Interviu despre starea naţiunii cu

directorul coordonator al APIA Olt

Dumitru NICULESCU

Începând cu acest număr, Ziarul de Olt încearcă să ofere cititorilor, dialoguri la limita dintre convenţional şi neconvenţional, cu cei care conduc la nivelul judeţului Olt, organisme publice, instituţii spre care, în funcţie de nevoile noastre, se întâmplă destul de des, să păşim, atunci când, în calitate de cetăţeni, avem nevoie de un punct de vedere, de o soluţie oficială. Nu încercăm acum să spunem adevărul absolut, nici să oferim o carte de vizită a instituţiei şi omului care o conduce, ci, doar de a oferi răspunsuri, la teme de importanţă imediată, la întrebări pe care, cu siguranţă, ni le punem atunci când vrem să ştim ce înseamnă pârghiile statului, şi cum folosesc acestea în viaţa de zi cu zi. Primul popas, făcut în acest demers jurnalistic, este la Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură (APIA), o pârghie a statului, dar şi a Uniunii Europene, aflată în peisajul instituţional, românesc, contemporan, condusă de Dumitru Niculescu, din postura de director coordonator. Despre acesta spunem doar că este caracalean, membru PD-L Olt, inginer, un profesionist cu valoare recunoscută, de prieteni şi neprieteni, deopotrivă. (Alin DOROBANŢU)

- Domnule director coordonator, ce înseamnă APIA Olt?

- Agenţia de Plăţi şi Intervenţie în Agricultură, prescurtat APIA, nu trebuie văzută doar în context judeţean. Este o instituţie publică, cu organisme teritoriale, de nivel judeţean şi local. Rolul ei este acela de a asigura interfaţa între ocupaţiile agrare, şi subvenţiile care vin pentru fermier, de la statul român, dar şi din bugetul Uniunii Europene. APIA este, şi insist pe acest lucru, prima instituţie publică românească, adaptată perfect la cerinţele UE. Asta pentru că aşa a fost creată, ca o structură flexibilă, care să medieze relaţia stat-fermier.

- Ce înseamnă activitatea APIA Olt?

- Practic, este, la prima vedere, imposibil de răspuns, într-un spaţiu restrâns. Şi eu cred că nu vă interesează organigrama de personal, modul cum îşi desfăşoară activitatea cei 130 de angajaţi din cadrul APIA Olt. Vă spun doar că, până în prezent, în anul 2009, am primit 50.340 de cereri, pentru suprafeţe cultivate cele care au fost verificate de către oamenii noştri. Ca să înţelegeţi mai uşor, aşezaţi, una peste alta, cele peste 50.000 de hârtii şi înţelegeţi volumul nostru de muncă, în acest fel. Vă spun că, în 2009, am primit cu un număr de 1.500 de cereri mai mult, faţă de anul 2008. Asta arată că oamenii au încredere şi vin spre noi.

- Cum staţi cu plăţile?

- După întocmirea tuturor documentaţiilor şi a verificărilor de rigoare, am reuşit plata efectivă către peste 46.000 de fermieri. Asta înseamnă o acoperire financiară în proporţie de 97%. Avem o problemă cu 3% dintre fermieri, către cei arondaţi Centrului Local Caracal, care trebuie verificaţi mai atent, dar care îşi vor primi banii. Aici este vorba de acel control prin sondaj, pentru a vedea dacă datele de pe hârtie corespund şi în realitate.

- O nemulţumire a celor care intră în contact cu instituţia condusă de dumneavoastră este imobilitatea acesteia, faptul că oamenilor le este greu să vină spre centrele locale, preferând, mai degrabă ca reprezentantul APIA să vină la ei în comună…

- Problema, privită din afară, poate fi susţinută şi în contextul sugerat de dumneavoastră. Însă, la 112 localităţi câte are judeţul Olt, la 130 de salariaţi ai noştri, obţineţi un raport de aproape unu la unu, ori, în acest caz, chiar am avea un blocaj. Mai este ceva. Nu poţi să iei după tine un calculator performant care are inclus în programele sale modul de operare al documentelor noastre, şi să alergi cu el pe uliţele satelor judeţului. Însă, beneficiem de ajutorul primarilor olteni, care ne acordă sprijin, atunci când desfăşurăm acţiuni în teritoriu. Mai mult, repartiţia teritorială a celor şase centre, operativitatea angajaţilor noştri, asigură cadrul optim al relaţiei dintre fermier şi reprezentantul APIA. Vă mai spun că procedurile europene nu permit a avea un centru APIA în fiecare localitate. Or, dacă au pus această condiţie în Franţa, în Germania, de ce credeţi că ar face derogare de la această regulă europeană, în cazul României?

- Există o percepţie despre salariile celor care lucrează în APIA, cum că acestea ar fi mari, foarte mari…

- La prima vedere, unii tind să creadă aşa ceva. Dar, la noi chiar se lucrează, în unele perioade ale anului, aproape la foc continuu. Sunt situaţii în care se stă de dimineaţă, de la ora 8, până a doua zi, la ora 6. După ce vezi asta, chiar merită să întrebi din nou, cât de mult câştigă un funcţionar al instituţiei pe care o conduc eu astăzi.

- Cine primeşte bani de la APIA?

- Prin intermediul nostru, statul plăteşte, de la buget, pe cei care lucrează pământul cu sută la sută din cuantumul subvenţiei stabilit. Primesc însă bani, şi cei care nu lucrează pământul, dar, doar în procent de 20%.

- Dumneavoastră sunteţi membru PD-L, conducerea Ministerului Agriculturii este pesedistă. Cei de făcut?

- Nimic. Am pretenţia că, atunci când este vorba de un interes al cetăţeanului, putem lăsa de o parte politica. Lucrez foarte bine, atât cu conducerea noastră de la Bucureşti, dar şi cu factorii de decizie din Ministerul Agriculturii. Atunci când am o problemă cu secretarul de stat, Cătălin Roşculete, spre exemplu, oltean de-al nostru, nu-l caut la sediul PSD…

- Ce a însemnat, la nivelul anului 2008, valoarea subvenţiilor acordate fermierilor din judeţul Olt?

- Suma totală reprezintă peste 98 de milioane de euro. Că-i mult, că-i puţin, asta-i o altă poveste, dar, întotdeauna, chiar şi un leu înseamnă mai mult decât deloc. Rămâne doar satisfacţia că, dincolo de preţul pieţei, din domeniul agrar, fermierul român nu este uitat de statul român şi de Uniunea Europeană.