Consilieri PD-L şi PNG de la Deveselu
nu mai suportă jefuirea banului public

În urmă cu câteva săptămâni, mai precis ediţia cu numărul 256, din perioada 11-17 septembrie 2009, Ziarul de Olt titra, sub titlul „Duşmanii interesului public din comuna Deveselu”, un amplu material, în care era prezentată situaţia fără ieşire din comuna Deveselu, acolo unde există deja un conflict în administraţia locală, între executiv şi legislativ. Cele două părţi sunt reprezentate de primarul Gheorghe Beciu şi o parte dintre consilierii locali, adică cei care reprezintă interesul PD-L şi PNG.
Articolul cu pricina a provocat emiterea unui punct de vedere al taberei formate din grupul PD-L din această localitate, a cărei poziţie nu a putut fi publicată la momentul respectiv. Problema merită în continuare dezbătută, studiată şi din acest unghi de vedere, atât timp cât rolul unui formator de opinie este acela de a prezenta adevărul, sau dacă nu pot fi trase concluzii care să conducă spre acesta măcar trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice cât mai multe poziţii care să permită cititorului să-şi contureze o imagine de ansamblu asupra „fenomenului Deveselu”. Spunem aşa, pentru că în această localitate, în contextul blocajului administrativ, există un orizont la capătul căruia se întrevăd alegeri anticipate pentru consiliul local. Situaţie fără precedent la nivelul administraţiei judeţene, una care va presupune implicări masive de energii politice, dar şi costurile de rigoare. Aşa că cele ce urmează sunt clădite din punct de vedere gazetăresc pe un material furnizat redacţiei de Ion Aliman, consilier local în Deveselu, liderul grupului PD-L din această localitate. (Alin DOROBANŢU)

„Într-o perioadă declarată «de criză», unora le merge, neoficial… bine”

În preambulul punctului său de vedere, Ion Aliman îşi justifică atitudinea pe care o are faţă de starea de lucru din localitate, considerând că nu el este vinovat de blocajul administrativ care se manifestă la nivelul administraţiei locale. În opinia sa, această stare de conflict este iniţiată şi menţinută de primarul comunei, Gheorghe Beciu. Iată ce spune Ion Aliman: „Într-o perioadă declarată «de criză», unora le merge, neoficial… bine. Cine să fie, oare, cel mai bun manager care a găsit soluţia magică de ieşire din criză? Nu poate fi decât un primar pesedist, care nu gestionează proprii lui bani, ci bani publici, bani din taxele şi impozitele pe care cetăţenii comunei Deveselu le plătesc cu greu. Primarul pesedist Gheorghe Beciu, obişnuit să aibă «maşina de vot» a consilierilor partidului său, nu a putut accepta rezultatul alegerilor locale din iunie 2008, când, în urma votului populaţiei, nu a mai obţinut confortabila majoritate care să-i asigure votul favorabil proiectelor sale «măreţe»“.
Introducerea făcută de Ion Aliman anticipează modul cum au evoluat aici lucrurile, din punctul său de vedere, asumat potrivit declaraţiilor sale, şi de ceilalţi colegi de-ai săi din consiliul local, de la PD-L şi PNG.

„Adevărul despre dizolvarea Consiliului Local al comunei Deveselu”

Dincolo de „adevărul” prezentat în urmă cu două săptămâni, cel care defineşte punctul de vedere al minorităţii pesediste din consiliul local, mai există încă un „adevăr”, cel pe care Ion Aliman îl prezintă cititorilor, locuitorilor comunei Deveselu, în rândurile care urmează: „Există, la nivel naţional, o alianţă politică PSD + PC, dar la Deveselu era PSD fără PC, deoarece consilierul PC, Ştefan Mihai, un om de onoare şi corect, care, în campania electorală «luptase» împotriva hoţiei şi jafului banului public, nu s-a alăturat grupului de consilieri PSD, ci a optat pentru grupul de consilieri PD-L şi PNG. Trebuia să ia măsuri urgente şi profitabile, domn’ primar Beciu. După multe negocieri cu preşedintele PC Olt, stimabilul domn Dobrescu, care a primit «să lege» arhiva Primăriei Deveselu contra sumei de 100 de milioane lei vechi (10.000 RON) - domn primar Beciu a primit retragerea sprijinului politic pentru domnul Ştefan Mihai şi, implicit, pierderea calităţii de consilier local. Dar, oare, asta era suficient? Nu! Conform legii, trebuia validat următorul consilier PC înscris pe listele electorale, dar nici domnul colonel Geantă nu era pro Beciu şi, culmea, nici următorul, şi nici următorul… Atunci intervine complicitatea lui domn’ Dobrescu şi domn’ Beciu, şi găsesc soluţia de a retrage calitatea de membru de partid tuturor - până ajung la cel care le convine (sau îi convine primarului)”.

