Interviu despre starea naţiunii cu

Paul STĂNESCU ,

preşedintele Consiliului Judeţean Olt,
prim-vicepreşedinte PSD Olt

„Primarii olteni nu vin
la preşedintele Consiliului Judeţean
cu carneţelul de partid“

La alegerile din iunie 2008, atunci când oltenii au ales pentru prima oară uninominal preşedintele Consiliului Judeţean Olt, câştigătorul a fost Paul Stănescu, reprezentantul PSD. Victoria sa de atunci a fost una a normalităţii, a celui care a reprezentat pentru electorat opţiunea ce defineşte un om cumpătat, echilibrat, responsabil, capabil să aducă normalitatea într-o instituţie, până atunci ţinta tuturor celor care vedeau în acest edificiu instituţional simbolul parvenirii, al corupţiei, al nepotismului consacrat.
Venit de la Vişina, beneficiarul unei educaţii de excepţie, garantate de tatăl său, Constantin Stănescu, primarul localităţii natale, Paul Stănescu este astăzi un factor de echilibru, unul dintre puţinii demnitari olteni respectat de comunitate, fără a căuta să expună o imagine publică ce să conducă în acest sens.
Deschis dialogului, niciodată adept al principiului că el deţine adevărul absolut, actualul preşedinte este omul potrivit la locul potrivit.
Interviul care urmează a venit aproape de la sine, în urma unei discuţii libere, în care autorul a lăsat aproape voit de-o parte problemele fundamentale ale administraţiei judeţene, pentru a căuta răspunsuri la întrebări care de obicei nu se pun. (Alin DOROBANŢU)

- Domnule preşedinte, a trecut mai bine de un an de la instalarea dumneavoastră pe această funcţie de înaltă responsabilitate. Cum se vede judeţul Olt din cabinetul de preşedinte?

- Este greu de răspuns în câteva cuvinte, dar încerc să vă ofer un răspuns destul de sincer. Activitatea acestei instituţii este una extrem de complexă, iar acest lucru se vede atunci când te confrunţi zilnic cu problemele care apar. Pe undeva, există o relaţie aparte între Consiliul Judeţean Olt şi cetăţeanul beneficiar al serviciilor sale. Când spun o relaţie aparte, mă gândesc la faptul că pârghiile actuale nu ne permit să intervenim în toate problemele de interes judeţean. O parte din acestea revin primarilor, oameni care găsesc întotdeauna la mine uşa deschisă, o altă parte revine altor instituţii ale statului, iar în acest caz, de multe ori soluţiile nu pot fi oferite de noi. Administrăm un judeţ în care sunt multe de făcut, iar actuala situaţie economică limitează rezolvarea tuturor situaţiilor întâlnite la nivelul administraţiei judeţene. Nu mă disculp, dar problema descentralizării este una de actualitate, iar, cum speranţa moare ultima, cred într-o descentralizare cât mai rapidă a administraţiei naţionale.

- Ce vreţi să spuneţi prin descentralizare, este o modă a politicianului de astăzi să vorbească despre acest lucru?

- Nu putem vorbi de o modă sau de invocarea descentralizării numai de dragul de a ţine pasul cu cei care invocă acest lucru. Descentralizarea este o prioritate, iar asta trebuie transpusă urgent în acte normative, care să o transpună în practică. Avem o seamă de instituţii judeţene al căror raport cu instituţia pe care eu o conduc astăzi este unul onorific. Nu mi se pare normal ca în domeniul şcolar, de exemplu, politicile şi strategiile să vină de la minister, ele să fie aplicate în teritoriu de oamenii numiţi aici pe funcţii de conducere, fără ca noi, instituţia care administrează judeţul, să fim consultaţi orientativ sau chiar deloc. Nu vreau să fiu înţeles greşit, nu dau vina pe actualul ministru al Educaţiei, dar lucrurile nu pot rămâne la nesfârşit, aşa. Un inspector şcolar general trebuie să fie un partener al administraţiei judeţene, iar deciziile luate de acesta trebuie să fie dezbătute în plenul Consiliului Judeţean, pentru a răspunde unui interes judeţean. V-am dat un singur exemplu, luat la întâmplare, pentru a înţelege câte mai sunt de făcut pe drumul anevoios spre descentralizare. Acelaşi lucru este valabil şi în domeniul agrar al mediului, al protecţiei cetăţeanului, al culturii, şi lista poate continua.

