7 zile în subsidiar

Concursuri inutile şi puţin cam degeaba

În aceste zile, pe la sediile diverselor ministere şi agenţii guvernamentale, se desfăşoară de zor concursuri de admitere pe post a noilor şefi de instituţii publice, cunoscute în vremurile noastre, sub numele de instituţii deconcentrate. Examenele cu pricina se desfăşoară urmare a schimbării schimbării: adică, pleacă acasă liberalii, pentru a face loc pedeliştilor şi pesediştilor. Testele în cauză sunt, de fapt, nişte simulacre ieftine ale exerciţiului democratic. Practic, aici, candidează şi câştigă exact cine trebuie. Ar fi culmea, spre exemplu, ca Octavian Popescu să nu câştige concursul pentru şefia Casei de Pensii Olt, tot aşa cum Elena Stanciu să pice la interviu proba pentru şefia Inspectoratului Teritorial de Muncă Olt. Rămâne doar gustul amar al faptului că, la aproape două decenii de democraţie românească, clasa politică nu înţelege să nu mai ducă naţiunea cu preşul, cu nişte concursuri care sunt dinainte câştigate de cine trebuie.

Ministrul agriculturii explică zicala românească: „Cin se ia bine cu mine, îi dau haina de pe tine”

În urmă cu câteva zile, pe meleaguri oltene, s-a aflat răspopitul Ilie Sârbu, a doua oară în funcţia de ministru al Agriculturii. Primit bine de Ion Toma, preşedintele pesediştilor olteni, fără să fie anume întrebat, Sârbu a declarat că dacă Mircea Geoană va ajunge preşedinte al României, Ion Toma ar fi bun de preşedinte al PSD, la nivel naţional, evident. Declaraţia lui Sârbu este cel puţin comentabilă, căci, până acum, Ion Toma n-a spus nicăieri că vrea să ajungă ceea ce vrea să-l facă Ilie Sârbu. Dar, această declaraţie este, mai degrabă, un gest de politeţe ieftină, şi deloc gratuită din partea lui Sârbu, la adresa lui Toma, fără de care acesta nu ar fi ajuns în urma votului intern din PSD, ministru peste seceta naţională care pârjoleşte România agrară a anului 2009.

Dacă aceşti procurori ies la pensie, ce punem în locul lor?

În justiţia olteană, în această perioadă, se pregăteşte schimbarea schimbării, pe motive stric legate de împlinirea vârstei de pensionare vor fi traşi pe dreapta procurori care, de ce să nu recunoaştem, au făcut cinste acestei activităţi, fără de care nu ar funcţiona statul de drept. Cei de care, inevitabil, ne vom despărţi în zilele următoare sunt procurorii Constantin Croitoriu, Gheorghe Bărbulescu şi Eugen Iacobescu. Nume ce au făcut ca, în decursul timpului, justiţia olteană să aibă o medie de credibilitate cu mult peste media înregistrată la nivel naţional. Fără a contesta valoarea reprezentanţilor noii generaţii de magistraţi-procurori olteni, ceea ce este comun acceptat, este golul care se va produce în sistemul justiţiei oltene, acolo unde magistraţii în cauză au făcut istoria în ultimii zeci de ani. Însă, pentru a vedea partea plină a paharului, se cuvine să spunem că nimeni nu este de neînlocuit.

Poate s-o inaugura şi Parchetul şi Judecătoria, o dată cu primăria

La Scorniceşti, în plină criză, se întâmplă lucruri ciudate. Aici, în cel mai scurt timp, trebuie demarată o anchetă, în regim de urgenţă, pentru a depista vinovaţii. Se asfaltează străzi la meserie, iar administraţia locală se pregăteşte să se mute în casă nouă. Nici un semn de recesiune, asta în cazul în care, oficial cel puţin, primarul oraşului este membru la PNL, partidul în care preşedinte este un vicepreşedinte de judeţ, Ioan Ciugulea. În cel mai scurt timp, aici, în oraşul natal al lui Nicolae Ceauşescu, se va inaugura noua primărie. În speranţa unor vremuri bune, mai bune decât până acum, rămâne ca o dată cu aceasta să devină funcţionale şi Parchetul şi Judecătoria Scorniceşti. Două obiective care, deşi sunt efectiv gata, nu pot fi puse în funcţiune pentru că, la Ministerul Justiţiei, cel condus de un liberal vopsit în independent, Cătălin Predoiu, nimeni nu ştie de finalizarea finalizării.

