Emil Boc, prietenul oltenilor

Unul dintre cei mai responsabili premieri din istoria modernă a României, preşedintele PD-L, Emil Boc, s-a aflat, pe parcursul săptămânii trecute, de două ori, în judeţul Olt, dovedind în acest fel că locul de muncă al unui prim-ministru nu este neapărat Palatul Victoria, ci cuprinsul întregii ţări. După ce, în prima parte a vizitei sale, desfăşurată pe parcursul a doar câteva ore, şeful guvernului a vizitat o societate comercială, specializată în producţia de ţevi din fier, acesta a revenit în Slatina pentru a continua o serie de discuţii cu factorii de decizie din administraţia publică locală. Sosind de la Vâlcea, Emil Boc a oprit de câteva ori pe drum, în zona Strejeşti-Pleşoiu, pentru a cumpăra de la fermierii olteni, produse legumicole de sezon, arătând în acest fel că este un om normal, care cunoaşte şi apreciază efortul celor care, an de an, încearcă să obţină profit din legumicultură. (M.C.)

Primire călduroasă pe Grădişte,
la Casa Căsătoriilor

La sosirea în Slatina, la locul destinat întâlnirii, primul-ministru a fost întâmpinat cu tradiţionala pâine şi sare, conform obiceiurilor locului. Lăsând de-o parte politica, premierul i-a invitat la masa dialogului pe reprezentanţii administraţiilor locale din comunităţile urbane, oltene, dar şi responsabili din zona economică, manageri de la ALRO, PIRELLI TYRES, PIRELLI CORD şi PRYSMIAN. Întâlnirea a durat mai bine de două ore, iar problemele dezbătute au fost cele ale unei Românii reale, dialogul fiind bazat pe deschidere, atât din partea oaspetelui, cât şi din partea gazdelor. Lângă cei enumeraţi mai sus, la discuţii s-au aflat şi preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, prefectul judeţului Olt, Daniel Şarpe, cât şi Darius Vâlcov, primarul municipiului Slatina.

Construim pe vremuri de criză

Cu prilejul conferinţei de presă care a urmat întâlnirii oficiale, Emil Boc a prezentat succint temele abordate, soluţiile care pot fi găsite pentru a depăşi starea de criză, dar şi pentru a putea face din România, un stat conform cu ţinuta de drum european. Am aflat astfel că problemele abordate s-au axat în principal pe zona de infrastructură, în acest sens, anul 2010 reprezentând anul în care va fi demarat un program naţional de reabilitare a drumurilor prin care se intenţionează asfaltarea a 10.000 de kilometri de drum. Potrivit declaraţiilor sale, se urmăreşte finanţarea cu fonduri guvernamentale a acelor proiecte depuse pe măsura 3.2.2. – Renovarea şi dezvoltarea satelor, care, deşi eligibile, nu au beneficiat de finanţare. Din punctul său de vedere, este păcat ca aceste proiecte, pentru care s-au cheltuit foarte mulţi bani, să rămână simple documente de arhivă, ce nu pot contribui la creşterea nivelului de trai al românilor din zonele rurale. Ca un bun cunoscător al practicilor din domeniul construcţiilor, primul-ministru a declarat că, în prezent, guvernul intenţionează să adopte un act normativ, referitor la ofertele neconforme. Prin acest document, se vrea stoparea modalităţilor de lucru, ale unor firme care câştigă licitaţii cu un preţ mic, iar apoi, pentru finalizarea investiţiei, solicită alocarea de fonduri suplimentare pentru finalizarea lucrărilor. Sumele totale, depăşind de multe ori, cu mult, valorile cele mai mari oferite de perdanţii la astfel de licitaţii.

