Administraţie locală cu Sorin Ghiţă,
primarul oraşului Drăgăneşti-Olt

Una dintre temele la modă, în societatea românească de după 1989, pusă pe tapet, ori de câte ori se schimbă puterea, este descentralizarea administraţiei publice locale, autonomia locală, pe înţelesul celor mulţi. Practic, de la primele alegeri libere, cele din mai 1990, fiecare putere a ţinut să-şi exprime punctele sale de vedere faţă de modul cum au înţeles, de la caz la caz, expresia practică a celor două noţiuni, descentralizare şi autonomie. Rotirea democratică a puterii, balansul între stânga şi dreapta, a adus viziuni diferite asupra modului cum guvernanţii vremii au înţeles să pună în discuţie gradul de libertate al instituţiilor locale, faţă de Bucureşti, faţă de Guvernul României.
Primele încercări s-au lovit de opoziţia societăţii civile, care, de-a lungul timpului, a comentat şi s-a dovedit de fiecare dată nemulţumită de principiile autonomiei şi descentralizării, aşa cum au fost ele elaborate în timp. De fiecare dată, noţiunile în cauză au fost transformate în legi, de un aparat format din tehnocraţi, rar întâmplându-se să se ceară puncte de vedere din partea oamenilor care lucrează zi de zi în administraţia publică locală, fie din postura de aleşi, primari, consilieri locali şi judeţeni, fie de pe tabăra executivă, acolo unde se regăsesc membrii corpului funcţionarilor publici.
Şi acum, odată cu schimbarea puterii politice, a majorităţii parlamentare, petrecută în urma alegerilor din toamna lui 2008, la nivel guvernamental, se lucrează la o seamă de proiecte menite să facă din administraţia locală românească o structură compatibilă cu cea similară din Uniunea Europeană, acolo unde România este membru cu drepturi depline.
Pentru a înţelege ce se întâmplă în prezent, ce se urmăreşte pe viitor, am mers direct la sursă, la un primar adevărat, la Sorin Ghiţă, cel care conduce din vara lui 2008 destinele oraşului Drăgăneşti-Olt. Considerându-l pe acesta un reper în ceea ce înseamnă modul cum se exprimă un om care vrea să facă nu numai lucruri care ţin de infrastructură, cât şi reformă administrativă. Tocmai acea reformă despre care vorbeam câteva rânduri mai sus, că trebuie începută de jos în sus, de la nivelul care înseamnă, în fapt, motorul declanşării unui nou mod de abordare asupra unei probleme care, de aproape două decenii încoace, este pusă în discuţie, măcar odată la patru ani. Alegerea acestui primar nu a fost chiar una întâmplătoare. Sorin Ghiţă posedă o libertate de exprimare care vine şi din apartenenţa sa politică la un partid care este în opoziţie, în plan parlamentar, Partidul Naţional Liberal. Rămâne de văzut care va fi forţa punctelor sale de vedere, în contextul în care acesta este şi vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, o structură neguvernamentală care adună în cadrul său oameni care se lovesc zi de zi de greutăţile cotidianului, dar care lucrează după legi date de Parlament şi în foarte multe cazuri impuse către acesta (n.n. către Parlament), prin ordonanţe de urgenţă, emise de guvernul în exerciţiu. (Alin DOROBANŢU)

Sorin Ghiţă, participant activ la Adunarea Generală a Municipalităţilor şi Regiunilor din Europa, desfăşurată la Malmö - Suedia

