Urmare a insistenţelor deputatului Florin Iordache,

Caracalul va avea şosea de centură

În plină criză mondială, care afectează puternic şi economia României, investiţiile în infrastructură nu ocolesc judeţul Olt. Una dintre promisiunile făcute de deputatul Florin Iordache, ales covârşitor ca reprezentant al Oltului, prin votul acordat uninominal la 30 noiembrie, este pe cale să devină realitate: centura ocolitoare a municipiului Caracal. Investiţia a fost promovată cu insistenţă de către alesul oltean pe agenda ministrului Radu Berceanu, şeful portofoliului de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii.
Astfel, în cadrul proiectului autostrăzii Bucureşti-Roşiorii de Vede-Craiova, este inclus şi traseul ocolitor al municipiului Caracal. În cadrul unui document oficial, emis de către Berceanu, urmare a unei solicitări făcute de către Florin Iordache, se stipulează investiţia pe care locuitorii Caracalului o aşteaptă de atâta vreme. Fără nici un alt comentariu, vă reproducem cuprinsul parţial al documentului cu numărul 1054/RB din 16 aprilie 2009, care confirmă cele de mai sus: „Acest contract de servicii „Asistenţă tehnică pentru revizuirea Studiului de Fezabilitate, elaborarea detaliilor de execuţie şi documentelor aferente licitării pentru reabilitarea secţiunii de drum Alexandria-Craiova şi pentru construcţia variantelor ocolitoare Alexandria şi Caracal a fost semnat în data de 18. 03. 2008 şi are termen de finalizare iunie 2009. Termenul estimat pentru începerea lucrărilor de construcţiei a variantei de ocolire Caracal este trimestrul IV 2009”.
Iată că, în noiembrie 2008, oltenii nu au ales în zadar, deputatul Florin Iordache face ceea ce promite. Din păcate, la Olt, din cei zece parlamentari aleşi o dată cu el, prea puţini sunt cei care îi urmează exemplul.

Alin DOROBANŢU

Colegiul Naţional „Radu Greceanu”, la ceas aniversar

Cea mai prestigioasă unitate şcolară din judeţul Olt, Colegiul Naţional „Radu Greceanu”, îmbracă haine de sărbătoare. Renumita şcoală aniversează în aceste zile 125 de ani de existenţă. Cu această ocazie, se vor desfăşura o serie de manifestări specifice. Timp de două zile, vineri, 5 iunie şi sâmbătă, 6 iunie, fostul gimnaziu, la vremea inaugurării sale, al şaptelea gimnaziu cu profil real din ţară, va fi gazdă primitoare pentru cei care, în decursul timpului, au desluşit aici tainele cunoaşterii. De aici au plecat în ţară, dar şi în afara ei, elevi care au devenit specialişti în diverse domenii. Referitor la acest eveniment, directorul Colegiului, profesorul Ion Ţecu, declară: „Zilele manifestărilor din 5-6 iunie sperăm să fie unele de sărbătoare, de aducere aminte, despre frumoasa clipă din viaţa foştilor elevi ai acestei şcoli, dar şi de mândrie, mulţumire sufletească, pentru dascălii care sunt aici, acum”. La eveniment şi-au anunţat participarea membrii ai Academiei Române, oameni publici care au deţinut şi deţin funcţii de demnitate publică. Un mic amănunt trebuie totuşi precizat, primarul Slatinei, Darius Vâlcov, este şi el absolvent al renumitului Colegiu Naţional „Radu Greceanu”. (A.D.)

