Interviu despre starea naţiunii cu

senatorul Ion TOMA

preşedintele Partidului Social Democrat Olt

«România nu este un laborator de încercare pentru cei care vor să experimenteze soluţii guvernamentale»

În urmă cu o săptămână, nimeni nu anticipa căderea cabinetului Boc. Un guvern de avarie, creat după chipul şi asemănarea liderului de la Cotroceni, preşedintele de facto al PD-L, candidatul la funcţia supremă în stat, desemnat deja candidat pentru un nou mandat la funcţia supremă a statului. Trezit din pumni, Parlamentul României a reacţionat dincolo de orgoliile existente între partidele care-l formează şi a trântit, marţi, 13 octombrie, prin votul exprimat la moţiunea de cenzură, acest simulacru de executiv în care, de aproape o lună încoace, 11 cetăţeni pedelişti preluaseră puterea într-o ţară profund afectată de un conglomerat de criză: economică, instituţională, morală.
Fără să conştientizăm astăzi, suntem martorii unui eveniment istoric al unei premiere parlamentare, în urma căreia un guvern cade prin efectul unei pârghii democratice. Pe seama acestui eveniment, dar şi a actualei conjuncturi politice, Ziarul de Olt a obţinut un interviu de la Ion Toma, senator de Olt, preşedintele PSD Olt, liderul grupului parlamentar al PSD din Senatul României, vicepreşedinte al PSD la nivel naţional.
Dialogul care urmează, înfiripat în grabă, datorită agendei încărcate a celui care ne răspunde astăzi, s-a dovedit mai lung decât convenisem iniţial cu Ion Toma. Întrebări spontane, altele decât cele inserate înaintea întâlnirii în agenda de serviciu, arată faţa nevăzută a unei schimbări guvernamentale care va fi peste ani consemnată în manualul de istorie… (Alin DOROBANŢU)

- Domnule preşedinte, Guvernul Boc a căzut, urmare a unei moţiuni de cenzură iniţiată de PNL, la care a aderat şi PSD. Vă satisface rezultatul votului?

- Nu putem vorbi aici de satisfacerea unor interese politicianiste, de moment, nu vreau ca cititorii dumneavoastră să creadă că noi, la nivel parlamentar, dezbatem în plenul reunit al celor două camere ambiţiile unora, susţinute de alţii. Ceea ce s-a petrecut marţi nu este decât un exerciţiu democratic, o exprimare a voinţei populare. Parlamentarii nu sunt trimişii cuiva anume în Camera Deputaţilor şi în Senat. Reprezentăm acolo voinţa populară, expresia votului uninominal la care au participat românii în noiembrie 2008. Vă reamintesc faptul că votul uninominal este promovat de Partidul Social Democrat. Nu este nici o tragedie căderea guvernului, iar insinuarea dumneavoastră potrivit căreia noi ne-am asociat unei idei venite de la liberali este o ipoteză de lucru greşită. Acum nu mai contează cine a introdus moţiunea, cine este autorul acestei iniţiative. Oamenii trebuie să ştie că fără votul parlamentarilor Partidului Social Democrat, această moţiune nu ar fi avut sorţi de izbândă. Nu ştiu dacă pot vorbi de o satisfacţie în urma rezultatului votului. Atunci când punem pe primul loc interesul naţiunii, orgoliile şi patimile mărunte nu au ce să caute. Pentru binele ţării, acest guvern trebuia să cadă. Singurul meu regret este legat de faptul că acest cabinet nu ar fi trebuit lăsat să lucreze nici măcar o singură zi. Atâta timp cât a lucrat, a arătat că este incapabil să gestioneze destinul unei ţări europene.

- Care sunt reproşurile dumneavoastră asupra Cabinetului Boc 2?

