7 zile în subsidiar

Cine-l potoleşte şi-l aliniază în rândul lumii pe Zăvelcă, de la Slătioara?

Unul dintre cei mai mari antreprenori din domeniul construcţiilor, abonat de frunte la banul public, pe vremea când jupân la Consiliul Judeţean era Jenel Copilău, are nişte probleme de ordin teritorial şi moral, în acelaşi timp. La marginea comunei Slătioara, acolo unde acesta are concesionată o suprafaţă de teren, limitele teritoriale pe care acesta se întinde sunt mult mai mari decât suprafaţa reală, cea concesionată. În asemenea situaţii, lăsând de-o parte faptul că acesta vrea să se extindă pe islazul comunal, unde să-şi pască betonierele, Zăvelcă, de la Slătioara, ar trebui să înţeleagă unul dintre principiile fundamentale ale convieţuirii în cadrul unei comunităţi: respectul faţă de ceilalţi membri, prin echitate socială şi plata corectă pentru ceea ce deţii. Nu de alta, dar slătiorenii de rând, cei care văd atitudinea lui Zăvelcă, acceptă cu greu că banul este cel care face legea în această comună.

Când venii doamna Man la PSD, de la PNL, ce plânsete, ce bocete!

Împărţeala împărţelii a luat sfârşit. Nimeni nu este foarte fericit, căci ciolanul afumat a fost tăiat pe din două şi, mai mult, ce au vrut pesediştii au luat pedeliştii, şi viceversa. Pe acest fundal, printre oamenii puşi în funcţii, a apărut, precum o nestemată, doamna Felicia Man, doamna învăţământului românesc. Cea pe care pesediştii au pus-o inspector general şcolar adjunct, sub Marius Bălaşa, de la PD-L. Numirea doamnei Man, un gest de profundă inspiraţie, animă spiritele păcătoase ale celor care cunosc realitatea din politica locală mult mai bine decât crede doamna Man. Pe această cale, amintim oamenilor de bine că, prin 2005, spre sfârşit de an, cea mai bună profesoară din istoria PSD-ului de la Olt se întorcea în partid după ce încercase să ocupe o funcţie călduţă cu ajutorul liberalilor. Care, nesimţiţi din fire, nu au putut-o satisface profesional pe cea care venea plângând înapoi la PSD, acolo unde făcuse carieră politică în campania de la localele din 2004, unde doamna Man a contribuit decisiv la victoria lui Gheorghe Păunescu, în faţa lui Darius Vâlcov. O victorie de moral.

La Marconf-ul lui Bădiţă, de la Criva, siguranţa muncii este un moft

Accidentele de muncă, cu sau fără voia noastră, fac parte din activitatea citadină, iar nimic nu împiedică, în totalitate, astfel de evenimente. Însă, muşamalizarea în exces a accidentelor de muncă nu este un lucru care să facă cinste patronatului în cauză. Astfel se desfăşoară ostilităţile la Marconf Piatra-Olt, o firmă celebră din satul Criva, care a executat un pod de poveste la Brebeni. Aici, cum se întâmplă vreun necaz, accidentatul este pus să declare altceva decât adevărul. Astfel au stat lucrurile şi cu un amărât de muncitor, căruia nu-i divulgăm deocamdată identitatea, care şi-a secţionat degetele de la o mână. Aşa cum, în urmă cu câţiva ani, s-a petrecut o poveste similară şi cu un adolescent din Milcov, care a stat în spital câteva luni, fără să fie lăsat de oficialii de la Marconf să spună împrejurările în care era cât pe ce să rămână fără un picior. Însă, ITM-ul lui Mitu are orbul găinilor în cazul lui Bădiţă de la Criva. Sau, cine ştie ce o avea lipit pe ochi ca să nu vadă ce se întâmplă aici.

La PD-L Olt, se pune de îngrădirea libertăţii de expresie

În curtea unuia dintre cele mai importante partide din judeţul Olt, de la o vreme încoace, se petrec lucruri trăsnite. Lăsând de o parte unele intenţii colaterale, care vizează libertatea de expresie în cazul unor publicaţii care nu fac jocurile unor parveniţi în acest partid, există şi dovada oficială. Solicitările făcute în scris pentru obţinerea unei acreditări în vederea participării la un eveniment care a avut loc la Bucureşti, cu prilejul lansării candidaţilor PD-L, au rămas fără răspuns. Asta arată că la PD-L Olt, de o vreme încoace, se întâmplă lucruri ciudate. Până atunci, ce poate crede alegătorul de rând care aude de la un pseudo-lider PD-L expresii de genul „Cred că PD-L este singurul partid care poate scoate România din criza economică”.