Sâmbătă, copiii şi părinţii sunt aşteptaţi în „Arenele de Joacă”

Chiar dacă Ziua Copilului este sărbătorită anual la data de 1 iunie, de această dată, oficialităţile slătinene, prin intermediul Primăriei din Slatina, vor fi alături de cei mici şi sâmbătă, 6 iunie a.c., printr-o varietate de jocuri şi concursuri special destinate celor mici. Astfel, pe Bulevardul Alexandru Ioan Cuza, între Poştă şi magazinul Oltul, începând cu ora 10.00, se vor desfăşura „Arenele de Joacă”, un eveniment organizat în cadrul campaniei „Sport pentru Viaţă”, iniţiată de Gabriela Szabo.
Printre invitaţi, alături de fosta campioană mondială la atletism, Gabriela Szabo, mai sunt aşteptate la Slatina şi Monica Roşu, campioană olimpică la gimnastică, Diana Oprea, campioană mondială de fitness şi Otilia Bădescu, campioană europeană la tenis de masă. Vor fi astfel organizate campionate de mini fotbal, tenis de masă, volei, mini baschet, gimnastică şi badminton, tombole cu premii şi concursuri de dans. Câştigătorii vor fi recompensaţi cu numeroase premii constând în ceasuri, tricouri, şepci sau rechizite scolare. În încheierea zilei de sâmbătă, cei mici, alături de părinţi, bunici sau fraţi, vor asista, începând cu ora 18.00 la un concert susţinut de Cleopatra şi Pavel Stratan. (Claudiu ENE)

Doi preşedinţi şi o deţinută

Povestea tinerei din Piatra-Olt, a Daliei Stoica, femeia care a fost întemniţă şi condamnată la o pedeapsă privativă de libertate de trei ani şi şase luni pentru furtul a câtorva kilograme de fier vechi, s-a sfârşit fericit. Urmare a eforturilor făcute de preşedintele Consiliului Judeţean Olt, cazul acesteia a ajuns, sub forma unui dosar de cerere de graţiere, pe masa unui alt preşedinte, al lui Traian Băsescu, preşedintele României. Cele două personalităţi au fost sensibilizate de faptul că femeia avea acasă nouă copii în întreţinere.
Cererea de graţiere a fost aprobată pe 1 iunie de şeful statului, într-un fel, aceasta, graţierea, reprezentând un cadou de Ziua Copilului făcut copiilor Daliei Stoica. Întoarcerea efectivă acasă, din penitenciarul de maximă siguranţă din Craiova, s-a făcut marţi, 2 iunie a.c. Iată că, datorită meditiazării, dar şi implicării celor doi demnitari, Paul Stănescu şi Traian Băsescu, se repară o decizie judecătorească, care, deşi definitivă, are totuşi părţile sale comentabile. Dalia Stoica nu prezenta nici în momentul săvârşirii faptei şi nici după aceea pericol social, care să impună condamnarea ei la o pedeapsă atât de aspră. Asta, într-un context juridic general în care, pentru fapte mult mai grave, justiţia românească găseşte suficientă motivare pentru a condamna pe cei vinovaţi la pedepse care nu presupun executarea efectivă în regim de detenţie a pedepsei. Rămâne doar să ne gândim asupra aspectului particular al acestui caz, aşezat într-un context general: câte astfel de cazuri, de oameni vinovaţi şi aspru pedepsiţi sau chiar nevinovaţi, produce o justiţie în care ultima reformă efectivă s-a făcut în anii '60. De atunci încoace, practic, legislaţia penală nu a cunoscut decât foarte mici nuanţări formale, determinate de perioadele istorice în care s-a aflat societatea românească, a ultimei jumătăţi se secol.
Un ultim aspect, chiar ultimul aspect, este faptul că cei doi factori umani aflaţi în funcţii de demnitate publică, Paul Stănescu şi Traian Băsescu, nu au confiscat politic gesturile lor. Până acum. (A.D.)