- Nu este vorba aici de reproşuri adresate numai cabinetului înfiripat de fostul premier Emil Boc după retragerea PSD-ului de la guvernare. Expresia votului de la moţiune trebuie căutată mult mai devreme, chiar în cuprinsul primului cabinet Boc. Acolo, miniştrii susţinuţi de PD-L au arătat că nu pot aduce nimic nou, nimic bun, evoluţiei sănătoase a indicatorilor de viaţă. Au deţinut ministere cheie în care nu au rezolvat nimic, în afara susţinerii unei clientele bazată pe favoritisme venite pentru unii şi pentru alţii. Lumea uită, şi de aceea mă văd nevoit să vă reamintesc faptul că unul dintre cele mai ample scandaluri de corupţie a avut ca protagonist un ministru de la PD-L. Vă amintiţi de cazul Ritzi, fostul ministru al Tineretului, cel care a favorizat din bani publici, fără cea mai minimă aplecare spre decenţă în modul de cheltuire a banilor proveniţi din impozite şi taxe, nişte apropiaţi ai PD-L? Vreţi să vă mai reamintesc şi de Elena Udrea, cea care a sfidat, tot din postură de ministru PD-L, parlamentul atunci când s-a opus unei anchete parlamentare care viza acţiunile sale? Însă, în ceea ce priveşte cabinetul Boc 2, datele problemei sunt mult mai grave. Ajunseseră să conducă unele ministere oameni care în viaţa lor nu avuseseră habar de problematica şi gestionarea unor instituţii reprezentative. Odată şi odată, cu cât mai repede, cu atât mai bine, trebuia să se termine gluma cu Radu Berceanu la Agricultură şi Adriean Videanu la Sănătate. Iar, România nu este un laborator de încercare pentru cei care vor să experimenteze soluţii guvernamentale. Seria reproşurilor poate continua…

- Ce mai puteţi reproşa unui cabinet care nu a condus decât foarte puţin destinele României?

- Dacă tot insistaţi, haideţi să intrăm în detalii. Organizarea tehnică a alegerilor prezidenţiale, de către o echipă formată din membrii staff-ului de campanie al PD-L, punea la îndoială legitimitatea şi corectitudinea acestui tur de scrutin. Practic, candidatul Băsescu beneficia de un sprijin nelegitim din partea unor structuri care, obligatoriu, trebuie să asigure independenţa şi justeţea alegerilor. Asta dacă mai vrem ca în România să fie democraţie. Altfel, cred că şi dumneavoastră aţi constatat prigoana dezlănţuită a mini-cabinetului Boc, îndreptată în teritoriu împotriva şefilor de instituţii deconcentrate, susţinuţi în momentul instalării de către PSD. Nu spun că aceşti oameni trebuiau să rămână obligatoriu în funcţiile de conducere obţinute pe criterii în care s-a ţinut seama şi de apartenenţa politică. Însă, graba cu care s-a trecut la înlocuirea lor a arătat că diferenţa dintre modul de lucru al Cabinetului Boc 2 şi stilul de a pune mâna pe putere al kominterniştilor de la începutul anilor ’50 este insesizabilă. Ar mai fi ceva aici, legat de cine dai de-o parte şi pe cine pui în loc: în locul unor buni specialişti, oameni care ştiu să facă ceea ce trebuie, cei de la PD-L, vorbesc aici de cei din Olt, aduceau efectiv de pe stradă conducători de instituţii, care habar n-aveau de gestionarea unor pârghii ale statului de drept. Continuitatea Cabinetului Boc ar fi însemnat pentru fiecare zi de exprimare a puterii acestuia un pas sigur spre dictatură. Una de tip prezidenţial, valorificată prin oameni care ştiu doar să execute şi nu au decenţa de a se opri atunci când primesc dispoziţii contrare bunului-simţ. De asta, dar şi din alte motive, adoptarea moţiunii de cenzură este considerată, de mine, o decizie salutară, luată atunci când trebuia.