Prefectul de Olt este prietenul lui Vâlcov şi duşmanul PD-L-ului

Dan Şarpe, cel pe care Ion Toma l-a adus să salveze Prefectura Olt, fără a se gândi dacă acesta se poate salva pe el, este un băiat simpatic şi vine la serviciu mânat de cele mai contrare sentimente. Astfel, în ziua în care i-a dat cu flit lui Renică Diaconescu, răspunzându-i acestuia la o petiţie care confirmă legalitatea concesionării pieţelor din Slatina, de către administraţia Vâlcov, Şarpe a schimbat repede şi preşedinţii secţiilor de votare din comunele unde primarii sunt de la PD-L. Interpunându-se în acest fel în calea celor care urmăreau să facă şi ei una mică şi bătută în timpul numărării voturilor valabil şi mai puţin valabil exprimate. Respectiva zi s-ar fi încheiat frumos pentru Şarpele de la prefectură dacă, spre sfârşitul programului, acesta ar fi dispus, să zicem, un control la balastierele pesediştilor din judeţul Olt.

Primul pas spre dictatură în judeţul Olt a fost făcut… involuntar

Paul Stănescu este, prin felul său de a fi, un preşedinte de Consiliu Judeţean autentic, sincer, un om care nu vrea să fie una şi să facă alta. Acesta însă, printr-o declaraţie făcută aproape involuntar, în urmă cu câteva zile, ar trebui să pună pe gânduri întreaga societate civilă (dacă-o mai fi!) din judeţul Olt: „Voi căuta ca relaţia PSD cu PD-L şi PNL să fie foarte apropiată, pentru că, la Olt, suntem într-o coaliţie toţi”. Păi dacă lucrurile stau aşa cum zice Paul Stănescu, întrebarea, firească de altfel, care se pune, este legată de cine mai face opoziţie, cine mai veghează să tragă semnale de alarmă împotriva puterii? Căci, la Olt, nu mai sunt alte partide care să aibă vocaţie şi prezenţă politică în prim-plan. Cu tristeţe, îi trebuie spus domnului preşedinte Paul Stănescu că, doar înainte de 1989, toată lumea era la putere. Iar pentru binele democraţiei nu este chiar atât de bine să se întâmple aşa ceva.

De unde o zeiţă a vânătorii, şefă la un spital bolnav?

În urmă cu câteva zile, după prânzul unei duminici de mai, Ion Toma, preşedintele PSD Olt, anunţa opţiunile sale pentru şefia instituţiilor deconcentrate din acest judeţ, acele instituţii pe care le are PSD-ul în administrare, până în ziua în care Traian Băsescu se va hotărî să-i dea afară de la guvernare. Printre acestea, se află şi Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, unde nominalizată a fost Diana Iacobescu. O pesedistă pe care nu o cunosc nici măcar colegii săi de partid, însă ce mai contează acest aspect minor. Pe seama nominalizatei se fac deja unele presupuneri legate de o cointeresare directă a acesteia de unele servicii externalizate de spital, în contextul în care această afacere nu este prea departe de familia celei în cauză. Însă, până la proba decisivă, care să susţină intenţiile Dianei Iacobescu, deocamdată… tăcere şi foarte multă suspiciune, lăsând chiar de-o parte lipsa sa de experienţă în domeniul administrării unei afaceri atât de complexe, cum este Spitalul de Urgenţă Slatina.

Aspersoare prin soare, prin ploaie…

În sfârşit, după aproape o lună de aşteptare, şeful de la irigaţiile naturale, Cel de Sus, a dat o ploaie, puţin anemică, ce-i drept, peste olteni. Altfel, aceasta este izbăvitoare şi menţine vie speranţa pentru recoltele viitoare, căci, nu noi am spus-o primii, că „Dacă plouă în mai, se face-n toamnă mălai!”. Pe plină ploaie, în Slatina, pe bulevardul care duce spre gara părăsită, prin care mai trec două marfare, o săgeată şi trei personale, aspersoarele de la sistemul de irigaţii udau de zor un gazon binecuvântat de picăturile venite din norii care se storceau peste un oraş în care, din fericire, la acea oră din plină zi, nu avea aprins şi sistemul de iluminat public. Pentru a celebra în acest fel Ziua Mondială a Risipei. De orice fel.

