinând scoruri mulţumitoare pentru candidatul Băsescu. Cel mai bun a fost înregistrat în comuna Nicolae Titulescu, unde Florin Tiutiu a convins peste 58% dintre alegători să voteze cu preferatul oficial al PD-L. La număr de voturi aduse pentru acelaşi candidat, se află comuna Brebeni, unde diferenţa dintre voturile lui Băsescu şi Geoană este dublă. În acest fel, Andronie îşi depune, neoficial, candidatura la o funcţie de conducere în partid, acolo unde, la anul, în mai, vor avea loc alegeri interne. Andronie poate fi cel puţin prim-vicepreşedinte al PD-L Olt, dacă nu cumva nu va fi propus să candideze chiar pentru funcţia de şef al acestui partid. Va avea parte de o susţinere mediatică pe care astăzi nici nu şi-o închipuie. Altfel, în PD-L Olt, a fost deranj mare, unul care va fi socotit, bob cu bob, după ce se va termina şi ediţia a doua a circului de stat „Noi alegem preşedintele”. Cei de la PD-L Olt activează pe post de voluntari în antrenamentul de seară al leului turbat, care mai este şi flămând pe deasupra.

Ăla micu’, de la PNL, şi-a făcut treaba pentru PSD

Una dintre mutările cheie făcute de Ion Toma, în urmă cu câteva luni, s-a dovedit o altă mutare inspirată. Andrei Iordache, căci despre el e vorba, are meritul de a fi înroşit oraşul Scorniceşti, acolo unde este preşedinte interimar al organizaţiei locale PSD. Aici, numărul voturilor contabilizate în dreptul lui Mircea Geoană este aproape dublu faţă de cât au înregistrat Băsescu şi Antonescu.
Adevărata victorie a lui Iordache va fi în turul al doilea, atunci când, datorită unor legături de natură personală pe care le are cu staff-ul liberal de aici, este de aşteptat o victorie categorică a lui Geoană în faţa lui Băsescu. De acum încolo, după primul botez electoral săvârşit în cristelniţa social-democrată, Andrei Iordache este pesedist cu legitimitate deplină. Aşa că, apelativul folosit la adresa sa de „ăla micu’, de la PNL”, devine istorie. Să sperăm că, la PSD nu va fi poreclit „băiatul de la prăvălie”. Dar asta este o altă poveste, care trebuie tratată ca atare după 6 decembrie, atunci când Iordache trebuie să-şi contureze profilul politic între a fi lider de drept la Scorniceşti sau aspirant la o poziţie în cadrul PSD Slatina, ca o rampă de lansare spre o candidatură la o primărie care se dovedeşte astăzi accesibilă pentru social-democraţi.

Cu crinul de la Potcoava, dar şi din Slatina şi din câteva comune, liberalii olteni se pot declara mulţumiţi

Dacă înaintea scrutinului prezidenţial se avansau ipoteze care aruncau în derizoriu candidatura lui Crin Antonescu la nivelul judeţului Olt, nu acelaşi lucru se poate spune acum, când datele sunt publice. Un procent de peste 17 la sută din media judeţeană arată deschiderea liberalilor spre votanţii Oltului. Victoria din oraşul Potcoava, lângă cele obţinute categoric la Urzica şi Ştefan cel Mare, arată că primarii liberali au găsit cheia succesului în a-şi convinge alegătorii să meargă pe mâna candidatului promovat de ei. Mai mult, aici trebuie consemnată şi reuşita lui Dan Codan, de la Slatina, preşedintele structurii municipale, cel care a depozitat în contul său cele peste 7.000 de voturi, o premieră în capitala de judeţ, acolo unde, până acum, nu s-a obţinut acest scor.

Contravenţii, infracţiuni şi fraude nesemnificative

Atât pesediştii, cât şi democrat-liberalii, dar şi liberalii, au clamat, în ziua votului, manipularea electoratului, prin diverse mijloace neortodoxe. Au fost evenimente de acest gen, unele dintre ele sunt cercetate de către poliţie şi Parchet, dar, în ansamblu, ele se situează în nota specifică a unei confruntări electorale. Nu se ştie cine a furat mai mult, cine a manipulat mai cu sârg, dar cert este că, în ansamblu, rezultatul votului nu a fost viciat încât să conducă anularea scrutinului în nici o secţie de votare, din cele care au funcţionat în judeţul Olt.