Jandarmerie fără jandarmi

Una dintre cele mai respectate instituţii ale statului românesc contemporan este Jandarmeria Română. Instituţie reînfiinţată după 1989, neafectată de stigmatul comunismului, Jandarmeria serveşte cu adevărat interesul cetăţeanului, atunci când acesta are nevoie de a fi apărat. Din păcate, imaginea ireproşabilă a acestei instituţii este afectată de modul cum cei care o conduc această instituţie, înţeleg să o facă cu adevărat utilă celor care plătesc taxe şi impozite, bani din care jandarmul bugetar îşi ia salariul. (Alin DOROBANŢU)

Prima problemă de la Drăgăneşti-Olt

Jandarmeria de la Drăgăneşti-Olt, a fost înfiinţată în timpul campaniei electorale din anul 2008, atunci când, în goana nebună după voturi, vechia administraţie încerca să dovedească, pe ultima sută de metri cât de folositoare sunt acţiunile sale cetăţeanului din acest oraş. Numai că, această instituţie nu şi-a atins niciodată cu adevărat scopul pentru care a fost creată, cele câteva situaţii în care se impunea intervenţia fermă a jandarmilor nu au arătat scopul public pentru care funcţionează. Reamintim aici un spectacol organizat în toamnă, de un candidat de la PSD, Şova îl cheamă, care a început la ora când trebuia deja să se termine, spectacol care a continuat cu jandarmii pe aproape. Acei jandarmi care au constatat încălcarea legii dar nu au făcut nimic. Că doar nu-şi permiteau să amendeze un avocat de Bucureşti. Probabil, ordinea publică nu se putea aplica în acest caz. O exista vreo derogare pentru cel în cauză, o derogare pe care o ştiu doar pesediştii şi senatorul colegiului de la Drăgăneşti-Olt.

A doua problemă de la Drăgăneşti-Olt

Lăsând de-o parte modul cum jandarmii din acest oraş înţeleg să aplice legea, aici mai există o problemă. Una extrem de gravă, care ţine de însăşi existenţa şi utilitatea acestui dispozitiv. Practic, subunitatea de la Drăgăneşti-Olt poate fi oricând transformată în muzeu. Într-un muzeu al proastei gestiuni, căci, deşi în nomenclatorul intern, acest dispozitiv figurează că ar avea doisprezece oameni, în realitate abia dacă, pe aici, trec doi oameni, ca să se schimbe între ei. Restul sunt fie în concedii, fie la cursuri, fie pe oriunde altundeva decât la serviciul pentru care primesc atâţia bani de la buget.
Problema lipsei de personal este cunoscută şi de primarul oraşului, Sorin Ghiţă, cel care înţelege eforturile comandantului acestei subunităţi, dar nu se dovedeşte la fel de îngăduitor şi cu modul cum conducerea Jandarmeriei Olt înţelege să facă din subunitatea de la Drăgăneşti o instituţie nefuncţională, una care nu serveşte menirii pentru care este creată.

Biroul Notarial Violeta Constantinescu şi-a deschis oficial porţile

De vineri, 24 aprilie 2009, în Slatina funcţionează oficial, după o inaugurare făcută cu oaspeţi de seamă, şi o sfinţire religioasă, Biroul Notarial Violeta Constantinescu. Acesta îşi are sediul în municipiu, pe strada Sevastopol, numărul 2, în incinta Olt Proiect.
Evenimentul a fost onorat cu prezenţa de o seamă de personalităţi ale vieţii publice slătinene, oameni din administraţia locală, cât şi din mediul bancar, economic. De precizat că preţurile practicate de această instituţie sunt inferioare celorlalţi notari.
Amplasat în centrul Slatinei, acest cabinet vine să întâmpine nevoile slătinenilor, şi nu numai. Astfel, cei interesaţi mai trebuie să reţină că programul acestui Birou Notarial este de luni până vineri, între orele 8.30 şi 16.30.