- Afectează actuala criză economică situaţia din administraţia judeţeană?

- Sigur că da. Vorbesc, în primul rând, despre încasările la bugetul Consiliului Judeţean Olt, care sunt evident mai mici, dar nu aici este marea problemă. Criza se vede în susţinerea unor mari proiecte de investiţii, care fie sunt amânate, fie sunt redimensionate. Nu avea cum să ne ocolească această criză, iar cei care spun că nu resimt efectele ei o fac doar dintr-un sentiment de bravură, greu de înţeles. Însă, haideţi să vedem şi partea plină şi să privim economia mondială, acolo unde lucrurile par că încep să-şi revină. În asemenea condiţii, aşteptăm şi noi relansarea economiei, căci nu poţi face administraţie de performanţă, într-o economie afectată de criză, indiferent cât de bune îţi sunt intenţiile.

- Sunt fondurile europene mijloace de intervenţie care să asigure derularea unor proiecte de însemnătate judeţeană?

- Atragerea de fonduri europene este o prioritate, o necesitate în actuala conjunctură. Sunt o seamă de proiecte în acest sens, iar cel mai spectaculos dintre ele este proiectul de alimentare cu apă şi canalizare, cu o valoare de 73 de milioane de euro, aflat în derulare. Practic, punerea sa în operă reprezintă, atunci când va fi finalizat, cea mai mare investiţie făcută la nivel judeţean, care va asigura o infrastructură unitară, în foarte multe localităţi ale judeţului. Licitaţiile pentru lucrări s-au derulat în câteva localităţi, iar în celelalte sunt în fază avansată, la nivelul procedurilor specifice. Un alt proiect cu fonduri europene este cel care include managementul deşeurilor, care va asigura un climat de curăţenie, la nivel judeţean. Vă mai pot spune că suntem în fază avansată pentru a semna o seamă de contracte de finanţare, pe programul operaţional-regional. Vor fi drumuri care vor lega Oltul de Vâlcea, răspunzându-se în acest fel unor cerinţe regionale. Tot în derulare sunt şi proiecte mai mici, dar cu semnificaţie socială aparte, care vizează reabilitarea unor centre sociale din Slatina, Cezieni, Caracal, Drăgăneşti-Olt. Nu poţi vorbi de rezultate în administraţia Consiliului Judeţean fără fondurile europene. Chiar dacă mecanismul birocratic întârzie uneori derularea procedurilor, ceea ce conduce şi la întârzierea investiţiei efective. Vedeţi dumneavoastră, dacă nu ar fi existat această criză, probabil că nu am fi reuşit să insistăm atât de mult în obţinerea de fonduri comunitare.

- Sunteţi preşedintele pesedist al Consiliului Judeţean Olt. Au primarii partidului dumneavoastră întâietate în situaţiile în care aceştia au nevoie de Consiliul Judeţean?

- Ce vreţi să vă răspund, dacă aş spune că da, v-aş minţi. Dacă aş spune că nu, m-aţi acuza imediat de subiectivism, de părtinire. Vă spun adevărul: Paul Stănescu este preşedintele tuturor oltenilor, al tuturor primarilor. Nu a venit nici un primar de la alt partid decât de la cel din care fac eu parte la mine şi a fost respins, plecând de la acest criteriu. Pe undeva, pe fondul acestei suspiciuni, sunt situaţii în care un primar de la PD-L sau de la PNL este tratat cu mai multă atenţie decât colegii mei de la PSD. Tocmai pentru a nu lăsa loc de interpretări. Primarii olteni nu vin la preşedintele Consiliului Judeţean cu carneţelul de partid. V-aş propune ceva: mergeţi dumneavoastră în teritoriu şi căutaţi un primar care să fi fost respins de mine, în contextul celor sugerate de dumneavoastră. Nu-l veţi găsi… S-a dus vremea în care mergeau banii de la Consiliul Judeţean Olt în teritoriu numai pe criteriul apartenenţei la un partid sau altul. Rămâne să vă convingeţi în continuare de acest lucru. Nu-i mai poţi împărţi nici pe români, dar nici pe olteni, între oameni buni şi oameni răi. Nu trăim în două judeţe, nu trăim în două Românii. Ideea statului unitar este un concept peste care nu vreau şi nu pot să trec.