- Imediat după adoptarea moţiunii, preşedintele PSD, Mircea Geoană, a vorbit despre o victorie istorică a democraţiei româneşti. Mie unul, această remarcă mi se pare puţin exagerată…

- Dacă dumneavoastră vi se pare aşa, chiar vă respect dreptul la opinie, însă instituţia parlamentară şi-a recăpătat, prin adoptarea acestei moţiuni, demnitatea de care avea nevoie de vreo şase decenii încoace. Instituţia legislativă, fie cea care s-a chemat Marea Adunare Naţională, fie Parlamentul României, nu a fost decât o instituţie de decor, una aflată la cheremul unor factori externi. Era nevoie să se întâmple şi aşa ceva pentru a înţelege că această ţară nu este condusă de cei care execută, ci de cei care legiferează normele după care se ghidează instituţia guvernamentală şi cea prezidenţială. Se continua, aproape în exces, cu ideea că trebuie să avem un tătuc, un lider care decide în numele mulţimii.
Ei bine, în anul 2009, pe 13 octombrie, Parlamentul României şi-a luat raţia de libertate şi a repus principiile constituţionale în drepturi. Aşa că, într-adevăr, preşedintele Mircea Geoană are deplină justificare atunci când consideră un moment istoric adoptarea cu succes a unei moţiuni de cenzură. Mai departe pe această temă se pot face multe comentarii, se pot scrie cursuri de drept constituţional, dar asta nu este treaba mea…

- Îl poate învinge Mircea Geoană pe preşedintele Traian Băsescu în bătălia decisivă care se anunţă peste câteva săptămâni?

- Candidatul Partidului Social Democrat nu-şi propune să-l învingă anume pe unul dintre candidaţi. Vedeţi dumneavoastră, se merge pe o ipoteză greşită, acceptată de la sine. Mircea Geoană nu candidează împotriva lui Traian Băsescu, şi nici împotriva unui alt candidat anunţat sau neanunţat pentru bătălia din noiembrie, atunci când românii vor alege un şef de stat pentru următorii ani. Mircea Geoană, candidatul susţinut de PSD şi de majoritatea celor care vor o Românie normală, se află în această situaţie pentru a reda demnitatea instituţiei prezidenţiale. Este singurul capabil să reafirme identitatea naţiunii române. Există o largă susţinere pentru candidatura sa ca o garanţie pentru un şef de stat responsabil. Trebuie să îi uităm cu toţii, cât mai repede, cei cinci ani de Băsescu la Cotroceni, să aducem normalitatea într-o ţară în care nu mai merge cu un preşedinte jucător. Ştiţi, şi în fotbal, jucătorii mai pot deveni rezerve.

- Imediat după căderea guvernului, Emil Boc declara că adoptarea moţiunii reprezintă de fapt blocarea iniţiativei sale privind reformarea sistemului de pensii, a eliminării pensiilor „nesimţite”. Cum comentaţi?

- Această justificare a înfrângerii, modul cum Emil Boc a înţeles să accepte rezultatul votului, demonstrează încă o dată că acest om nu are puterea de a înţelege realitatea aşa cum este. Guvernul nu a căzut pentru că s-a vrut eliminarea unor privilegii. Este doar transferul din zona realităţii în zona închipuirii unei minţi care nu acceptă realitatea. Oamenii au puterea să înţeleagă că răsplata votului vine doar pentru incompetenţa afişată acum când avem primul guvern căzut prin exerciţiul democraţiei parlamentare. Dar, dacă aşa i-o fi spus şeful lui de la Cotroceni…

- Ce poate să facă Mircea Geoană ca preşedinte al României?

- Acest om reprezintă garanţia unei Românii normale, a unei Românii sociale, care să ofere drepturi, nu numai pentru unii, ci pentru toţi cetăţenii acestei ţări. Mircea Geoană va fi un preşedinte care va pune guvernul alcătuit după învestirea sa la treabă în interesul tuturor cetăţenilor. Pe lângă reputaţia de care se bucură la nivel naţional, domnia-sa va alege drept partener pe fiecare membru al societăţii, care vrea să pună umărul la redresarea unei economii, obligată să ajungă din urmă celelalte ţări europene. Cunoaşte realitatea, ştie problematica socială, iar specialiştii, de orice fel ar fi ei, vor avea în el partenerul capabil să promoveze cele mai bune idei, în toate domeniile de activitate. Educaţia sa, modestia, echilibrul în care se remarcă de atâţia ani, sunt argumentele decisive care vor înclina balanţa în favoarea sa!

