Emil Boc, lângă Darius Vâlcov, la Slatina

Atent la problemele românilor, primul-ministru Emil Boc s-a aflat marţi, 14 iulie 2009, la Slatina, pentru a lua pulsul industriei locale. Vizita sa s-a petrecut la TMK ARTROM, unul dintre cei mai mari producători de ţevi din ţară, societate considerată de Guvernul României investitor strategic.
Pe parcursul vizitei, pe lângă oficialii companiei, lângă şeful guvernului, s-a aflat primarul municipiului Slatina, Darius Vâlcov, cel care, la nivel municipal, susţine prin activitatea sa curentă activităţile marilor companii care îşi desfăşoară activitatea în municipiu, şi nu numai. După o prezentare generală a obiectivului economic, urmată de o vizită într-una din secţiile companiei, primul-ministru Emil Boc a făcut o declaraţie de presă, legată de vizita sa, dar şi de viziunea actualului cabinet faţă de economia slătineană. (A.D.)

Guvernul va putea să sprijine această investitie

„Suntem preocupaţi de investiţii şi de menţinerea locurilor de muncă peste tot în ţară. Suntem interesaţi ca investitorii, extrem de importanţi pentru economia naţională, să-şi poată continua activitatea şi să menţină locurile de muncă. TMK ARTROM Slatina este unul dintre investitorii strategici în România, nu numai prin faptul că asigură peste 2.000 de locuri la Slatina şi la Reşiţa, ci şi prin faptul că este al doilea producător mondial de ţevi din oţel. Din acest punct de vedere, trebuie să ajutăm toţi investitorii să-şi poată continua activitatea. Am făcut un inventar al celor mai importante probleme pe care le au şi, în esenţă, aş putea spune următoarele: evident, criza îi afectează pe toţi, inclusiv pe cei de aici. Dar, este de menţionat faptul că fac eforturi să menţină locurile de muncă şi să continue producţia. Aţi văzut şi dumneavoastră fabrica. Pe de altă parte, au investit peste 215 milioane de dolari până în momentul de faţă şi sunt lucrări de investiţii în continuare. În aceste condiţii, pentru a putea menţine producţia şi locurile de muncă, Guvernul va putea să sprijine această investiţie, ca şi pe celelalte, prin intermediul Ordonanţei de Guvern, prin care pentru consumatorii întreruptibili putem să acordăm gaze din producţia internă. Acest lucru înseamnă un sprijin pentru continuarea producţiei şi menţinerea locurilor de muncă, până când vom depăşi, anul acesta, perioada mai dificilă, se vor relua comenzile la nivel mondial şi se va intra în normalitate.”

Ministrul Economiei este mandatat să poarte negocieri cu băncile comerciale

„De asemenea, din perspectiva creditării, sperăm să putem sprijini compania, prin faptul că în Guvern am adoptat un memorandum, prin care Ministerul Economiei a fost mandatat să poarte negocieri cu băncile comerciale, pentru a putea acorda credite întreprinderilor care solicită acest lucru. TMK are o relaţie bună cu BCR si sper să poată continua. În al treilea rând, e vorba de faptul că, la Resita, există foarte mult material, haldele de zgură, care pot fi utilizate pentru lucrările din transport, la autostrăzi, centuri ocolitoare, drumuri. Vom discuta, printr-o echipă interministerială, Ministerul Transportului si Ministerul Economiei, în ce măsură haldele de zgură de la Resita să poată fi utilizate în lucrările din infrastructură, în ceea ce înseamnă prepararea asfaltului si a altor lucrări de acest fel, sprijinind, pe această cale, productia autohtonă. Trebuie mentionat faptul că acest combinat are o productie integrată românească, si materia primă, si produsul finit, si, de aceea, ar trebui sprijinit pentru valorificarea pe piata internă si, evident, după aceea, produsul finit pe piata externă. Asa cum am spus, este al doilea producător mondial de tevi.
Avem angajamentul companiei că fiecare ne vom face datoria. Guvernul să sprijine, prin actele normative pe care le are la dispozitie, investitiile private. Pe de altă parte, investitorul privat să-si mentină investitiile si, evident, locurile de muncă atât de importante pentru români în perioada de criză.”

Ai curaj, Florine?

