7 zile în subsidiar

De patru milioane de euro, mai bine facem o Policlinică nouă

Dincolo de intenţia bună, renovarea policlinicii slătinene reprezintă, dintr-un punct de vedere, un banc cu proşti. Asta, datorită sumei acordate de la bugetul de stat, şi de la cel european, pentru această investiţie. Practic, în actualele condiţii ale pieţei imobiliare, cu aceşti bani, un constructor onest şi interesat, pe pariu că poate construi două Policlinici. Pornind de la zero, de la piatra de temelie, până la finisaje. Însă, noi, ca nişte brazi creştini, care se îndoaie după cum bate vântul, acceptăm, în solidar cu cei care trag sforile, să punem nişte faianţă, nişte gresie, ceva termopane, cu banii care ar fi suficienţi pentru construirea a două Policlinici. Cât priveşte comisioanele, unde se duc acestea, toate, la timpul lor.

Julieta este minoră, iar Romeo este poliţist la Perieţi

Într-o societate bazată pe consum, pe acumulări de capital, rar mai vezi câte o întâmplare în care, din dragoste, unii îşi riscă viaţa. Recent, o telenovelă cu iz specific Balcanilor, s-a petrecut în comuna Perieţi, judeţul Olt. Aici, în rolul îndrăgostitei s-a aflat o puştoaică de 16 ani, de fel din satul Măgura, pasionată de ajutorul şefului de post. Întrucât s-a opus acestei relaţii mama ei, fata a încercat să se sinucidă, consumând nişte substanţe care i-au provocat, din fericire, doar nişte greţuri cumplite. Povestea noastră a avut un sfârşit frumos, parţial, căci medicii au salvat-o, iar aceasta aşteaptă nerăbdătoare să împlinească 16 ani, atunci când va putea face, aproape tot ce vrea cu viaţa ei. Ca să vedeţi cum se leagă peste timp povestea de la Perieţi de scenariul shakesperian trebuie spus că prenumele organului împricinat este Romeo. Şi doar atât…

A fost prins presupusul criminal al valutistului carbonizat. De cine?

Săptămâna trecută, ofiţeri din cadrul IGPR l-au reţinut pe numitul Mihăiţă Bogdan Goran, din Slatina, sub acuzaţia de crimă. Acesta este acuzat că l-ar fi ucis, în urmă cu aproape un an, pe Filoftean Jidovu, un slătinean care se ocupa cu schimbul valutar, în zona Pieţei Zahana. Decizia reţinerii acestui tânăr este una cel puţin spectaculoasă, în contextul în care victima a fost carbonizată în maşina personală, iar prelevarea de probe materiale a fost aproape imposibilă, datorită temperaturii înregistrate în momentul incendiului. După anunţarea reţinerii presupusului autor, mulţi îşi revendică apartenenţa la acest caz reuşit. Astfel, IGPR-ul îşi susţine paternitatea rezolvării acestui caz, în timp ce cei care au făcut munca de corvoadă, poliţiştii olteni, au şi ei pretenţiile lor. Iată că, şi după un caz rezolvat, rămân mistere legate de cel care a reuşit această ispravă poliţienească.

Fata deputatului Iordache a luat caimacul Bacalaureatului

Singura medie de 10, din cele înregistrate la Bacalaureat, ediţia de vară a anului 2009, în judeţul Olt, aparţine unei caracalence de la Liceul „Mihai Viteazul”, Delia Iordache. Fata cea deşteaptă este fiica deputatului PSD, Florin Iordache. Meritele sale sunt incontestabile şi îi oferă acesteia posibilitatea de a opta pentru oricare dintre instituţiile de învăţământ superior din România. Până la închiderea ediţiei, nu se cunoaşte dacă organul judeţean al PSD Olt a luat vreo măsură împotriva deputatului Iordache, tatăl Deliei, pentru încălcarea disciplinei de partid, riscând în acest fel, chiar excluderea din PSD Olt, căci, în spiritul echităţii social-democrate, nu-ţi poţi permite să ai un copil care să iasă din climatul educaţional general. Aşa că, se aşteaptă cu interes următoarea şedinţă a forului judeţean de conducere a PSD Olt, pentru a fi luate măsurile care se impun.

Aveau şi caracalenii un jucător negru…

La echipa de fotbal din Caracal, cea care a ratat, suspect, promovarea în eşalonul secund al fotbalului românesc, după un meci despre care ar fi multe de spus, joacă, încă, un negru. Un african cu părul împletit în codiţe spălate de ploaie, bun cu mingea, atunci când aceasta vine la el, că de luat el nu prea o ia de la adversari. Însă, în aceste vremuri pline de praful crizei economice, Hebga este pe cale să se transfere la o echipă din liga a treia engleză. Şi astfel, dacă acest transfer va fi perfectat, bugetul caracalenilor pentru sezonul viitor ar putea fi, în mare măsură, asigurat.

Unde e mişcarea sindicală metalurgică de odinioară?