Primarul oraşului Drăgăneşti-Olt, în calitatea sa de vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, a făcut parte din delegaţia României care a participat în urmă cu câteva zile la o reuniune europeană în Suedia, la Malmö. Impresiile sale sunt comentate nuanţat de către acesta în exclusivitate pentru Ziarul de Olt: „În mod oficial, la acest congres, au participat invitaţi din peste 26 de ţări, am fost selectaţi să participăm la acest congres a cărui denumire oficială a fost C.E.M.R. În termeni tehnici, a fost o Adunare Generală a Municipalităţilor şi regiunilor din Europa. Temele au fost în special legate de problemele administraţiei locale, o manifestare care, în mod oficial, are loc odată la trei ani, anul acesta având loc în Suedia. Am putut sesiza încă o dată că există „o mică problemă”, pentru noi, românii. Astfel, diferenţa între ce se întâmplă în alte părţi şi ceea ce se întâmplă la noi este imensă. În timp ce noi suntem în faze de pionierat, şi din punct de vedere al funcţionării administraţiilor locale, la ei lucrurile merg de la sine, totul funcţionează perfect. Pot spune că am rămas impresionat după această experienţă”.
Lăsându-i pe suedezi să-şi facă administraţia lor locală, în modul excepţional în care o desfăşoară, primarul de la Drăgăneşti-Olt nuanţează care sunt diferenţele practice între suedezi şi români: „În primul rând, luptele politice care se dau de ceva timp în România şi care au o importanţă destul de accentuată reprezintă problema descentralizării. Sunt astfel instituţii ale statului care, din multe puncte de vedere, obligă conducerile administrative locale să dea socoteală în faţa cetăţenilor, fără ca primarul sau consiliul local, aşa cum sunt la noi, să aibă vreo putere de decizie în privinţa lor. Sigur că aici trebuie punctate câteva lucruri pe care foarte multă lume le ştie şi, cu siguranţă, că şi dumneavoastră le cunoaşteţi foarte bine”. Pe această temă, Sorin Ghiţă consideră ambiguă problema din învăţământ, acolo unde administraţia locală are doar obligaţii, iar drepturile sunt pur decorative. Practic, nemulţumirea sa ţine de modul cum inspectoratele şcolare înţeleg să încarce de obligaţii primăriile. Deciziile privind desemnarea conducătorilor şcolari aparţin forurilor judeţene de conducere, în timp ce întreţinerea efectivă a şcolilor revine administraţiei locale.
Ghiţă consideră nedreaptă consultarea cu titlul de obligativitate a inspectoratului şcolar, o instituţie clar subordonată politic, în ceea ce priveşte desemnarea conducătorilor unităţilor de învăţământ: „Din păcate, la noi, toate problemele legate de partea administrativă se sparg în capul administraţiei publice locale, dar investiţiile care sunt necesare sunt avizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean, deşi eu ştiu, ca primar, care sunt marile probleme ale localităţii, dar trebuie să mă rog de ei, să insist pentru a rezolva aceste probleme. Sunt multe lucruri care nu depind de noi, dar, de cele mai multe ori, responsabilitatea în faţa cetăţenilor ne revine nouă”.
Mai mult, tot în ceea ce priveşte învăţământul, primarul de la Drăgăneşti-Olt are o viziune sinceră asupra implicării fără voie a bugetului local în contracte semnate fără o minimă consultare a ordonatorului local de credite: „Ştiţi foarte bine că sunt destule astfel de probleme şi revin amintindu-vă că profesorii susţin că au anumite drepturi salariale, pe care le-au câştigat în negocierile cu sindicatele. Din câte ştiu eu, atât în contractul colectiv de muncă, cât şi în contractul individual de muncă, părţile contractule sunt profesorii, pe de o parte, şi inspectoratul şcolar, pe de altă parte. De câte ori au nevoie de anumite drepturi pe care nu le pot obţine şi care nu sunt prevăzute nicăieri acţionează în instanţă autorităţile locale, care trebuie să le dea bani de la bugetul consiliului local, pentru lucruri pe care ei le-au revendicat în acest contract, fără ca măcar primăria să facă parte din acest contract”. Expresia citată arată că, la două decenii de la democraţie, în privinţa reformei şcolare, administraţia locală este doar o sursă de bani într-un conflict în care aceasta nu este nici măcar invitată cu rol consultativ. Fără a se opune acordării de drepturi salariale, Sorin Ghiţă chiar susţine revendicările profesorilor, însă, din punctul său de vedere, i s-ar părea normal ca şi sumele cuvenite în urma conflictelor sociale, rezolvate în instanţă, să vină de la ministerul de resort, fără a afecta bugetul local, bugete, în marea lor parte, puternic afectate de o recesiune economică, ce afectează şi comunităţile locale, acolo unde impozitele şi taxele locale colectate nu sunt suficiente pentru a susţine aceste obligaţii patrimoniale.