Peste drum de Spitalul Judeţean Slatina, printre blocuri, departe de ochii celor curioşi din fire, se află sediul unei maşini de produs asistente medicale şi de făcut bani, în acelaşi timp, evident. Clădirea respectivă, o construcţie sănătoasă, cu o suprafaţă desfăşurată de câteva sute de metri pătraţi, nu este ceea ce cred foarte mulţi - proprietatea şcolii sanitare postliceale - care activează aici de mai bine de un deceniu. Imobilul în cauză este unul de utilitate publică şi aparţine… Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina. Exact aceluiaşi spital în care, în unele secţii, din lipsă de spaţiu, bolnavii stau şi câte doi în pat.
Aici, există însă o problemă: nimeni, până acum, din cei care au condus atât spitalul, cât şi Consiliul Judeţean Olt şi Direcţia de Sănătate Publică Olt, nu au gândit să aducă în utilitatea publică un spaţiu care aparţine de drept celor care plătesc asigurările de sănătate şi cer pentru asta, nimic în plus, decât servicii de calitate, pe măsura banilor plătiţi.
Rămâne doar de văzut ce poate să facă acum, pentru îndreptarea acestei situaţii de tip clientelar, directorul DSP Olt, dr. Florin Paraschiva, un om care a acceptat această funcţie pentru a face lumină în unele tenebre ale sistemului de sănătate de la Olt. Acest om este singura speranţă a celor care mai cred în justiţia sanitară. Rămâne doar de văzut dacă acesta va avea curajul să ducă până la capăt un demers spre normalitate. Unul care ar arăta că, la Olt, în sfârşit, cineva gândeşte în acest domeniu aşa cum trebuie. (M.C.)

Pieţe ţărăneşti, în centrul Slatinei

După iniţiativa care a prins contur în municipiul Bucureşti, acolo unde primarul general, Sorin Oprescu, a încheiat un parteneriat cu producătorii agricoli autohtoni, cărora le-a înlesnit desfacerea produselor, direct către consumator, fără intermediari, al doilea oraş din România, care a aderat la acest proiect este Slatina, unde, prin sprijinul acordat de sindicatul Agrostar, în centrul municipiului, în zona Fântânii Speranţei, în prezent sunt expuse spre vânzare produse ţărăneşti care vin să satisfacă nevoia consumatorului slătinean de produse de calitate. Aici sunt comercializate produse lactate, băuturi tradiţionale, cât şi legume, zarzavaturi, din bazinul legumicol Pleşoiu. Producătorilor nu li se percepe taxă de desfacere, iar utilităţile sunt asigurate gratuit, tot de municipalitate, prin intermediul Direcţiei Administrarea Domeniului Public şi Privat Slatina. (M.C.)

20 iulie - Ziua Energeticianului

Ziua Energeticianului a fost stabilită prin Decretul nr.507/1972 şi stă sub semnul patronului spiritual - Sf. Prooroc Ilie Tesviteanul - cel care stăpâneşte fulgerele şi ploile. Ca de fiecare dată, sunt momente de sărbătoare, de omagiere a celor care, prin munca lor proiectează, realizează, exploatează şi întreţin complexul sistem de producere şi distribuţie a energiei electrice.
Ziua Energeticianului este atât o sărbătoare de breaslă, a celor care, prin munca lor, aduc lumină în casele noastre şi energia electrică necesară activităţilor economice, cât şi un prilej ca beneficiarii unor astfel de servicii să-i felicite pe aceşti „soldaţi ai luminii”.
Pentru Hidroelectrica Olt, ziua celor care lucrează în domeniul hidrotehnic are o semnificaţie aparte. Aici, un colectiv format din specialişti reuşeşte, an de an, să facă din această sucursală o perlă a coroanei hidroenergetice a României. Performanţele obţinute anual arată că aici lucrează oameni de o deosebită calitate, care ştiu că apa şi energia sunt în parteneriat pentru succes.
În această echipă, pe post de director general, se află un tânăr de perspectivă care contribuie decisiv la obţinerea acestor performanţe, inginerul Constantin Bobeş, cel care este cel mai tânăr director de sucursală din ţară. Calităţile sale sunt recunoscute de conducerea Hidroelectrica, cea care ştie că, la Olt, această afacere este pe mâini bune.
Cu această ocazie, la ceas aniversar, hidroenergeticienii Oltului au motive de satisfacţie, căci rezultatul muncii lor este recunoscut de întreaga societate. (M.C.)