Primarul Cristinel Neagu face ce trebuie

La Şopârliţa, respect pentru înaintaşi,
grijă faţă de generaţia de mâine

Unul dintre cei mai activi primari din judeţul Olt, Cristinel Neagu, edilul şef de la Şopârliţa, se implică zi de zi în viaţa comunităţii. Dincolo de realizările edilitare, pe care şopârliţenii le văd şi le recunosc, administraţia Neagu rezolvă şi problemele care ţin de latura spirituală. În numai o săptămână, acesta a arătat că un primar are puterea şi priceperea de a fi partenerul social al localităţii pe care o conduce. Oamenii văd şi apreciază eforturile sale, iar faptele vorbesc pentru el. (Claudiu ENE)

Ziua Eroilor, comemorată şi la Şopârliţa

Conform tradiţiei, de Ziua Înălţării Domnului, prin hotarârea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, se comemorează şi Ziua Eroilor. Dincolo de manifestările care s-au desfăşurat în principalele oraşe ale judeţului Olt, evenimentul nu a fost trecut cu vederea nici de primarul Cristinel Neagu de la Şopârliţa. Astfel, joi 28 mai a.c., la iniţiativa domniei-sale, după încheierea slujbei de înălţare ţinută de părintele Doru Drăghici, a urmat depunerea de flori şi coroane în memoria eroilor satului.
Alături de primarul Cristinel Neagu şi directoarea şcolii din localitate, Neli Pârvu, s-au mai aflat şi consilierii locali Ştefan Tulache, Radu Gabriel, Ştefănuţ Anghel, Constantin Barcan, Gina Dinu şi viceprimarul Ion Iacob. Trebuie subliniate încă o dată bunele intenţii şi implicarea activă a primarului Neagu, cel care, după un an de mandat, dovedeşte respect faţă de înaintaşii comunei pe care cu cinste o conduce. În acest sens, cuvintele preotului Doru Drăghici spun totul despre activitatea primarului pedelist de la Şopârliţa: „Mă bucur foarte mult că în comuna Şopârliţa avem, în sfârşit, omul potrivit, la locul potrivit”. Evenimentul a fost încheiat prin cântece şi poezie de tinerii şopârliţeni, din clasele I-VIII, ai şcoalii generale din comună.

Ziua copilului, un moment aparte în viaţa comunităţii

Ziua deluni, 1 iunie, care semnifică la nivel internaţional Ziua copilului, nu a trecut neobservată de cei care îşi duc viaţa de zi cu zi în comuna Şopârliţa.
În localitate, s-au desfăşurat acţiuni specifice, un spectacol artistic cum rar se vede. Aici şi-au dat concursul, pentru reuşită, cadrele didactice, educatoare, învăţătoare şi profesori. Acţiunea a fost coordonată de directoarea şcolii, Neli Pârvu. Copiii de la grădiniţă au susţinut un moment înălţător, prin poeziile, cântecele şi dansurile oferite celor dragi, cu această ocazie. Micuţii, au desfăşurat şi o acţiune teatrală, după puterile lor, prin care au interpretat personaje din lumea celor mari. De asemenea, s-a desfăşurat şi o paradă de costume, copiii fiind pe rând, personaje de legendă, care le marchează primii ani ai vieţii. Juriul concursului, format din viceprimarul comunei, Ion Iacob, consilieri locali, dar şi membrii ai aparatului propriu al primăriei din localitate, au deliberat cu greu pentru a-i desemna pe cei mai iscusiţi. Atmosfera de voie bună a fost susţinută şi prin alte probe ale competiţiei desfăşurată de Ziua Copilului. Micuţii au primit în dar dulciuri şi jucării din partea celor mari, aceştia bucurându-se de cadourile primite. Ziua nu s-a încheiat fără ca micuţii să ocolească alte probe, care au pus la încercare talentul şi iscusinţa lor, cum ar fi un concurs de biciclete, un concurs de desene pe asfalt, totul într-o atmosferă de voie bună.

Parcul copilăriei, gata de inaugurare

Pe 1 iunie 2009, la Şopârliţa se desfăşurau lucrările de finalizare ale unui loc de joacă destinat micuţilor din comună. Aici, prin eforturile depuse de primarul comunei, au fost aduse piese de mobilier specific, care, în momentul efectuării reportajului nostru, erau gata amplasate. Valoarea investiţiei este destul de mică, în raport cu ceea ce obişnuia să cheltuiască fosta administraţie pentru lucruri făcute de mântuială. Şopârliţenii simt, în sfârşit, că primăria este o instituţie publică, care deserveşte exclusiv nevoia comunităţii.
Iată că, într-o localitate mică, la vremuri de criză, se pot face fapte de natură administrativă cu eforturi financiare reduse. Important este să vrei, iar Cristinel Neagu vrea şi poate.