- Văd în acest răspuns al dumneavoastră o aluzie fină spre fenomenul politic. Sugeraţi într-un fel că într-un anume moment, petrecut imediat după alegerile din 2004, cineva a împărţit România în două…

- Eu nu am de împărţit nimic cu nimeni, iar cel care a făcut acest lucru, acest joc periculos, a fost preşedintele Băsescu şi a continuat aşa pe toată durata mandatului său. Nu l-am înţeles niciodată, iar acum chiar nu mă mai obosesc făcând acest lucru, adică să-l înţeleg pe acest om. Prima oară, au fost cei buni, care l-au ales pe el, cei răi care au votat cu Adrian Năstase, a doua oară, i-a împărţit pe parlamentari în 322 deoparte, restul de cealaltă parte. Când faci lucruri fără responsabilitate, reuşeşti şi asta. Mă bucur că reuşesc în exercitarea atribuţiilor conferite de lege, să gândesc şi altfel decât un politician cum este Traian Băsescu.

- Sugeraţi că România merită un alt preşedinte, un şef de stat pe care să nu-l cheme Traian Băsescu?

- Nu sunt eu cel care pune preşedintele ţării, dar vremurile de azi cer altceva. Cred în Mircea Geoană, în capacitatea sa de a fi omul potrivit pentru această funcţie, cel care să gestioneze corect interesul naţional, nu numai pentru o clientelă şi apropiaţii săi, aşa cum se întâmplă astăzi. Consumăm prea multă energie în perpetuarea învrăjbirii între noi. Ultima oară, acest lucru s-a văzut atunci când implicarea şefului statului a afectat principiile de lucru ale legii salarizării unice. S-a sugerat atunci de către preşedinte că bugetarii sunt un fel de consumatori, şi doar atât, ai banului public. Nu sunt de acord cu asta, şi din practica de zi cu zi, lucrurile se văd cu totul altfel.

- Înţeleg în acest fel că dumneavoastră vă opuneţi acestei legi?

- Înţelegeţi greşit, dar aici trebuie să explic suplimentar. Legea salarizării unice nu rezolva, în forma propusă de PD-L, reformarea sistemului. Abia după introducerea amendamentelor propuse de PSD aceasta a devenit altceva, cu un conţinut elastic, chiar dacă mai sunt imperfecţiuni. Statul este obligat să plătească munca, să susţină infrastructura umană, care aduce funcţionarea societăţii. Înainte de a fi preşedinte, am lucrat în mediul privat, şi acum înţeleg exact pe ce raporturi trebuie aşezat acest nou concept.

- Este afectat Consiliul Judeţean Olt de restructurările de personal, propuse de la nivel central?

- Actuala schemă de lucru este subdimensionată, faţă de organigrama propusă la nivel central. La Consiliul Judeţean Olt nu vor fi disponibilizări, pentru că aici fiecare om ştie ce face. Nu sunt un partizan al cauzei celor angajaţi în sistemul public, fără a intra în profunzimea fenomenelor, dar nici nu pot să fiu de acord cu un deputat oltean atunci când, în necunoştinţă de cauză, acesta afirmă că funcţionarii publici de aici vin la se serviciu ca să se joace pe calculator. Dintr-o confuzie, acesta a vorbit gândindu-se la angajaţii cabinetului său parlamentar sau dintr-o primărie pe care el o cunoaşte foarte bine. Deci, iarăşi a trebuit să ne confruntăm cu o măsură luată fără o prealabilă consultare. Dar trecem noi şi peste asta.

- Câştigă PSD Olt alegerile prezidenţiale în această toamnă?

- Nu am pierdut niciodată aceste alegeri, nu le vom pierde nici acum, când candidatul nostru este Mircea Geoană. Victoria sa la Olt va fi una clară, decisivă în momentul în care se vor contabiliza rezultatele finale. Oltenii ştiu să voteze bine.