Şomajul oltean, prin cifre şi statistici de criză mondială

Conform ultimelor statistici prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, numărul total al persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, până la începutul lunii aprilie 2009, a fost de aproximativ 12.130 de persoane, din care peste 4.600 de femei. Referitor la rata şomajului înregistrat în judeţul nostru la sfârşitul lunii martie a.c., aflăm că aceasta a fost de 6,7%. Astfel, faţă de ultimele date prezentate de AJOFM Olt în urmă cu o lună, aflăm că la nivel judeţean, numărul şomerilor a crescut cu 0,5%, adică cu 737 de persoane, ajungându-se la un număr de peste 12.100 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Observăm, din păcate, că şi de această dată numărul şomerilor olteni continuă să crească lunar, chiar daca reprezentanţii AJOFM desfăşoară importante activităţi de ajutorare a persoanelor care doresc să fie încadrate în muncă.

Numărul şomerilor fără indemnizaţie a crescut în luna martie

După cum se arată în aceeaşi statistică prezentată de AJOFM, referitoare la numărul şomerilor înregistraţi la nivelul judeţului Olt, aflăm că din numărul total al şomerilor, cca. 5.660 de persoane au primit indemnizaţii de şomaj, de 75% şi respectiv 50%, în vreme ce 6.463 de olteni reprezintă numărul şomerilor fără indemnizaţie. Şi în aceste cazuri se pot observa creşteri evidente. Astfel, dacă numărul şomerilor cu indemnizaţie este mai mare cu 608 persoane, şi cel al şomerilor fără indemnizaţie a crescut cu aproximativ 130 de persoane faţă de luna precedentă. Mai trebuie precizat că, aşa cum se arată în evidenţele prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, rata şomajului în rândul femeilor este de 5,3%, din numărul total al persoanelor fără un loc de muncă 38,1% sunt femei. Şi de această dată, aşa cum era de aşteptat, cel mai mare număr de şomeri din judeţul nostru, se înregistrează tot în municipiul Slatina, unde avem deja un îngrijorător număr de aproximativ 6.000 de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Urmează oraşele Corabia, Caracal, şi Balş, în timp ce oraşul Drăgăneşti-Olt ocupă ultima poziţie, cu 774 de şomeri înregistraţi.

Muncitorii rămân cei mai numeroşi şomeri din judeţul Olt

Tot în urma datelor statistice prezentate de AJOFM Olt, putem observa că numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, din punct de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale, este în primul rând format din muncitori, urmaţi de persoanele cu studii medii şi cele cu studii superioare. În ceea ce priveşte categoria de vârstă cel mai des întâlnită în rândul şomerilor, la sfârşitul lunii martie, cele mai multe cazuri semnalate rămân cele ale persoanelor cu vârsta între 40 şi 49 de ani, înregistrându-se astfel un număr total de 3.436 de astfel de cazuri. Urmează, la mică distanţă, persoanele cu vârsta între 30-39 de ani, în timp ce la capătul opus se situează persoanele cu vârsta între 25 şi 29 de ani, cu un număr de 831 de şomeri. Cu toate acestea, reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt continuă să întreprindă tot mai multe acţiuni pentru încadrarea în muncă a persoanelor care le solicită sprijinul, sperând ca pe viitor să se găsească soluţii şi în cazul acestora.

AJOFM Olt caută soluţii

Faptul că reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt continuă să îi sprijine pe cei interesaţi în vederea ocupării unui loc de muncă, este demonstrat şi de cele aproximativ 1.000 de persoane încadrate în muncă până la sfârşitul lunii martie a.c. Ca şi în alte dăţi, serviciile de care aceste persoane au beneficiat au fost în special cele axate pe mediere, informare şi consiliere profesională, dar şi o serie de concursuri pentru formare profesională. Tot aici trebuie amintită şi acordarea de alocaţii şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului, în acest sens fiind încadrate un număr de 28 de persoane din judeţul Olt. De asemenea, subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ, prin încheierea unor contracte de solidaritate, precum şi stimularea mobilităţii forţei de muncă şi acordarea unor prime absolvenţilor înregistraţi la agenţie vin să întregească sprijinul dat de AJOFM, prin varietatea de servicii oferite şomerilor din judeţul Olt.

Claudiu ENE