Cine sunt duşmanii interesului public?

Mergând mai departe pe firul evenimentelor, Ion Aliman creează o dezbatere legată tocmai de cine sunt duşmanii interesului public. Punct de vedere pe care-l reproducem întocmai: „Păi, cine sunt duşmanii interesului public, domnule primar? Cine a început acest joc murdar numai pentru a-şi atinge propriile scopuri sub pavăza consilierilor pesedişti? D’asta nu aţi făcut 90 de metri de gard din sârmă, în spatele şcolii, cu suma de 350 de milioane! Ce zic consilierii PSD? Vă susţin şi vă aprobă risipirea banului public, aşa cum v-au luat apărarea când aţi construit trei magazii pentru lemne, construite din tablă subţirică şi care au costat un miliard şi patru sute milioane lei. Bravo investiţii! Halal mod de cheltuire a banului public! Şi cât de greu strâng săracii oameni banii pe care un primar „performant” îi cheltuieşte aiurea! Dar vrea să aibă majoritatea consilierilor, pentru a-şi duce mai departe proiectele din care să aibă poporul de câştigat, prin exponentul său, democratic ales. Urmează să analizăm cum se pot «reabilita» fântâni, la care pui trei stacheţi neşlefuiţi şi plăteşti fântânarul cu 200 de milioane”.

Alte nemulţumiri, aceeaşi cauză

În opinia lui Ion Aliman, la Deveselu, se întâmplă lucruri de-a dreptul ilegale. Există proiecte de hotărâre devenite hotărâri ale consiliului local, care nu sunt duse la îndeplinire. Altfel, în aceeaşi notă critică, la căminul cultural din localitate, s-ar fi cheltuit două miliarde de lei, s-au pus geamuri termopan înainte de a avea aprobarea consilierilor locali: „Nu a pus la dispoziţia consilierilor locali documentele solicitate. De ce, oare?”

De unde a pornit scandalul?

„După alegeri, a fost linişte şase-şapte luni. Se poate spune chiar că s-a putut colabora. În luna ianuarie 2009, s-a dezbătut organigrama, posturile în primărie şi s-a făcut cum a vrut domnul primar: desfiinţarea a patru posturi pe care a vrut dânsul. Aduc drept dovadă procesele-verbale de şedinţă, unde se vede clar că şi consilierii PSD au votat pentru desfiinţarea a patru posturi. La dezbaterea bugetului, de la capitolul „bunuri şi servicii”, a fost retrasă suma de 450 milioane lei, fapt care pe domnul primar l-a deranjat foarte mult. În anul 2008, a cheltuit pentru întreţinerea şi încălzirea primăriei suma de un miliard trei sute lei vechi, (încălzire, telefoane)”.
În continuarea acestor declaraţii, Ion Aliman face şi un exerciţiu pe seama bugetului localităţii, buget care este de 25 de miliarde lei vechi pe an, bani care se cheltuiesc pentru lucruri ce nu servesc neapărat interesului comunităţii. Astfel, în doi ani, investiţiile din comună sunt două fântâni (Deveselu şi Comanca), două staţii de autobuz, două poduri, o cişmea în Deveselu, 90 de metri gard de sârmă tip Metro, la preţul de 4 milioane lei metrul liniar: „Marea supărare a plecat de la faptul că aleşii PD-L nu au fost de acord să investească două miliarde lei într-o şcoală veche. Nu este transparent, nu arată devize, facturi şi nu a informat niciodată consiliul local de situaţia financiară a comunei. Timp de opt ani nu a făcut nimic”.

