Hidroelectrica investeşte pentru viitor!

Prima centrală hidroelectrică integral retehnologizată şi modernizată din lanţul de cinci hidrocentrale de pe Oltul Inferior, cea de la Ipoteşti a intrat în exploatare, joi 5 noiembrie 2009, cu începere de la orele 13.00.
Hidrocentrala de la Ipoteşti este echipată cu 4 grupuri hidroenergetice şi are putere instalată de 57 MW, echivalentul a 14,25 MW putere instalată pe fiecare grup.
Amenajarea hidroenergetică de pe Oltul Inferior este compusă din cinci hidrocentrale care vor funcţiona cu echipamente bulb-reversibile. Aceste echipamente permit folosirea apei din acumulare pentru producerea de energie, iar când nevoile de reglaj ale Sistemului Energetic Naţional o cer, apa va fi pompată, prin aceleaşi turbine, înapoi în acumulare. Acest sistem în cascadă este unic în Europa.
Mai trebuie spus că amenajarea hidroenergetică este importantă şi din perspectiva asigurării rezervei de apă pentru irigaţii în zonă.
Procesul de retehnologizare şi modernizare a hidrocentralelor de pe Oltul Inferior (Ipoteşti, Drăgăneşti, Frunzaru, Rusăneşti şi Izbiceni) a început în 2005 şi se va încheia în 2012. Valoarea întregului contract de retehnologizare este de circa 235 milioane de euro. Retehnologizarea Centralei Hidroelectrice Ipoteşti a costat aproximativ 65 milioane de euro. Lucrările au fost încredinţate unui consorţiu format din companiile Voith-Siemens şi VaTech Andritz.
Hidroelectrica este campionul naţional al furnizării de energie din surse regenerabile. Politica de retehnologizare şi modernizare a unităţilor de producţie face din companie cel mai dinamic contribuitor al SEN din perspectiva creşterii capacităţii energetice a ţării. (A.D.)

12 sindicate se opun disponibilizărilor din sectorul bugetar

Secretariatul Tehnic Central al Alianţei Bugetarilor din România a prezentat în urmă cu doar câteva zile deciziile luate de reprezentanţii Alianţei cu privire la etapele şi măsurile de protest ce urmau să se aibă loc în scurt timp la nivel naţional. Astfel, întrunită la sfârşitul lunii octombrie 2009, Alianţa Bugetarilor din România a hotărât suspendarea acţiunilor de protest care urmau să se desfăşoare în perioada următoare, cu excepţia celei de neimplicare a salariaţilor din sectorul bugetar la organizarea alegerilor prezidenţiale din acest an.
Conform acestora, decizia se justifică, având în vedere atât contextul economic şi politic din România, cât şi hotărârea Curţii Constituţionale de a amâna, pentru data de 9 decembrie 2009, dezbaterea obiecţiilor de neconstituţionalitate referitoare la Legea-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice şi Legea privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice şi raţionalizarea cheltuielilor din instituţiile publice.
Referitor de toate acestea, dar mai ales având în vedere apropiatele alegeri prezidenţiale de care ne mai despart aproximativ două săptămâni, Alianţa Bugetarilor se declară echidistantă faţă de partidele politice şi reaminteşte că a fost constituită în scopul de a renegocia Legea salarizării unitare, de a stopa disponibilizările în sectorul bugetar şi de a determina guvernanţii să renunţe la trimiterea angajaţilor în concediu fără plată, timp de zece zile.
Alianţa Bugetarilor din România a fost constituită ca urmare a numeroaselor nemulţumiri apărute în rândul reprezentanţilor din sectorul bugetar român, fiind alcătuită din: Federaţia Naţională a Sindicatelor „ALMA MATER”; Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „SPIRU HARET”; Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ; Federaţia „SANITAS” din România; Alianţa Sindicatelor „SED-LEX”; Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică „PUBLISID”; Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor; Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual; Federaţia Sindicatelor din Administraţia Locală şi Centrală din România „COLUMNA”; Federaţia Naţională a Sindicatelor Libere Tehnic-Economic-Administrativ din unităţile sanitare şi balneare din România; Federaţia Naţională a Ziariştilor de la AGERPRESS; Federaţia „UNITESA” a personalului fără normă didactică din învăţământul superior. (Claudiu ENE)

