Ambiţiile preşedintelui PSD Caracal,
Cătălin Roşculete, la început de drum

Dincolo de tensiunile politice care există în PSD Olt, acolo unde performanţele preşedintelui Ion Toma sunt umbrite pe alocuri de lipsa sa de comunicare, recunoscută chiar de către acesta, viaţa politică în acest partid continuă, fără a ţine neapărat seama de ambiţiile momentului, de modul cum în această formaţiune se exprimă democraţia internă. Când, în urmă cu aproape o lună, Comitetul Executiv Judeţean al Organizaţiei Judeţene Olt, întrunit în şedinţă de lucru, a decis retragerea sprijinului politic şi, implicit, suspendarea din funcţia de preşedinte al PSD Caracal a lui Florin Iordache, prima problemă, de natură internă, dar şi privind din afară, a fost legată de cine va fi cel care va prelua conducerea unei structuri politice, care, până acum, s-a dovedit a fi unul din punctele de sprijin ale mişcării social-democrate din judeţul Olt. Aşa, pe acest fond, a ajuns secretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Cătălin Roşculete, preşedinte interimar peste PSD Caracal. (Alin DOROBANŢU)

Cine este Cătălin Roşculete?

Oltean adevărat, născut în 1972, în localitatea Muşeteşti, judeţul Gorj, Roşculete se naturalizează ca locuitor al judeţului Olt în urma căsătoriei sale cu o olteancă de la Stoeneşti. Tată al unei fetiţe de zece ani, actualul preşedinte interimar al PSD Caracal este un specialist licenţiat în ştiinţe agronomice, un om care pe unde a trecut a arătat că se poate face performanţă. Stagiar la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Caracal, ulterior director regional la o firmă distribuitoare de imputuri, acesta ajunge chiar director la Staţiune de Cercetare-Dezvoltare Caracal, într-o perioadă grea pentru această instituţie, reuşind să refacă prestigiul acesteia, într-o perioadă în care mulţi credeau că aici nu mai este nimic de făcut. Doctor în ştiinţe agricole şi silvice, din 2005, cercetător principal gradul II, conferenţiar profesor, asociat la Universitatea din Craiova, Roşculete a intrat în vâltoarea politicii în urmă cu câţiva ani, în cadrul Partidului Social Democrat, acolo de unde a acceptat şi provocarea de a fi numit secretar de stat în cadrul ministerului condus de Ilie Sârbu. După această clarificare, care vrea să explice succint cine este şi de unde vine Cătălin Roşculete, a urmat provocarea politică, aceea de a prelua într-un moment deloc uşor destinele organizaţiei PSD Caracal. O structură unde sunt multe de făcut, unde, înainte de a construi, în regim de urgenţă, trebuie asigurată stabilitatea internă, afectată, este greu de zis mult sau puţin, după ce s-a luat decizia de înlocuire a lui Florin Iordache cu acest om.

Ce poate să facă la PSD Caracal Cătălin Roşculete?

Deschis, poate prea sincer, afişând mima unui om care înţelege că atunci când nu ai nimic de ascuns trebuie să spui exact ceea ce gândeşti, duminică, 5 iulie a.c., şeful social-democraţilor caracaleni a organizat o conferinţă de presă în sediul de vreme rea al pesediştilor din capitala Romanaţiului, situat în Caracal, în zona pe care aceştia o identifică prin iniţialele HCC. Fără să atace, fără să se considere deţinătorul adevărului absolut, acesta a ţinut să declare, în doar câteva cuvinte, ce vrea să facă aici: „Organizaţia de la Caracal a început să se reorganizeze. Asta nu înseamnă că până acum era dezorganizată”. Mai mult, în filozofia sa politică se regăsesc elemente care conturează ideea de unitate, acesta insistând asupra faptului că, în Caracal, PSD are o singură organizaţie, cea condusă de el, evident. Discret, evitând cu dibăcie să răspundă unor provocări care l-ar pune pe picior de război cu Gheorghe Anghel şi Florin Iordache, Roşculete vrea să insiste asupra ideii de unitate, în contextul politic în care această formaţiune vrea să puncteze, decisiv, pentru preşedintele Mircea Geoană, la alegerile prezidenţiale din această toamnă.