Marinel Dobre, omul care e mai tare decât primarul Slatinei

În Slatina, în aria de cuprindere a primăriei, se află un om care este mai tare decât Darius Vâlcov. Un cetăţean bugetar, care, ascuns în tufiş, adică în Compania de Apă Olt, câştigă lunar mult mai mult decât cel care răspunde de destinul municipalităţii. Care se numeşte Marinel Dobre şi este juristul polivalent al acestei instituţii, care nu este afectată de recesiunea economică. Aici, la CAO, Dobre câştigă lunar peste 40 de milioane de lei, pentru o prestaţie, care, cu tot respectul cuvenit companiei, nu se vede în bunul mers al acestei afaceri, la nivelul la care să se cuvină şi să se merite aceşti bani. Mai mult, Dobre nu este nici pedelist de frunte, iar în campaniile electorale din ultimul cincinal nu s-a deranjat în a face şi el ceva pentru partidul care, indirect, îi asigură leafa asta pe timp de criză. Bani care vin de la cei ce plătesc preţul pe metrul cub.

Se caută lichidatori pentru primăriile Oltului

Criza economică e la ea acasă, într-un judeţ în care, de vreo douăzeci de ani încoace, nimeni nu se gândeşte să elaboreze un plan unitar de dezvoltare pe termen mediu şi lung. Mergem cu toţii pe cârpeală, iar dacă e vorba de ceva major, atunci acest lucru se întâmplă din grija celor de la Bucureşti, care fac şi ei ce-i taie capul, fără a ţine seama de o ordine a priorităţilor, de o aşezare corectă a lucrurilor, care să facă din instituţiile publice un partener al cetăţeanului. În acest context, în cel mai scurt timp, o parte însemnată din primăriile Oltului, cele conduse de primari care nu se află în graţiile şefilor lor, vor intra, în sens propriu, în incapacitate de plată. Veniturile reduse ale bugetelor locale, alocarea de sume infime din bugetul judeţean şi naţional sunt coşmaruri pentru cei care conduc administraţiile locale. Acest lucru este recunoscut şi de preşedintele Consiliului Judeţean Olt. Aşteptăm de acum încolo şi apariţia lichidatorilor pe tarlalele primăriilor oltene. Că doar de aia se spune că trăim bine! Al dracului de bine!

Presa scrisă aşteaptă scuze de la noul Olt-TV

În urmă cu o săptămână, singurul post local de televiziune din Slatina şi-a închis porţile. Oficial, cică, pentru reorganizare. În fapt, pentru a nu intra în detalii, dar a arăta adevărul succint, trebuie spus că încetarea emisiei a avut loc în urma unui conflict mult mai sângeros decât cel petrecut pe 25 iulie 1572, în noaptea Sfântului Bartolomeu. La Olt-TV a curs sângele libertăţii de expresie, iar nimic nu mai trebuie spus în plus. Însă, noua ordine managerială de la acelaşi post de televiziune, devenit liber peste noapte (sic!), emite un comunicat de presă privind reluarea transmisiei, pe la mijlocul lunii mai 2009. Textul comunicatului cuprinde o propoziţie prin care se sugerează că lucrurile murdare din presă aparţin în exclusivitate celei scrise, iar Olt-TV-ul este îngerul păzitor. Presa asta scrisă de la Olt aşteaptă scuzele de rigoare din partea noului colectiv de conducere de la revopsitul Olt-TV. Nu de alta, dar vremea în care unii îi calcă pe alţii în picioare a apus în media judeţului Olt!

Paul Stănescu a descoperit ceea ce Luminiţa Tudora trebuia să ştie demult

Un caz social, o dramă de proporţii, a devenit arhicunoscut în urmă cu câteva zile. Cazul unei femei din Piatra-Olt, care este în puşcărie pentru că a furat nişte fier vechi şi a lăsat acasă în sărăcie şi foamete şase copilaşi, a ajuns în atenţia preşedintelui Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu. Acesta, în regim de urgenţă, a trecut la fapte şi încearcă convingerea preşedintelui României, Traian Băsescu, să acorde graţierea femeii, pentru ca aceasta să se întoarcă lângă micuţi. Mai mult, acesta a dispus acordarea unor ajutoare, în regim de urgenţă, copiilor aflaţi în prezent în grija bunicilor. Lăudabilă iniţiativa preşedintelui, însă este de neînţeles de ce, înaintea sa, Direcţia pentru Protecţia Copilului Olt, prin armata de inspectori sociali, nu a depistat acest caz. Era, oare, neapără nevoie de implicarea personală a preşedintelui Stănescu în soluţionarea acestei situaţii speciale?