Lecţia suedeză: primarul nu trebuie să stea cu mâna întinsă după bani

Cu amărăciune, afectat probabil şi de faptul că actuala lege a bugetului de stat nu este una perfectă, ea fiind în slujba primarilor care au partidul la putere în Parlament, Sorin Ghiţă revine la lecţia suedeză. Faţă de Ion Iliescu, cel care, în urmă cu mai bine de un deceniu, vroia să importe modelul suedez, ad litteram, alesul celor din Drăgăneşti-Olt are un alt punct de vedere, unul care arată că fiecare ţară trebuie să aibă particularitatea sa în modul cum aplică principiile democraţiei: „Făcând o recapitulare, vă pot spune că s-au mai purtat discuţii pe diferite criterii şi am putut constata foarte rapid că în marea majoritate a acestor ţări invitate lucrurile merg de la sine. Ei au însă un statut aparte, au alte principii, alte posibilităţi şi nu se lovesc de aceleaşi necazuri de care ne lovim noi. Un prim pas pe care cred că ar trebui să îl facem noi, atât în administraţia oraşelor, cât şi în administraţia comunelor din România şi a consiliilor judeţene, îl reprezintă asigurarea unui buget satisfăcător, pentru că primăria are nevoie de o sumă de bani pentru utilităţi, salarii viramente şi alte lucruri curente, obligatorii, care trebuie făcute în localitatea respectivă. Noi nu trebuie să rămânem la mâna împărţirii de bani care, de cele mai multe ori, a fost făcută pe criterii politice şi nu vreau să mai comentez ceea ce s-a tot întâmplat, deşi, făcând o paranteză extrem de necesară, vreau să vă spun că, personal, îl consider pe domnul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, un om corect, cu care am colaborat foarte bine. Din fericire, la noi, în Olt, este domnia-sa, dar în general, în alte judeţe, lucrurile nu merg deloc bine”.

Vicepreşedintele Asociaţiei Oraşelor din România insistă asupra dialogului cu ministerele

Din postura de om care vrea reformă, pentru a obţine o administraţie de calitate, Sorin Ghiţă punctează asupra necesităţii unui dialog între ministere şi structurile administraţiei locale: „Aşa cum bine ştiţi, eu sunt vicepreşedinte al Asociaţiei Oraşelor din România, iar toţi cei care facem parte din consiliul director suntem fiecare responsabil de relaţia asociaţiei cu anumite ministere. Personal, am fost la discuţii atât cu Ministerul Culturii şi Cultelor, cât şi cu reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor. Vreau să vă spun că una dintre temele discutate cu cei de la Interne a fost Legea poliţiei locale şi descentralizarea în domeniul respectiv. Lucrurile pe care le-au făcut majoritatea primarilor de ceva vreme şi chiar pot spune că în ultima vreme foarte eficient sunt ca anumite servicii ale poliţiei, paza şi ordinea, circulaţia, să fie, ca şi în alte părţi, subordonate conducerii administrative locale, adică primărie şi consiliul local”. Într-un fel anume, Sorin Ghiţă dezvăluie, în premieră, ideea potrivit căreia conturarea poliţiei locale, ca structură independentă, a fost obţinută cu greutate, după ce primarii au solicitat autonomie locală. El nu vede existenţa unui pericol, unul care să facă din primar o persoană care să taie şi să spânzure în localitatea pe care o conduce, în cazul în care va avea în subordine şi astfel de structuri, exemplificând pe o speţă dată, bazată pe bunele intenţii ale primarului, dar şi ale celui care lucrează pe o funcţie remunerată de la buget: „Eu însă vreau să vă dau un alt exemplu şi vă spun că în momentul în care am venit în primărie mulţi mi-au reproşat că nu am schimbat anumite persoane. Am spus atunci şi o repet: că nu am nimic cu nimeni, atâta timp cât persoana în cauză îşi face treaba aşa cum trebuie. În general, problemele nu ţin însă de acest lucru, ci se datorează modului de organizare, de competenţă şi a felului în care ştii să priveşti lucrurile”.

În loc de epilog

Cele câteva puncte de vedere emise de Sorin Ghiţă nu trebuie luate în mod obligatoriu aşa cum sunt formulate, însă ele arată că realitatea din teren este, din păcate, de cele mai multe ori, diferită de enunţurile apriorice care devin lege, atunci când sunt promovate fără o consultare prealabilă a practicienilor din viaţa de zi cu zi a administraţiei locale.