Binefacerile administraţiei locale pentru o comună din Olt vin din asocierea cu o comună din Argeş

Situată la graniţa vestică a judeţului Olt, la limita cu judeţul Argeş, comuna Tufeni caută drumul spre civilizaţie şi progres, prin parteneriat cu alte localităţi din afara judeţului. Prin iniţiativa primarului Eugen Şotae, a fost demarat un proiect de asociere cu localitatea Bârla, din judeţul Argeş, deşi ar fi fost soluţii şi în cadrul judeţului. Însă, ca de fiecare dată, e mai ieftin, mai rapid şi mai uşor să faci casă bună cu străinii, decât cu ai tăi. Exemplul de la Tufeni demonstrează clar acest lucru!

Al cui o fi bordu’ ălă de Laguna II?

Noua organizare a postului local de televiziune din Slatina, Olt-TV, cel care s-a dat pe brazdă şi nu mai emite pe sticlă lucruri negative din Slatina, este una, dacă nu lăudabilă, cel puţin aparte, menită să informeze telespectatorii despre minunile revoluţiei televizate. În week-end-ul trecut, cel care a marcat perioada 15-17 mai 2009, pe acest post, vreme de câteva ore bune, a rulat, fără încetare, un anunţ extrem de important, prin care un cetăţean îşi vindea bordul de la Renaultul său, Laguna II. Anunţul cu pricina a arătat slătinenilor ce înseamnă reforma de la Olt-TV. Tragedia este că, potrivit unei discuţii sub acoperire, purtată de un reporter al Ziarului de Olt cu presupusul proprietar al bordului de la Renaultul descompletat, în afară de reporterul în cauză, care oricum nu vroia să cumpere respectiva piesă, nimeni nu s-a arătat interesat de această ofertă. Altfel, aşteptăm cu nerăbdare postarea unor anunţuri şoc, prin care vreun slătinean vrea să vândă cauciucuri uzate şi hârtie igienică folosită doar pe-o parte. Olt-TV garantează marketingul afacerii dumneavoastră.

Cu Moţ în frunte, vor avea victorii multe

Pesediştii slătineni se mobilizează, cât şi cum pot ei, pentru alegerile europarlamentare. În fruntea lor, pentru această competiţie l-au desemnat ca şef de campanie pe liberalul Emil Moţ. Spunem „liberal” pentru că până-n prezent, Emil Moţ nu a fost oficializat ca membru al echipei social-democrate din Slatina. Acesta are sarcina de a câştiga alegerile într-un oraş în care ultima victorie a stângii, reprezentată de fostul PDSR, a avut loc în anul 2000, pe vremea renegatului de propriul partid, fost primar, Gheorghe Păunescu. Adjunctul lui Moţ a fost desemnat doctorul Renică Diaconescu, altfel, o alegere corectă, căci, după rezultatul votului din 7 iunie, Moţ dacă va avea nevoie de vreun doctor, îl va avea mai aproape decât crede el…

De ce nu mai sunt folositori parlamentarii PSD pentru partidul condus de Ion Toma?

Campania electorală pentru alegerile europarlamentare care vor avea loc în iunie se desfăşoară din plin în judeţul Olt. Fiecare partid, prin oamenii săi, îndeosebi prin cei care deţin decizia, face ceea ce crede de cuviinţă. În zona social-democrată, Ion Toma a sunat deja adunarea, iar la ordinul său a răspuns mulţimea sa de oşti. Unii dintre primari îl asigură pe preşedinte de sprijin total, mimând însă implicarea lor într-o competiţie care, trebuie să o recunoaştem deschis, nu este a lor. În altă ordine, rămâne sub forma unui semn de întrebare, de ce Ion Toma nu mai are nevoie de parlamentarii social-democraţi din Olt, în echipa sa. Când spunem asta, luăm ca reper manifestările desfăşurate de pesedişti în urmă cu câteva zile, când, la reuniunile girate de Toma, nu a fost invitat să participe nici un parlamentar social-democrat. Probabil că, în acest partid, pe harta Oltului, ei, aleşii Oltului, nu reprezintă decât un balast inutil pentru noua ordine care a pus stăpânire pe social-democraţia din acest judeţ. Şi când te gândeşti că, în urmă cu ceva vreme, pe seama voturilor obţinute de parlamentarii PSD, în colegiile unde aceştia au candidat şi au câştigat, s-a împlinit victoria care îi conferă lui Ion Toma atâtea împliniri şi satisfacţii la nivel naţional.