Ziduirea bisericilor

Proiectanţii şi constructorii le propun preoţilor, iar aceştia aprobă, de cele mai multe ori, nişte ziduri de împrejmuire, gen „cetate”, devenite „zid bisericesc”. Ultima ziduire de acest fel este şi cea de la Catedrala cea nouă din Slatina.
Şi proiectanţii, şi constructorii preferă cât mai mult beton, exprimat, plătit şi încasat valoric în metri cubi. La frumuseţea oraşului, a locaşului de cult respectiv, a comunei sau satului, nu se mai gândeşte nimeni. Primarii semnează „ca primarii”, alţii spun că se „feresc de hoţi”, dar uită că aceşti hoţi sar peste orice gard, fie el mai mic sau mai mare. În decursul timpului, am colindat mult prin ţară, prin capitală, dar nu am văzut nicăieri asemenea „ziduri” de împrejmuire.
Biserica „Sfântul Gheorghe”, Mănăstirea Caşin, Patriarhia, mănăstirile din Moldova şi aproape toate locaşurile de cult sunt ridicate spre a fi expuse, văzute, şi nu acoperite de blocuri masive ca în „Epoca de aur”. Bisericile nu trebuie acoperite nici măcar cu arbori de talii înalte, aşa cum întâlnim pe strada Piteşti din Slatina. De asemenea, o pictură de mare valoare de pe frontonul Catedralei Eroilor, cea situată în spatele Casei de Cultură a Tineretului, este şi ea umbrită de câţiva tei şi de un mare umbrar al unei cârciumi de bazar.
Este normal să vă întrebăm, domnule primar Darius Vâlcov, de ce nu sunteţi mai atent? De ce nu se înţelege oare că în jurul bisericilor nu ar trebui să se autorizeze nici construcţii înalte de vile, de şoproane sau alte magazii?
Pentru toţi, biserica ar trebui să fie, să rămână, sfântă! (Prof. Ion CEAUŞU)

Frauda electorală se plăteşte cu ani de închisoare!

De mai bine de o săptămână, în judeţul Olt, ca de altfel în toată ţara, s-a dat startul unei noi campanii electorale. Urmează o lună în care, în mod normal, candidaţii înscrişi în cursa pentru Cotroceni vor veni în faţa mulţimii făcând promisiuni fel de fel, tot aşa cum s-au mai făcut şi prin anii trecuţi. Sigur, părerile vor fi împărţite, unii vor înclina spre dreapta, alţii vor miza pe stânga, dar cu toţii vor trebui să evite scandalurile şi săvârşirea unor infracţiuni care de-a lungul timpului au dus atât la aplicarea unor sancţiuni contravenţionale, cât şi la tragerea la răspundere penală.
În acest sens, este suficient să ne reamintim de evenimentele regretabile derulate la alegerile locale şi europarlamentare, acolo unde, ca urmare a unor sesizări primite pe seama comiterii unor infracţiuni (dare de bunuri sau bani, violarea secretului votului, votul multiplu), Inspectoratul de Poliţie al judeţului Olt a întocmit numeroase dosare penale, înaintate ulterior Parchetului de pe lângă Judecătoria Slatina.