- Poate PSD Olt să câştige alegerile prezidenţiale? Reprezintă organizaţia condusă de dumneavoastră unul dintre pilonii de susţinere a prezidenţiabilului Mircea Geoană?

- Nu se pune problema cine va fi preşedintele preferat de olteni.

Aşa cum se vede deja, pe vot politic şi nu numai, la Olt, PSD a fost, este şi va fi principala forţă care domină viaţa politică.
Asta pentru că locuitorii judeţului au încredere, dar nici nu au fost dezamăgiţi de reprezentanţii acestui partid, de oamenii care activează de la nivelul consilierului local până la cele mai înalte funcţii avute în statul român. Administraţiile locale, conduse de primari PSD sunt dovezi clare că în partidul nostru se regăsesc cei mai buni oameni.Şi, la aceste alegeri, Mircea Geoană poate conta pe susţinerea noastră, iar în urma votului exprimat se va vedea clar cine este cel mai bun, cine merită să ne conducă în următorii cinci ani. În pofida unor încercări de racolare a primarilor noştri de către cei de la PD-L, lucrurile vor decurge normal. Nu este posibil să cumperi voturi cu bani, nu este moral să faci asta, iar cei care încearcă, arată din start că lor nu le pasă de valorile fundamentale ale democraţiei, că sunt doar negustori care nu au nimic în comun cu modul european de a face politică. Mai mult, aceştia se discreditează prin acest fel de înţelegere a politicii româneşti. Însă, aşa ceva nu mă miră. Arată clar că cei care practică aceste lucruri murdare nu înţeleg nimic din evoluţia societăţii româneşti. Cei la care merg cu plasa cu bani, îi resping pentru că nu există deocamdată un preţ care să fie acceptat în asemenea caz. Din păcate, existenţa unui vid legislativ nu permite pedepsirea acestor mituitori de drept comun!

- Domnule senator, ce înseamnă pentru olteni alegerea lui Mircea Geoană ca preşedinte al României?

- La această întrebare răspunsul unora nu s-ar regăsi decât în zona demagogică. Cei care spun că preşedintele face drumuri, aduce reţele de infrastructură acolo unde nu sunt, asigură starea de sănătate şi este doctorul priceput la toate, mint cu neruşinare. Rolul unui preşedinte este acela de a fi mediatorul, arbitrul timpurilor noastre, atunci când se impune emiterea unei soluţii la probleme pe care le întâmpină instituţiile publice. Mircea Geoană nu face drumuri şi nu impune cu de la sine putere creşterea peste noapte a nivelului de trai. Însă, preşedintele României, Mircea Geoană, poate să pună guvernul la treabă, prin oameni capabili care să cunoască cu adevărat problemele cetăţenilor. Pe agenda sa se vor afla, prin reprezentanţii care vor depune în calitate de miniştrii jurământul în faţa sa, şi problemele judeţului Olt. Aici este diferenţa esenţială între domnia-sa şi oricare dintre contracandidaţii anunţaţi până astăzi. Dovada celor pe care tocmai le-am spus este şi faptul că la alegerile din noiembrie 2008, Mircea Geoană a ales să candideze ca senator într-un colegiu din judeţul vecin, Dolj, deşi ar fi putut să aleagă o soluţie mai comodă, în capitală, spre exemplu.
Prin gestul său, arată că România reală nu este cea de la Golden Blitz, ci aceea în care trăiesc cei care au cu adevărat nevoie de un preşedinte responsabil. Vă pot spune că Mircea Geoană va transforma judeţul Olt într-un şantier, şi asta o afirmă unul dintre cei care au onoarea de a lucra astăzi în echipa câştigătoare, echipa Partidului Social Democrat.