Certitudini, în viitorul apropiat: şosele de centură la Balş, Caracal şi Slatina

Referitor la problemele concrete ale judeţului Olt, primul-ministru a susţinut sâmbătă, 18 iulie, la Slatina, că anul viitor vor începe, efectiv, lucrările la varianta ocolitoare a municipiului Slatina. Lucrarea nu înseamnă numai un simplu inel rutier, ci este formată din două zone care permit ocolirea spre Craiova, în lungime de 10 kilometri, dar şi o buclă care merge spre Drăgăneşti-Olt, în lungime de 5,5 kilometri. În aceeaşi notă a grijii pe care o poartă meleagurilor oltene, Emil Boc a confirmat şi cuprinderea în planul de investiţii pe 2010 a şoselelor de centură de la Caracal şi Balş, care vor decongestiona traficul rutier din cele două oraşe.

Gaze naturale, la Corabia

Locuitorii oraşului de la Dunăre primesc, din partea lui Emil Boc, veşti cât se poate de bune. Astfel, oraşul va fi conectat la reţeaua naţională de distribuţie a gazelor naturale printr-o conductă în lungime de 25 de kilometri, rezolvându-se în acest fel, una din cele mai stringente probleme ale oraşului din extremitatea sudică a Oltului. Nici celălalt proiect de interes major pentru portul dunărean nu a fost omis de Emil Boc, podul peste Dunăre, investiţia având deja o estimare de principiu a costurilor. Peste o sută de milioane de euro. Punctele de vedere abordate de şeful guvernului au fost împărtăşite şi considerate, atât de prefectul de Olt, cât şi de preşedintele Consiliului Judeţean, Paul Stănescu, cel care a declarat că primul-ministru a luat în discuţie, practic, toate problemele de interes major din această parte a ţării.
Susţinere deplină pentru preşedintele PD-L Olt, Darius Vâlcov
În ceea ce priveşte ultimele hotărârile şi măsurile luate de către preşedintele Partidului Democrat-Liberal Olt, Darius Vâlcov, în cadrul partidului pe care îl conduce, mai ales în urma slabelor rezultate obţinute la alegerile europarlamentare din 7 iunie, premierul Emil Boc a precizat că: „Preşedintele organizaţiei Olt, Darius Vâlcov, are toată susţinerea Biroului Permanent Naţional al partidului şi va avea şi în continuare toată susţinerea de care are nevoie. El este responsabil de măsurile pe care le ia pentru ca organizaţia să funcţioneze cel mai bine. Vâlcov este şi printre cei mai buni primari ai partidului“.

La Coloneşti, tradiţia merge mai departe

Festivalul Căluşăresc“Ilie Martin”, la ediţia a VI-a

Luni, 20 iulie 2009, în ziua în care creştinătatea îl serbează pe Sfântul şi marele Profet Ilie, în comuna olteană Coloneşti, s-a desfăşurat cea de-a VI-a ediţie a Festivalului Căluşăresc „Ilie Martin“, eveniment dedicat celui care, cu trecerea timpului, a rămas cel mai cunoscut căluşar al Olteniei.
În aceste condiţii, numeroase ansambluri de căluşari din judeţele Olt şi Argeş, împreună cu renumiţi interpeţi de muzică populară, s-au întâlnit într-un frumos spectacol cultural-artistic, organizat de Primăria comunei Coloneşti, în colaborare cu Consiliul Judeţean Olt. La evenimentul amintit, pe lângă sutele de spectatori, veniţi cu mic, cu mare, din toate colţurile Olteniei, au mai fost prezenţi şi numeroşi reprezentanţi ai societăţii civile şi politice din judeţul nostru, printre care, actualul primar, Marian Rădulescu, pe fostul primar al comunei, deputatul Nicolae Stan, primarul Slatinei, Darius Vâlcov, senatorul Colegiului 1, Mihai Niţă, subprefecţii Adrian Pop şi Virgil Panduru, şi nu în ultimul rând, Lucian Istrate, primarul comunei Tătuleşti, alături de alţi primari veniţi din localităţile învecinate.