Numărul şomerilor, în creştere, în judeţul Olt

Conform ultimelor statistici prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, referitoare la rata şomajului înregistrat în judeţul nostru la sfârşitul lunii iunie 2009, aflăm că aceasta a ajuns la un îngrijorător procent de 7%. Astfel, faţă de ultimele date prezentate de AJOFM, în urmă cu o lună, aflăm că la nivel judeţean numărul şomerilor a crescut cu 0,4%, adică, cu 800 de persoane, ajungându-se la un număr total de peste 12.770 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Chiar dacă această creştere este evidentă, ea arătând clar că numărul şomerilor olteni continuă să crească treptat, de la o lună la alta, reprezentanţii AJOFM continuă să desfăşoară numeroase activităţi de consiliere a persoanelor care doresc să fie încadrate în muncă.

În ultima lună, a crescut numărul şomerilor indemnizaţi

După cum se arată în aceeaşi statistică prezentată de AJOFM Olt, referitoare la numărul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului nostru, aflăm că din numărul totalul al şomerilor aproximativ 6.680 au primit indemnizaţii de şomaj, de 75% şi, respectiv, 50%, în vreme ce 6.094 de persoane reprezintă numărul şomerilor fără indemnizaţie. Astfel, dacă în primul caz, se poate observa o creştere evidentă a numărului de şomeri indemnizaţi, cu 838 de persoane mai mult decât în luna precedentă, nu acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul şomerilor fără indemnizaţie, acolo unde, comparativ cu luna mai, numărul lor a scăzut cu aproximativ 40 de persoane. De asemenea, trebuie precizat că, aşa cum se mai arată în evidenţele prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, rata şomajului în rândul femeilor a ajuns la 5,6%, iar din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă, 37,8% sunt femei. Şi de această dată, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare număr de şomeri din judeţul nostru se înregistrează în municipiul Slatina, cu aproape 6.460 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Urmează oraşele Caracal, Corabia şi Balş, în timp ce oraşul Drăgăneşti-Olt, cu un număr de 789 de şomeri, încheie acest clasament care, din păcate, pentru cei în cauză, reprezintă o realitate greu de acceptat.

Muncitorii olteni, cele mai multe cazuri de şomeri din judeţ

Din punct de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale, în urma datelor statistice prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă este, în primul rând, format din muncitori, cu cca. 10.900 de cazuri, urmaţi de 1.470 de persoanele cu studii medii, şi alţi 401 şomeri din rândul celor cu studii superioare. În ceea ce priveşte categoria de vârstă cel mai des întâlnită în rândul şomerilor, la sfârşitul lunii iunie a.c., cele mai multe cazuri semnalate rămân cele ale persoanelor cu vârsta între 40 şi 49 de ani, unde s-a înregistrat un număr total de 3.705 de astfel de cazuri. Urmează persoanele cu vârsta între 30 şi 39 de ani, în timp ce la capătul opus se situează persoanele a căror vârstă este cuprinsă între 25 şi 29 de ani, cu un număr de 890 de şomeri. Cu toate acestea, reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt continuă să întreprindă tot mai multe acţiuni pentru încadrarea în muncă a persoanelor care le solicită sprijinul, sperând ca pe viitor să se găsească soluţii şi în cazul acestora.

Continuă sprijinul oferit de AJOFM Olt

Faptul că reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt continuă să caute diverse soluţii şi alternative pentru cei interesaţi în vederea ocupării unui loc de muncă este demonstrat şi prin încadrarea în muncă a celor aproximativ 1.000 persoane, până la sfârşitul lunii iunie a.c. Serviciile de care aceste persoane au beneficiat au fost în special cele axate pe mediere, informare şi consiliere profesională, dar şi o serie de concursuri pentru formare profesională. Tot aici trebuie amintită şi acordarea de alocaţii şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului, în acest sens fiind încadrate un număr de 43 de persoane din judeţul Olt. Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ, prin încheierea unor contracte de solidaritate, precum şi stimularea mobilităţii forţei de muncă şi acordarea unor prime absolvenţilor înregistraţi la agenţie vin să întregească sprijinul dat de AJOFM, prin varietatea de servicii oferite şomerilor din judeţul Olt.

Disponibilizările continuă şi în lunile iulie şi august

Din păcate, în ceea ce priveşte situaţia disponibilizărilor colective, conform datelor înregistrate la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, nici pentru lunile următoare nu sunt anunţate veşti îmbucurătoare. Astfel, pentru luna în curs, a fost anunţată disponibilizarea a 172 de persoane, dintre acestea, cele mai multe având ca domeniu de activitate lucrările speciale de construcţii, urmate de cele din domeniul construcţiilor de clădiri, industrie alimentară şi activităţi de investigaţii şi protecţie. De asemenea, şi pentru luna august, este anunţată deja disponibilizarea altor 43 de persoane ce activează în domeniul construcţiilor de clădiri. (Claudiu ENE)