După fapte, pedepse dure pentru infracţiunile electorale

În rândurile următoare, pentru o mai bună cunoaştere şi informare a tuturor celor care, din diverse motive pot fi împinşi la săvârşirea unor anumite infracţiuni, le sunt aduse la cunoştinţă, câteva din faptele care implică răspunderea penală, precum şi repercusiunile comiterii lor.
Pentru început, una din neregulile tot mai des întâlnite prin campaniile electorale din ţara noastră o reprezintă darea de bunuri sau bani către alegători. Mai exact, este vorba despre oferirea sau darea de bani, bunuri sau alte foloase în scopul determinării alegătorului, să voteze ori să nu voteze un anumit candidat. Astfel, conform legii, trebuie reţinut că o astfel de infracţiune se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, inclusiv interzicerea exercitării unor anumite drepturi. Nu intră în categoria bunurilor cele cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.
Votul multiplu sau cu documente false, reprezintă una din faptele săvârşite de acea persoană care votează fără a avea acest drept, de două sau mai multe ori sau prin introducerea în urnă a mai multor buletine de vot decât are dreptul un alegător. Şi această faptă se pedepseşte, fie cu închisoare de la 6 luni la 3 ani, fie cu amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi. Cu aceeaşi pedeapsă se sancţionează şi utilizarea unei cărţi de alegător sau a unui act de identitate nul ori fals, precum şi a unui buletin de vot fals.
De asemenea, o altă faptă ce poate fi întâlnită şi care se pedepseşte conform legii o poate reprezenta şi împiedicarea votării. Astfel, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Falsificarea prin orice mijloace a înscrisurilor, de la birourile electorale se pedepseşte şi ea cu închisoare de la 1 la 5 ani, dar şi cu interzicerea exercitării unor drepturi. De reţinut că aceeaşi pedeapsă mai poate fi aplicată şi ca urmare a înscrierii în copia de pe lista electorală permanentă a unor persoane care nu figurează în această listă.
Continuând, mai putem aminti că atacarea secţiilor de votare poate reprezenta şi ea una din faptele nedorite care pot apărea în timpul alegerilor prezidenţiale ce vor avea loc în pe 22 noiembrie a.c. Astfel, atacul, prin orice mijloace, asupra localului secţiei de votare se pedepseşte cu închisoarea de la 2 la 7 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.
De asemenea, mai trebuie reţinut că violarea secretului la vot, prin orice mijloace, se pedepseşte şi ea printr-o anumită amendă. Dacă fapta a fost comisă însă de unul dintre membrii biroului electoral al secţiei de votare, pedeapsa prevăzută poate fi închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă şi interzicerea exercitării unor drepturi.
În concluzie, este extrem de important ca cetăţenii, indiferent de simpatii şi coloratură politică să conştientizeze că prin săvârşirea unor infracţiuni de genul celor prezentate mai sus, vor fi traşi la răspundere penală, riscând astfel închisoarea pe diverse perioade. (Claudiu ENE)

Statuile Slatinei - uitate, urgisite sau aruncate…

Ca pieton n-am ajuns încă peste tot, dar cât am văzut, de cele mai multe ori singur, am înţeles că, din păcate, nu sunt înregistrate în Inventarul Domeniului Public al oraşului Slatina, inclus în cel al judeţului, care, la rândul său, este aprobat de guvern prin 1998-2000.
Statuia „Eroilor neamului”, cea amplasată în faţa Casei de Cultură a Tineretului din Slatina, are de ceva timp inscripţiile cu numele eroilor şterse aproape de tot. Sunt, iată, mai bine de 15 ani de când s-a ridicat, cu mare grijă, de un grup de veterani de război, în frunte cu col. Ciucu Dumitru, col. Paul Diaconescu, generalul Florea Dumitrescu şi mulţi alţii.
De ce, domnilor de la Direcţia de Patrimoniu a Primăriei Slatina, nu puteţi găsi măcar o cutie de vopsea şi o pensulă să rescrieţi aceste nume?
Tot şterse sunt şi numele de pe statuia Ecaterinei Teodoroiu, amplasată în apropierea Podului Olt din Slatina. O amplasare neinspirată, greşit aleasă, ca şi cea a statuilor lui Eminescu sau Brâncuşi, din spatele Casei de Cultură a Sindicatelor, şi mai exact sub terasa unui restaurant.
Astfel, cu ocazia noilor lucrări din parcul „Eminescu” (căci aşa ar trebui botezat), este normal să fie reamplasate aceste statui de valoare. Un proiect şi o dezbatere conform Legii 52/2003 ar fi într-adevăr necesare. (Prof. Ion CEAUŞU)