Marian Rădulescu - organizare ireproşabilă

În deschiderea festivalului din 20 iulie, primarul Coloneştiului, Marian Rădulescu, omul care, de la începutul acestui an, a preluat destinele acestei frumoase comune oltene, a rostit, aşa cum era şi firesc, un mesaj de bun-venit şi a adus mulţumirile sale tuturor celor care îl susţin în tot ceea ce face pentru binele acestei localităţi: „Sunt foarte bucuros că astăzi suntem aici, împreună, să ne bucurăm şi să uităm, fie şi pentru câteva momente, de grijile şi nevoile de acasă. Doresc să vă mulţumesc că aţi fost şi sunteţi alături de noi, ca de fiecare dată, la Festivalul Căluşăresc „Ilie Martin“, din Coloneşti. Ediţia din acest an este una specială, pentru că ne vom bucura de prezenţa unor mari artişti ca Petrică Mâţu, Constantin Enceanu, Niculina Stoican şi mulţi alţii“.

Deputatul Nicolae Stan -
„Cetăţean de onoare” al Coloneştiului

Este normal ca un primar, fie el de ţară sau oraş, ales de cetăţenii localităţii din care face parte, să demonstreze prin abilităţile, ambiţia şi implicarea sa că este mereu aproape de oameni, că merită încredera primită, că reuşeşte astfel să capete respectul cuvenit, atât din partea celor care l-au votat, cât mai ales din partea celor care, din diverse motive, s-au îndoit de calităţile sale. Pentru două decenii, Coloneştiul a avut în fruntea sa un primar adevărat, un om care, prin tot ceea ce a făcut, a rămas şi va rămâne pentru totdeauna în inimile coloneştenilor. Acum deputat, Nicolae Stan, căci despre el este vorba, ar trebui să reprezinte pentru mulţi primari ai Oltului un model demn de urmat, ştiind că o înţeleaptă vorbă din popor spune că „Omul sfinţeşte locul“. Astfel, din numeroasele premii şi diplome acordate de actualul primar al comunei, Marian Rădulescu, cu adevărat emoţionant a fost momentul în care, după ani de muncă în slujba comunităţii, Nicolae Stan a fost numit cetăţean de onoare al Coloneştiului. Referitor la acest lucru, domnia-sa a precizat: ,,Vă mulţumesc din suflet pentru această distincţie. Sunt cu adevărat onorat că v-aţi gândit la mine. Am avut multe momente în viaţă, bune şi mai puţin bune. Acesta este un moment bun, care ma bucură enorm. Aş mai vrea să-i mulţumesc, în mod special, soţiei mele, persoana cea mai dragă, care m-a înţeles ori de câte ori era nevoie, fiindu-mi mereu aproape“.

Multă muzică, dans şi voie-bună

Pentru început, ropote de aplauze au primit în special trupele de căluşarii de la Ansamblul „Ilie Martin“, din localitate, cei care, timp decâteva zeci de minute au jucat aşa cum doar ei ştiu cel mai bine să o facă. Ulterior, una câte una, trupele de căluşari şi dansatori venite din comunele oltene Cârlogani, Oporelu, Corbu, Cezieni, Sârbii-Măgura, dar şi din judeţul Argeş, din localităţile Stolnici şi Hârseşti, au urcat pe scena special amenajată de către organizatori, oferind un show de zile mari sutelor de spectatori venite din toate colţurile Olteniei. La rândul lor, reprezentanţii Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”, conduşi de coregraful Daniela Mândroc şi de directorul Costinel Alexandrescu, au arătat că, doar prin talent şi multă muncă, se pot culege aprecierile şi respectul publicului.
Şi, ca totul să fie perfect, tot la evenimentul amintit au mai fost prezenţi şi îndrăgiţii şi cunoscuţii interpreţi de muzică populară, Petrică Mâţu-Stoian, Constantin Enceanu şi Niculina Stoican, cei care, de-a lungul timpului, prin cântecele şi portul lor, au demostrat că tradiţiile Olteniei sunt duse cu cinste mai departe.
Seara s-a încheiat, târziu în noapte, printr-un impresionant foc de artificii care, preţ de câteva minute, le-a fost oferit celor prezenţi un adevărat spectacol de sunet şi culoare pe care, cu siguranţă, nu-l vor uita curând. (Claudiu ENE)