Altă lucrare, fără panou de inscripţionare

Fostul sediu al I.C.I.L Slatina este împrejmuit cu panouri şi se lucrează de zor. Demolare de acoperiş, de ferestre, turnare de planşeu de centură, etc. Cine este beneficiarul? Care este durata lucrării, numărul şi data autorizaţiei? Ar fi trebuit şi un plan urbanistic de zonă (P.U.Z), aprobat de consiliul local, desigur, după o dezbatere publică (Legea 52/2003). Dar, Legea 50/1991 şi Legea 52/2003 sunt tot facultative pentru conducerea Slatinei? Respectarea legilor se află şi în răspunderea prefectului… (Ion Ceauşu)

S-a pierdut o stradă în Slatina

Doar trei clădiri mai figurează pe strada Ana Ipătescu din Slatina: fostul Cămin de Ucenici, devenit apoi Centrul de Calcul Electronic, iar acum doar Direcţia Judeţeană de Statistică pe etajul doi, iar în rest fel de fel de societăţi de chiriaşi, televiziune, chiar un restaurant mare la parter. Alte două clădiri de pe strada Ana Ipătescu sunt Oficiul Poştal numărul doi şi Muzeul Judeţean.
Înainte de 1945, strada Ana Ipătescu se numea „Varipatti”. Strada respectivă a fost şi este cea mai directă arteră pietonală între partea veche şi cea de sus a municipiului Slatina. În vremea conducerii discreţionare a judeţului, mahării proletariatului burghez au decis închiderea şi desfiinţarea acestei străzi. Strada este „domeniu public” zice Constituţia României.
Combinaţia de scări, cu terase pe sus, cu bodegi pe sus, pe jos, pe lateral, a dus la transformarea unei străzi în „calea risipei” sau a nimănui. Din strada cu trotuare şi case, pomi şi grădini, a ajuns trepte (de scări) rupte, sparte, demolate şi pe „viitor” fântână cu muzică.
Cu chiu, cu vai, după două, trei luni de primăvară a anului 2009, a catadicsit Primăria Slatina să defrişeze bălăriile. Acest cochet parc ajunsese un „colţ botanic” de studiat pălămida, bojul, cicoarea, neghina, macul roşu şi alte plante dăunătoare agriculturii prevăzute în programa şcolară.
La starea iniţială nu se mai poate reveni, dar o încadrare urbanistică se poate realiza. Zona pietonală de pantă se poate realiza în folosul cetăţenilor, a elevilor ce coboară spre Colegiul Naţional „Radu Greceanu”, spre Catedrală, judecătorie, etc.
Fântânile „cu cântec” sunt de prea mare risipă. (Ion Ceauşu)

O precizare necesară

În ultimul număr al Ziarului de Olt, reporterul de serviciu aflat pe raza comunei Brebeni a inserat în conţinutul unui reportaj care evidenţiază faptele de administraţie locală ale primarului Florentin Andronie, un aspect nu tocmai conform cu realitatea. Reabilitarea izvorului de la Cişmeaua Mare, aflat în Brebeni Sârbi, nu este o investiţie realizată din fonduri publice. Lucrarea respectivă este realizată prin grija unui fiu al satului care nu are nici un fel tangenţă cu administraţia locală. Mai mult, investiţia în cauză este redată comunităţii la dimensiunea de astăzi, fără a se fi fost cheltuit nici un leu din bugetul local al comunei Brebeni.
Autorul acestei investiţii este Doru Mitrache, cunoscut în localitate şi pentru alte investiţii făcute în interesul comunităţii locale. Ultima dintre ele, aflată în prezent în derulare, este parcul realizat pe locul unei foste gropi de gunoi necontrolate, aflate în Brebeni, în punctul Comani. (Z.O.)