Obiectiv declarat: 65% pentru Mircea Geoană

Chiar dacă în prezent, la PSD Caracal, mai sunt ceva probleme, legate de predarea-primirea patrimoniului şi a logisticii de la vechea conducere la cea actuală, preşedintele acestei formaţiuni crede că aici se poate face performanţă, dincolo de aceste inerente frecuşuri. Astfel, în opinia sa, scorul asumat pentru alegerile prezidenţiale este fixat la pragul de 65% din totalul voturilor care vor fi valabil exprimate. Încrederea sa în acest obiectiv, este dată de faptul că el mizează pe stingerea tuturor conflictelor interne şi asumarea colectivă, până la urmă, a obiectivului care să facă din Mircea Geoană preşedintele tuturor românilor.
Explicaţiile sale, servite pe post de argumente, sunt următoarele: „Când Ion Iliescu a pierdut alegerile, în faţa lui Emil Constantinescu, mulţi spuneau că PSD va dispărea. Nu a fost aşa. Mircea Geoană a ajuns preşedintele partidului, iar cei care spuneau că fără Ion Iliescu acest partid nu va exista s-a dovedit că nu au dreptate. Astăzi, suntem cel mai mare partid din România, şi asta ne îndreptăţeşte să gândim la victoria noastră de la alegerile din toamnă”.
Logic, Roşculete are dreptate, însă rămâne ca şi în practică, teoriile sale să aibă pe deplin corespondenţă. Însă, există o mică problemă legată de practica politică, cea care uneori nu ţine seamă de teorie, statistici şi sondaje. Oricum, noul preşedinte al PSD Caracal are de partea sa ideea că se poate. Se poate normaliza relaţia internă, se poate scoate un sor foarte bun pentru Mircea Geoană, la toamnă. Iar de reuşit, în mare parte, nu numai în politică, reuşesc cei care cred că se poate.

Deputaţi olteni, în ţări străine

Pe lângă munca asiduă pe care o fac demnitarii în folosul cetăţenilor, atât în plenul Parlamentului, cât şi în teritoriu, aceştia au parte şi de numeroase mijloace de destindere, pe banii statului, evident. Pentru că munca acestora nu se vede, nu se simte în viaţa celor care i-au ales, diversele forme de relaxare ale acestora sunt frecvent prezentate în mass-media. De unde putem deduce cât timp muncesc şi cât timp se relaxează aleşii noştri, pe banii statului.
Pe lângă hotelul de multe stele, cu piscină şi sală de fitness, unde sunt cazaţi parlamentarii noştri, pe lângă maşinile luxoase puse la dispoziţie de statul român mărinimos, mâncare multă pe bani puţini, avantaje materiale super-consistente, aleşii noştri pot pleca în ţări străine când vor muşchii lor. Asta, pentru că în activitatea lor se regăseşte şi colaborarea cu parlamentele altor ţări.
Fiecare deputat face parte dintr-un grup de prietenie cu parlamentele mai multor ţări din lume. În felul acesta, se pot face schimburi de experienţă de viaţă, de administraţie, de cultură… Pe scurt, ai noştri pot vedea ce sunt capabili alţii să facă, şi ei nu.
Pe lângă vizitele oficiale, deputaţii noştri dau nas în nas cu culturile ţărilor prietene. Haideţi să ne imaginăm cum s-ar descurca deputaţii olteni în ţările din ale căror grupuri româneşti de prietenie fac parte! (M.O.)