Pe vremuri, atunci când în stradă ieşeau sindicaliştii din metalurgie, se cutremura pământul de atâtea principii şi de atâtea idei şi revendicări. Însă, acum când metalurgia începe să devină precum capra neagră în Munţii Carpaţi, adică, o chestie pe care o vezi o clipă, şi doar atât, mişcarea sindicală din acest domeniu este o umbră palidă a ceea ce a fost cândva. Aşa au stat lucrurile şi la mitingul siderurgiştilor din Metarom, desfăşurat recent, la Bucureşti. Aici, au fost vreo 230 de protestatari, dintre care, jumătate din ei au venit de la Slatina. Asta, în timp ce liderii adevăraţi de ieri ai mişcării sindicale din metalurgie stau demult, cu patronatul la masă…

El, Gigel, ea, şef…

Există în viaţa unor oameni momente când, şi dacă nu ieşi din casă, vine norocul spre tine şi te ajută să o duci bine. Aşa o fi fost şi în familia Ghiriţă. El, Gigel, a ajuns director la Cadastru, susţinut politic, deşi mulţi nu ştiu nici măcar la ce partid este membru. Ea, soţia lui, exact în acelaşi timp când soţul devenea director, cu leafă de deputat, ajungea, prin concurs, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Olt. Asta se întâmplă în vremuri de criză, atunci când unii, chiar dacă stau în casă, se văd peste noapte cei mai buni.

Nu-i cam mult opt miliarde, pe trimestru?

Această sumă reprezintă, în vremuri de criză, bugetul pe care-l are la dispoziţie Consiliul Judeţean Olt, pentru a-l oferi echipei locale de fotbal, ALRO Slatina, formaţie care, în prezent, activează în eşalonul III al fotbalului românesc. Banii merg pentru satisfacerea unor nevoi curente, pentru achiziţii de jucători, pentru tot ceea ce înseamnă mişcare fotbalistică în acest club. Cu decenţă, cu o minimă notă de respect faţă de banul public, este normal să ai măcar dreptul să te întrebi dacă, nu cumva e prea mult pentru o tristă echipă de fotbal, şi dacă, nu cumva este prea puţin pentru plombarea unor gropi din drumurile judeţene? Altfel, e de bine, la echipa de fotbal, toată lumea este mulţumită.

De ce îl ţin pesediştii pe Valeriu Matei şef la Direcţia Agricolă?

În urmă cu o lună, directorul pedelist al Direcţiei Agricole Olt, Valeriu Matei, îşi anunţa demisia din funcţie. Într-un cadru oficial, acesta prezenta atunci opiniei publice şi documentul cu semnătura sa, prin care el se despărţea de funcţia administrativă, primită pe criterii politice. Însă, deşi acest document a fost înaintat la Ministerul Agriculturii, nici până astăzi nu s-a trecut la executarea sa. În asemenea condiţii, date de voinţa omului, este de neînţeles de ce conducerea ministerului în cauză nu se grăbeşte să pună în aplicare eliberarea lui Matei din funcţie. Sau, cine ştie, între timp, acesta o fi fost cooptat de pesedişti în marea familie social-democrată de la Olt, din partea căreia, altfel nu se explică, beneficiază de susţinere în exercitarea funcţiei deţinută în urma împărţirii deconcentratelor între PSD şi PD-L.

Nu avem munţi în Olt, dar vrem jandarmi specializaţi în alpinism

Dacă banul public ar fi o chestie care să doară atunci când este folosit aiurea, cu siguranţă, un strigăt de luptă s-ar auzi din curtea jandarmeriei oltene. Dar, din fericire, banii proveniţi din impozite şi taxe nu au gură şi nu pot să strige. Aşa că, vreme de două săptămâni, cinci jandarmi, aleşi pe sprânceană, au participat la un curs de alpinism, desfăşurat la Sinaia. Aici, cică, au fost pregătiţi în nişte poligoane alpine, ziua, căci seara aveau liber, adică program de voie. După ce s-au întors acasă, adică, la serviciul din Slatina, jandarmii alpinişti n-au escaladat nimic şi nici nu sunt semne ca acest lucru să se întâmple în viitorul apropiat. Asta, pentru că în judeţul Olt nu prea sunt munţi, iar de construit nu se grăbeşte nimeni să-i construiască. Mai mult, acolo unde este nevoie de o intervenţie la înălţime, căci sunt şi astfel de situaţii, jandarmii stau jos, de şase, iar de căţărat se ocupă băieţii instruiţi de la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă. Însă, or folosi ele cursurile astea la ceva, dar, ingraţi cum suntem, nu le înţelegem noi rostul!

Un demers corect din partea viceprimarului Dan Bălăşescu

Poate că niciodată nu este târziu să spui că a trecut vremea aflării adevărului, timpul dreptăţii. Sunt lucruri care, chiar dacă nu mai pot fi pedepsite de legea penală, merită măcar a fi arătate opiniei publice, aşa cum sunt în fapt. Pornind sau nu de la acest principiu, viceprimarul Slatinei, Dan Bălăşescu, a deschis cutia Pandorei, acolo unde, vreme de aproape două decenii, s-au aflat ascunse privilegiile revoluţionarilor de la Olt. Chiar dacă demersul său nu reprezintă în sine o noutate este bine ca, din când în când, să ne amintim că, de pe urma Revoluţiei române, unii au câştigat şi în natură privilegii concrete din partea statului român. Oricum, judecata celor în cauză nu mai poate fi făcută decât de cei care cunosc adevărul, de cei care trăiesc cotidian printre revoluţionarii falşi sau adevăraţi.