Bugetul comunei Deveselu nu a fost prejudiciat!

Ion Aliman ţine să precizeze că lipsa de activitate a consiliului local nu a provocat pierderi la bugetul comunei: „Un consilier primeşte pe lună 320 de lei. 13 consilieri ori 320 de lei, egal 4.160 lei, plus impozitele către stat. 4.160 lei ori patru luni, egal 16.500 lei, aproximativ, de când nu a funcţionat consiliul local”.
Iată că, în vremuri de criză, se pot face şi economii la bugetul comunei Deveselu!

Nouă tineri olteni au luat concursul de judecător

În urmă cu câteva zile, Institutul Naţional de Magistratură a încheiat concursul anual pentru admiterea în rândul magistraţilor a celor care, după o pregătire universitară în studii juridice, au îndeplinit şi celelalte criterii cerute de normele impuse pentru a deveni judecători. La concurs s-au înscris aproape 3.000 de candidaţi, din toate colţurile ţării, pe un număr de 240 de locuri. Printre admişii care vor împărţi dreptatea se află şi nouă olteni: patru băieţi şi cinci fete, punctajele acestora arătând că ei au fost destul de bine pregătiţi. Aceştia vor îmbrăca roba de magistrat după efectuarea unui stagiu de pregătire şi practică sub îndrumarea şi coordonarea Institutului Naţional de Magistratură. (Claudiu ENE)

Şomajul din Olt este în creştere. Se poate şi mai rău!

Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, a susţinut miercuri, 23 septembrie 2009, la sediul central din municipiul Slatina, o conferinţă de presă, prin care s-a încercat o reactualizare a situaţiei extrem de dificilă, generată în decursul acestui an, de efectele crizei mondiale. Principalele teme pe seama cărora directorul coordonator Cristinel Cârloganu a dorit să facă unele precizări, au fost cele referitoare la numeroasele activităţi desfăşurate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, în luna august 2009. De asemenea, profitând de ocazie, reprezentanţii AJOFM Olt au prezentat mass-mediei locale, atât o statistică a şomajului înregistrat la nivelul judeţului Olt, până la sfârşitul lunii august a.c., cât şi o serie de informaţii referitoare la situaţia disponibilizărilor colective din judeţul nostru. (Claudiu ENE)

Numărul şomerilor olteni, în uşoară creştere

Conform ultimelor statistici prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, referitoare la rata şomajului înregistrat în judeţul nostru la sfârşitul lunii august 2009, aflăm că aceasta a ajuns la un nedorit procent, de 7,3%. Astfel, faţă de ultimele date prezentate de AJOFM în urmă cu o lună, aflăm că la nivel judeţean, numărul şomerilor a crescut cu 0,3%, adică 450 de persoane, ajungându-se la un număr total de peste 13.270 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Chiar dacă această creştere este evidentă, ea arătând clar că numărul şomerilor olteni continuă să crească treptat, de la o lună la alta, reprezentanţii AJOFM continuă să desfăşoare numeroase activităţi de ajutorare a persoanelor care doresc să fie încadrate în muncă.

Numărul şomerilor fără indemnizaţie, mai mare faţă de luna precedentă

O altă realitate tristă cu care se confruntă judeţul Olt, după cum se arată în aceeaşi statistică prezentată de AJOFM, este şi cea referitoare la faptul că din numărul total al şomerilor înregistraţi, mai mult de jumătate sunt oameni fără indemnizaţie de şomaj.
Mai exact, aflăm că din cei aproximativ 13.270 de şomeri, 6.535 au primit indemnizaţii de şomaj, de 75% şi respectiv 50%, în vreme ce 6.736 de persoane reprezintă numărul şomerilor fără indemnizaţie. Astfel, dacă în primul caz, se poate observa o uşoară scădere a numărului de şomeri indemnizaţi, cu 21 de persoane, faţă de luna precedentă, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul şomerilor fără indemnizaţie, acolo unde, comparativ cu luna iulie, numărul lor a crescut cu peste 470 de persoane. De asemenea, trebuie precizat că, aşa cum se mai arată în evidenţele prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, rata şomajului în rândul femeilor a ajuns la 5,8%, iar din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă, 37,6% sunt femei.
Şi de această dată, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare număr de şomeri din judeţul nostru, se înregistrează în municipiul Slatina, cu peste 6.800 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Urmează oraşele Caracal, Corabia şi Balş, în timp ce oraşul Drăgăneşti-Olt, cu un număr de 663 de şomeri, încheie acest clasament care, din păcate, pentru cei în cauză, reprezintă o realitate greu de acceptat.