Daniel Bărbulescu, pe ritmuri de samba, cu cavalerii de la Malta

Tânărul deputat democrat liberal de Slatina, Daniel Bărbulescu, este prieten cu parlamentele mai multor ţări - Brazilia, Estonia, Malta, Republica Giunee, şi vicepreşedinte al grupului prieten cu instituţia similară din Malayezia. Fiecare dintre aceste ţări sunt cunoscute pentru potenţialul turistic ridicat, într-unele dintre ele turismul fiind principala sursă de venit la bugetul statului. Ni-l imaginăm pe Bărbulescu într-o ţară încărcată de istorie, precum Malta, şi mai puţin în Brazilia, printre mulatrele născute pentru a dansa samba la carnaval sau oriunde. Sau, cine ştie, o fi luat deja lecţii de samba, ca să fie pregătit întru-totul pentru a face faţă provocării oferită de alegerea sa în grupul de prietenie…

Frunzulică, blocat în trafic, între China şi Japonia

Grea povară i-au mai pus pe umeri deputatului social democrat scump la vedere, Claudian Frunzulică! Cine a împărţit ţările, ce-o fi luat în calcul, de i-au dat omului nişte ţinuturi atât de dezvoltate, cu o cultură fascinantă, încât deputatul nostru ar crede că se află pe altă planetă?! Cum să nimerească Frunzulică Japonia, China, Muntenegru sau Algeria, când el nu nimereşte nici colegiul Corabia, în care a fost ales?! Ignoranţa acestui deputat faţă de electoratul său a atins cote maxime, astfel că oamenii ar prefera să nu-l mai ştie deputat de Corabia, ci de Ulcinj sau de ce-o vrea el.

Steriu va descoperi că Balşul nu e Londra, dar ar putea fi

Pe cât de serios e deputatul social democrat de Balş Valeriu Steriu, pe atât e şi agricultura ţărilor cu care acesta este prieten. Inimosul deputat, singurul care a făcut ceva vizibil pentru electorat, poate şi-ar dori să aducă în România un gram din respectul pentru agricultură al altor ţări, dar n-ar rezolva nimic, pentru că alţi demnitari nu i se alătură, pentru a susţine cauza pământului românesc. Oh, şi ce idei de respect şi susţinere pentru agricultură ar aduce din Marea Britanie, India, Irlanda, Olanda, şi chiar din Singapore! Dar, ce să facem cu ele?

Căutaţi-l pe Marin Bobeş în Costa Rica!

Dispărut de pe scena politică şi publică cu mult timp în urmă, deputatul social democrat sau ce culoare politică o mai avea n-a apărut nici până în ziua de astăzi. Nimeni nu ştie unde e, însă, dacă ne uitam cu atenţie la ţările din grupurile de prietenie ale parlamentelor din care face parte, s-ar putea să-l găsim, bine, sănătos şi foarte relaxat. Aşadar, lui Bobeş i-a fost acordat privilegiul de a face parte din grupul prietenilor Republicii Filipine, unde, nu e, că nu există ceva care să te atragă atâtea luni acolo. În Norvegia, e prea frig, prea multă seriozitate şi muncă… Cu siguranţă, e în Costa Rică! Mare cristalină, nisipuri fine, femei exotice, păduri tropicale… Ce viaţă! Dacă nu-l găsiţi acolo, cel mai probabil e la Strejeşti!

Florin Iordache, cu Bobeş, în Norvegia şi cu Bărbulescu, în Brazilia

Deputatul social democrat, Florin Iordache, nu va avea pic de intimitate politică nici când pleacă să colaboreze cu ţări prietene. Asta pentru că face parte din acelaşi grup de prietenie cu parlamentele din Norvegia şi Filipine, de unde face parte şi colegul Bobeş, dar şi din cel al Braziliei, alături de Bărbulescu. Singura ţară în care ar scăpa de cei doi este Cipru, un tărâm de vis, care l-ar face să uite pentru totdeauna şi de PSD şi de Caracal…

Nicolae Stan şi Gigel Ştirbu au rău de avion

Deputatul democrat liberal, Nicolea Stan, zis Bulă, ori n-a vrut, ori n-a putut să fie prieten cu nici o ţară din lume. Poate singura zonă unde îi place, de unde poate învăţa altceva în fiecare zi, unde istoria şi extravaganţa se văd la tot pasul este Coloneştiul. Sau poate demnitarului îi e rău în avion, sau, cine ştie…
La fel şi singurul deputat care face opoziţie în Olt, liberalul Gigel Ştirbu, nu face parte din nici un grup de prietenie cu ţări străine.