O reparaţie corectă pentru profesorul Silviu Neacşu

Unul dintre cei mai buni inspectori şcolari generali, din câţi a avut Oltul după 1989, este profesorul de matematică Silviu Neacşu, aspect recunoscut chiar şi de adversarii acestuia. Pentru acesta, echipa PSD-ului de la Olt a găsit un loc de conducere în ministerul condus de Ecaterina Andronescu. Acesta va avea o funcţie în compartimentul de îndrumare şi control din cadrul ministerului. Rămâne de văzut doar ce va putea să facă acesta pentru şcoala olteană, o şcoală aflată în deplină suferinţă, durere cauzată în special de amestecul brutal al politicului în mersul firesc al procesului educaţional.

Hidroelectrica a ajuns pe mâinile unui practician

Într-o atmosferă destinsă, departe de ochii opiniei publice, Constantin Bobeş, fiul omului politic Marin Bobeş, cel fără de care nu s-ar fi produs revoluţia portocalie din Slatina anului 2004, din foarte multe puncte de vedere, a fost instalat la conducerea Hidroelectrica Olt. Funcţia de director general al acestei companii o are, din partea PD-L Olt, partid în aria căruia a ajuns în urma negocierilor cu PSD, această instituţie. Prin Cristi Bobeş, aşa cum îi spun apropiaţii, Hidroelectrica are, în sfârşit, la conducerea sa, un om care vine din lumea reală a economiei de piaţă. Trebuie precizat faptul că înainte de a fi numit aici, Cristi Bobeş a administrat destinele uneia dintre cele mai viabile societăţi de construcţii civile din Olt, SERENA S.A.

Unii au impresia că prefectul Şarpe face degeaba cursuri pentru înalt funcţionar public

Actualul ocupant al postului de prefect, Daniel Şarpe, s-a pus cu burta pe carte. Învaţă toată ziua. Mai nou, acesta s-a înscris, de ceva vreme, la o şcoală de înalţi funcţionari publici, acolo unde sunt acceptaţi şi oameni care nu au o înălţime foarte mare, cum este cazul domniei sale. Vrea omul să fie om cu şcoală, ca să nu mai zică unii parteneri de guvernare că el, prefectul judeţului nostru, se adăposteşte sub fusta soţiei. Numai că, problema sa, cea de natură educaţională, este una care trebuie judecată şi din alte perspective. În cazul în care alegerile prezidenţiale din toamnă vor fi câştigate de PD-L, prin Traian Băsescu, PSD-ul care l-a susţinut pe Şarpe va fi trimis în opoziţie cu prefecţii săi cu tot. Iar pe Şarpe nu-l va scăpa nimeni de această re-reformare administrativă, nici dacă se va ascunde în gaură de… prefect.

Într-o lume normală, această informaţie ar fi ştire de pagina unu

Florin Mihai Barbu este un elev din Caracal, despre care nu veţi mai auzi multe lucruri de acum încolo. Aşa se întâmplă cu valorile acestei ţări, care, atunci când încep să facă performanţă, sunt luate gratis de alţii. Puştiul este un matematician de excepţie, singurul oltean calificat în lotul României la Balcaniada de Matematică. Rămâne doar ca acesta să confirme acolo, căci, inevitabil lucru, după se va găsi cineva care să-l „adopte” şi să-l răsplătească în altă ţară, pe măsură. Mai trebuie spus că profesorul care l-a pregătit pe acest băiat de excepţie este Dorina Rădulescu, unul dintre puţinii profesori olteni care merită salariul majorat cu cincizeci la sută. Până una, până alta, această ştire, într-o ţară cât se poate de anormală, nu are loc, din păcate, pe pagina unu. Însă, chiar şi din interiorul Ziarului de Olt, consideraţie şi respect merită cu prisosinţă atât profesorul, cât şi elevul său.