Muncitorii olteni - cei mai numeroşi şomeri din judeţ

Din punct de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale, în urma datelor statistice prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, continuă să fie format, în primul rând din muncitori, cu cca. 10.870 de cazuri, urmaţi de 1.730 de persoanele cu studii medii, şi alţi 672 de şomeri din rândul celor cu studii superioare. În ceea ce priveşte categoria de vârstă cel mai des întâlnită în rândul şomerilor, la sfârşitul lunii august a.c., cele mai multe cazuri semnalate rămân cele ale persoanelor cu vârsta între 40 şi 49 de ani, unde s-a înregistrat un număr total de 3.733 de astfel de cazuri. Urmează persoanele cu vârsta între 30 şi 39 de ani, cu peste 3.350 de şomeri, în timp ce la capătul opus se situează persoanele a căror vârstă este cuprinsă între 25 şi 29 de ani, cu un număr de 925 de şomeri. Cu toate acestea, reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, continuă să întreprindă tot mai multe acţiuni pentru încadrarea în muncă a persoanelor care le solicită sprijinul, sperând ca pe viitor să se găsească soluţii şi în cazul acestora.

AJOFM Olt încearcă să fie aproape de şomerii olteni

Ca urmare a numeroaselor activităţi specifice desfăşurate în luna august, prin intermediul AJOFM Olt, au fost încadrate în muncă un număr de 794 de persoane. Astfel, principalele servicii de care au beneficiat toate aceste persoane au fost cele axate pe mediere, informare şi consiliere profesională, dar şi o serie de concursuri pentru formare profesională. Tot aici trebuie amintită şi acordarea de alocaţii şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului, în acest sens fiind încadrate un număr de 23 de persoane din judeţul Olt.

Disponibilizări anunţate şi în lunile septembrie şi octombrie

Din păcate, în ceea ce priveşte situaţia disponibilizărilor colective, conform datelor înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, nici pentru lunile următoare nu sunt anunţate veşti îmbucurătoare. Astfel, pentru luna în curs, a fost anunţată disponibilizarea unui număr de 103 persoane, dintre acestea, cele mai multe având ca domeniu de activitate lucrările speciale de construcţii, urmate de cele din domeniul industrie metalurgice şi din alte activităţi de investigaţii şi protecţie.
De asemenea, şi pentru luna octombrie, este deja anunţată disponibilizarea altor 117 persoane ce activează în domeniul construcţiilor de clădiri, precum şi în cel al industriei metalurgice.

O nouă etapă venită în sprijinul absolvenţilor

Vineri, 25 septembrie 2009, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă organizează, în toată ţara, « Bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi ». În ceea ce priveşte judeţul Olt, trebuie precizat că toţi absolvenţii de învăţământ, indiferent de nivel, care doresc să se încadreze în muncă, sunt aşteptaţi, începând cu ora 9.00, atât la Slatina, în Casa de Cultură a Sindicatelor, cât şi la Caracal, în sediul Agenţiei Locale Caracal. De asemenea, după cum au precizat reprezentanţii AJOFM Olt, la această campanie , deşi au fost contactaţi 73 de agenţi economici, doar 23 au fost dispuşi să vină în sprijinul tinerilor absolvenţi olteni.

