ÎNSEMNĂRI

O Slatină de (re)câştigat

de Dumitru SÂRGHIE

Mi-l aduc aminte pe Darius Bogdan Vâlcov (preşedintele PD-L Olt şi primarul Slatinei) din perioada când făcea eforturi uriaşe pentru a scoate Partidul Democrat din Olt din fundătura istorică în care îl băgase Florea Morlova… O tristă marionetă a lui Triţă Făniţă şi cel mai sinistru prefect pe care l-a avut judeţul Olt de la Revoluţie încoace. Darius Vâlcov era atunci un luptător dârz, neînfricat, neşantajabil şi, mai ales, puternic. Forţa sa de atunci era dată de curăţenia morală din sufletul său, de spiritul de dreptate, pe care neocomuniştii lui Marin Diaconescu şi Marin Ionică îl călcaseră în picioare cu bocancii lor stalinişti, de radicalismul benefic al tineretului din jurul său, cel ce dorea – cu adevărat – să elibereze Slatina şi judeţul de nişte neisprăviţi oportunişti, care furau din orice poziţie…
Darius Vâlcov a avut atunci curajul să se uite în ochii lui Morlova şi să-i spună: „Nu-ţi meriţi decât sfârşitul!” Şi n-a mai durat mult şi l-a trimis pe Morlova în istorie. Tot aşa s-a debarasat şi de Marin Bobeş, un alt arhanghel iubitor de bani publici şi de licitaţii măsluite, căruia actualul primar i-a dat un şut în dos, trimiţându-l la originile sale politice: în PSD!
Istoria ulterioară ne-a demonstrat însă că politica, ca şi prostia, face oamenii atât de asemănători… În cel mai pur stil pedeserist, Darius Vâlcov s-a înconjurat de muhaiele şi de indivizi dubioşi, care – nu numai că nu au mers pe linia morală şi justiţiară cu care el a plecat la drum, dar au ridicat la rang de lege toate practicile pedeseriste. Saltimbanci, paiaţe, farisei, cabotini, interpuşi şi netrebnici, toţi la un loc au făcut din Partidul Democrat al lui Vâlcov o tribună a profitorilor şi a mincinoşilor calificaţi. Mai mult, mariajul lui Darius cu o seamă de foşti pedeserişti, în frunte cu Marin Ionică (cel tras în ţeapă chiar de către Darius după istorica lui victorie din anul de graţie 2004), i-a îndepărtat pe adevăraţii democraţi, PD-L Olt rămânând fără infrastructura morală cu care plecase la drum. Vorba ceea: dacă nu-i bază, vai de suprastructură!
Totodată, Darius Vâlcov, la sugestia unor cârtiţe pedeseriste (capabile oricând să-l trădeze şi să-l înjunghie pe la spate) s-a îndepărtat de presa tradiţională, cea care-l crescuse politic de când actualul primar avea 20 de ani. Nu poţi să scuipi pe nişte ziarişti cu experienţă, care ţi-au netezit calea în opinia publică, timp de un deceniu… Nu poţi să te îndepărtezi nici de societatea civilă, fiindcă te rătăceşti, vorba lui Bălcescu.
La ultima conferinţă de presă, Darius Vâlcov ne-a făcut un cadou. S-a comportat cu întreaga presă ca un adevărat preşedinte de partid, ca un adevărat primar, ca un OM. A dat dovadă de educaţie şi amabilitate, recunoscându-şi, cu mult realism, anumite greşeli şi anumite incoerenţe tactice înfăptuite în ultima perioadă, care-au dus la pierderea Slatinei, la ultimele alegeri europarlamentare.
Aşa cum îl ştim, Darius Vâlcov va ieşi din această fundătură printr-o mişcare politică spectaculoasă (atenţie, nu spectaculară!), în urma căreia vor cădea anumite capete şi care-l va reconsacra ca fiind iarăşi ceea ce a fost şi mai mult decât atât: invincibilul Darius Vâlcov de la Slatina! Fiindcă Darius Vâlcov are o Slatină de (re)câştigat…