Virginele Oltului pot salva România de criza mondială

Criza mondială economică este o realitate căreia îi facem faţă din ce în ce mai greu. Problemele se răsfrâng şi în plan personal, asupra oamenilor de rând, dar şi în plan general, asupra mediului economic. Şomaj, disponibilizări cât cuprinde, angajamente bancare, ce pot fi din ce în ce mai greu onorate, sunt doar câteva aspecte ale unei crize care, într-un fel sau altul, ne afectează pe toţi. La aşa ceva există însă o soluţie, care provoacă şi dureri şi plăceri în acelaşi timp, soluţie venită din partea unei tinere din Fălcoiu, care poate fi exemplul care rezolvă această criză. Având în vedere faptul că toată ţara ştie că Alina Percea, olteanca noastră, şi-a vândut virginitatea pentru zece mii de euro unui italian păros şi cu burtă, adunaţi singuri cât ar obţine naţiunea olteană, dacă toate virginele patriote şi-ar scoate virginitatea la licitaţie pe net. Înmulţiţi o medie de zece mii de euro pe cap de virgină cu vreo zece mii de bucăţi (dacă or fi), şi obţineţi astfel bugetul Consiliului Judeţean pe patru ani de acum încolo. Şi când te gândeşti că pe biata fată nu a răsplătit-o nimeni cu vreo distincţie pentru sacrificiul făcut! Ar merita cu siguranţă titlul de cetăţean de onoare al judeţului Olt, să nu mai spunem că ea, Alina Percea, ar fi bună de secretar de stat în ministerul condus de Elena Udrea!

Jos pălăria, în faţa primarului Mircea Velica, de la Izbiceni!

Unul din adevăraţii primari care face din administraţia locală un sinonim pentru performanţă este, fără doar şi fără poate, primarul comunei Izbiceni, Mircea Velica. Acest om nu se vaită niciodată că nu are bani suficienţi pentru a face ceea ce-şi propune pentru localitatea sa. Găseşte de fiecare dată soluţii, fără a sta cu mâna întinsă către jupânii care conduc judeţul Olt. Are puterea să treacă peste şicanele venite de la cei din preajma sa şi, niciodată, nimeni nu l-a văzut pe acesta având ceva de obiectat împotriva ordinii strâmbe din statul nostru de drept. Aici, la el în comună, nu există criză, iar cei care muncesc în solariile amenajate, aproape în fiecare curte, pot susţine oricând acest lucru. Ultima ispravă a lui Velica este Festivalul Roşiilor, care se va desfăşura în perioada 22-24 mai a.c., în cadrul „Zilelor Culturii Izbiceni”. Iată că, într-o societate bolnavă de atâta tranziţie, pe malul Oltului inferior, la un pas de locul în care bătrânul râu îşi intersectează apele cu cele ale Dunării, veşnicia satului românesc trăieşte nestingherită.

Un oltean a câştigat Cupa UEFA

Chiar dacă Răzvan Raţ are nişte probleme cu permisul de conducere, acesta fiind dobândit la Piteşti, el este, de miercuri seară, cel mai fericit oltean, asta după ce a câştigat cu echipa sa, Şhatior Doneţk, Cupa UEFA la fotbal. Victoria minerilor din Ucraina este, dacă-l judecăm pe Răzvan Raţ după apartenenţa sa la meleagurile oltene, născut la Piatra-Olt, cu afaceri în Slatina, şi o victorie a sportului slătinean. Asta se petrece în condiţiile în care mişcarea sportivă din Slatina, în ansamblul ei, se află într-o prăbuşire evidentă. Consolarea dată de fotbalistul oltean este una palidă, care alină cât de cât necazurile celor care asistă neputincioşi la ceea ce se întâmplă în sportul local, măcinat în aceste zile de non-performanţă.