Bugetarii din România s-au unit împotriva PSD şi PD-L

Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, prin preşedintele executiv, prof. Marius-Ovidiu Nistor, şi-a anunţat în aceste zile nemulţumirea cu privire la indiferenţa cu care Guvernul României continuă să trateze salariaţii din sectorul bugetar.
Mai exact, reprezentanţii FSI „Spiru Haret” consideră că, „Ignorând total criticile aduse de salariaţi şi protestele acestora, în mod abuziv şi necondiţional, Executivul şi-a angajat în data de 15 septembrie 2009 răspunderea în faţa Camerelor Parlamentului asupra proiectului Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea plângerilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, proiectului Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, şi proiectului Legii Educaţiei Naţionale”.
În aceste condiţii, prin aplicarea celor trei legi menţionate, reprezentanţii Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret” sunt convinşi că, inevitabil, se va ajunge la „diminuarea veniturilor de natură salarială ale personalului din sistem, la crearea de inechităţi, prin pierderea unor drepturi câştigate, ale salariaţilor din sectorul bugetar, inclusiv din educaţie, îngheţarea salariilor pe o perioadă nedeterminată, indiferent de rata inflaţiei, concedieri masive în sectorul bugetar, concediu fără plată forţat pentru salariaţii din sectorul bugetar etc”.
În consecinţă, considerând că actele menţionate sunt „NECONSTITUŢIONALE”, şi asta pentru că sunt „emise prin încălcarea mai multor texte din Constituţia României”, Federaţia Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, anunţă că „s-a adresat Avocatului Poporului, solicitându-i sesizarea Curţii Constituţionale cu excepţia de neconstituţionalitate, a Legii privind reorganizarea unor autorităţi şi instituţii publice, raţionalizarea cheltuielilor publice, susţinerea mediului de afaceri şi respectarea plângerilor-cadru cu Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, proiectului Legii privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, şi proiectului Legii Educaţiei Naţionale”.

12 federaţii - unite în Alianţa Bugetarilor

Aşa cum era de aşteptat, şi ţinând cont şi de aceste ultime evenimente derulate în activitatea Guvernului Boc, care îi vizează în mod direct pe toţi salariaţii din sectorul bugetar, în aceste zile, la nivel naţional, s-a realizat o puternică Alianţă a Bugetarilor din întreaga ţară. Astfel, alături de liderii Federaţiei Sindicatelor din Învăţământ „Spiru Haret”, această alianţă mai este alcătuită şi din reprezentanţi ai Federaţiei Naţionale a Sindicatelor „Alma Mater”, Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia „Sanitas” din România, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Finanţe, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Administraţia Locală, Federaţia Naţională a Sindicatelor din Muncă şi Solidaritate Socială, Federaţia Naţională a Statisticienilor din România, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Publică „Publisind”, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Naţională a Penitenciarelor, Federaţia Sindicatelor din Administraţia Locală şi Centrală din România „Columna”, precum şi din Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual.

Alianţa Bugetarilor va continua acţiunile de protest

O dată formată, Alianţei Bugetarilor din România, deranjaţi şi nemulţumiţi de deciziile luate de Guvernul Boc, au hotărât continuarea acţiunilor de protest, pe baza unui calendar foarte bine structurat. Astfel, pentru început, pe 30 septembrie a.c., alianţa va picheta sediile PD-L şi PSD atât din Bucureşti, cât şi din municipiile reşedinţă de judeţ. În 5 octombrie va urma o grevă generală de o zi, în întregul sector bugetar, urmând ca două zile mai târziu, cu prilejul „Zilei Internaţionale a Muncii Decente”, să aibă loc un miting organizat de confederaţiile sindicale. De asemenea, o ultimă acţiune de protest luată în calcul de reprezentanţii alianţei, este şi cea referitoare la neimplicare, neparticiparea salariaţilor din sectorul bugetar, la organizarea alegerilor prezidenţiale din 22 noiembrie, respectiv 6 decembrie.
Cu toate acestea, după cum anunţă liderii Alianţei, Guvernul României poate anula programul amintit mai sus, doar dacă acceptă o renegociere, în regim de urgenţă, a Legii cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, stoparea disponibilizărilor în sectorul bugetar, şi nu în ultimul rând, renunţarea la acordarea concediului forţat, fără plată. Rămâne însă de văzut cum, şi dacă Guvernul României va reuşi să ajungă în cele din urmă la un acord cu reprezentanţii Alianţei Bugetarilor. (Claudiu ENE)