7 zile în subsidiar

Paul Stănescu punctează cu bani puţini la imaginea sa de preşedinte al Consiliului Judeţean Olt

La aproape un an de la alegerea sa de preşedinte în fruntea Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu se dovedeşte a fi, dacă nu un preşedinte de excepţie, măcar un om în înţelesul cel mai clar cu putinţă, al cuvântului. Echidistant, părtinitor cât să nu se vadă, acesta s-a apucat să lucreze şi la imaginea sa, la umanizarea Consiliului Judeţean. Astfel, acesta a iniţiat un proiect de hotărâre privind acordarea unui ajutor bănesc de zece milioane lei vechi, persoanelor care au peste 100 de ani, cam un milion pentru fiecare deceniu de viaţă parcurs. Chiar dacă beneficiarii acestei acţiuni sunt foarte puţini, în număr de şapte, până la închiderea ediţiei, proiectul lui Stănescu are un impact foarte puternic în ochii opiniei publice, care vede astfel un preşedinte cu grijă faţă de vârstnici. Şi ce-i mai frumos decât să ai respect şi grijă faţă de persoanele în vârstă!

Cu banii pentru un kilometru de cârpeli asfaltice s-ar putea răscumpăra Casa de Cultură din Corabia

E criză, şi acest lucru îl ştie toată lumea. Într-un fel, resimţim cu toţii efectele unei recesiuni care loveşte inexplicabil economia mondială. Încercăm să ne adaptăm din mers, reuşim mai mult sau mai puţin acest lucru. În acest context, Primăria Corabia se vede nevoită să strângă 17 miliarde de lei vechi pentru a cumpăra de la proprietarii de drept fosta Casă de Cultură a Sindicatelor din oraş. Cum bugetul local nu acoperă decât o foarte mică parte din sumă, primarul Teodor Barbu a căutat sprijin pe la Ministerul Culturii. Acolo unde refuzul a fost categoric. Iertându-l pe Paleologu, acela micu’, pentru indiferenţa sa arătată Corabiei, trebuie spus totuşi, cu toată criza mondială la un loc, că dacă se vrea cu adevărat se pot găsi bani pentru răscumpărarea Casei de Cultură din Corabia. Banii reprezintă doar echivalentul a un kilometru de covor asfaltic, făcut cu o firmă de casă, din aceea care practică preţul fără concurenţă, atunci când lucrarea se decontează de la buget.

Ce imprudenţă, ce maşină frumoasă avea Traian Şpak!

Fiul lui Costică Şpak, băiatul acela de bani gata, despre care scrie presa mondenă c-ar întreţine-o cu ciocolată şi acadele pe Andreea Antonescu, fata aia care cântă bine din pectorali, Traian,
s-a convins că cioburile nu aduc noroc. Mai precis, iată despre ce este vorba: joi, 23 aprilie a.c., cu ocazia zilei care a fost de Sf. Gheorghe, Traian şi-a lăsat mândreţe de Porsche la o spălătorie din Slatina, pentru lucrări specifice de curăţare. Un derbedeu, de la această spălătorie, a spălat maşina şi a dat şi el o tură cu ea. Până la colţul străzii. Acolo unde a dat-o peste cap şi a făcut-o praf. Venit la faţa locului, pentru a-şi recupera mormanul de fiare, care
l-a costat pe tac’su o sută de mii de euro, Traian Şpak n-a putut să constate decât că cioburile nu aduc noroc. Problema acestui accident este legată de pagubă, dauna urmând a fi suportată de firma de asigurare, care, ulterior, trebuie să se îndrepte împotriva băiatului de la spălătorie. Iar cum acesta nu are decât hainele de pe el, asiguratorul va fi bun de plată.

Vacile de la Dobreţu vor juca golf pe păşunea satului

Marian Radu, primarul comunei Dobreţu, unul dintre cei mai simpatici edili pe care-i are judeţul Olt, spune lucruri trăsnite. Lucruri care, dacă s-ar întâmpla conform dorinţei sale, ar produce o stare de bine pentru locuitorii acestei comune. Având în vedere diminuarea şeptelului bovin din localitate şi schimbarea opţiunilor profesionale ale oamenilor din partea locului, de la zootehnie la ce are nevoie spaniolul pe lângă casa sa, păşunea de la Dobreţu trebuie reorientată… utilitar. Astfel, aici, s-ar putea amenaja un teren de golf, în parteneriat cu nişte investitori germani, acţionari ai clubului de fotbal Bayern München. Primăria din Dobreţu vine cu terenul, vreo sută de hectare de păşune, nemţii cu restul investiţiei. Avantajul va fi pentru toate părţile implicate: nemţii se recreează, administraţia locală din Dobreţu câştigă bani, iar când jucătorii de golf pleacă în ţara lor la muncă, vacile din localitate pot paşte fericite iarba grasă de pe terenul călcat de nemţii de la Bayern München. Revenim, în cel mai scurt timp, cu alte informaţii de la Dobreţu, despre proiectul unei pârtii de schi, care ar putea fi inaugurată la vară, de Sf. Mărie.

Ex-consilierul judeţean, Jenel Copilău, combate în plen, ca un adevărat consilier judeţean

Deşi, în urmă cu mai bine de o lună, Jenel Copilău a fost dat afară de pesedişti din PNL, (sic!), pierzând în acest fel şi calitatea de consilier judeţean, acesta participă mai departe la şedinţele CJ Olt, îndeplinind nestingherit funcţia de preşedinte al Comisiei pentru studii economico-sociale, buget-finanţe, integrare europeană, administrarea domeniului public şi privat al judeţului. Din postura de consilier judeţean, îngăduit de PNL şi PSD, fostul preşedinte combate bine. A demonstrat-o la şedinţa de Sf. Gheorghe, atunci când acesta a convins, pe bază de argumente solide, majoritatea aleşilor să nu susţină un proiect în forma propusă de preşedintele Paul Stănescu. Proiectul respectiv se referea la aprobarea tarifelor de călătorie, propuse de operatorii de transport pentru traseele judeţene, curse regulate. Copilău a demontat proiectul lui Stănescu, din aproape în aproape, reuşind să demonstreze că, dincolo de păcatele sale politice, măcar pentru cunoştinţele în administraţia publică îşi merită locul în Consiliul Judeţean Olt.

Subprefectul Adrian Pop a plecat, anticipat, cu sorcova

Cel numit ca să fie subprefect din partea PD-L Olt, Adrian Pop, a trecut la o cunoaştere personală şi aprofundată a realităţilor din jungla instituţiilor publice care se află în judeţul Olt. Astfel, pe cont propriu, subprefectul vrea să vadă care este treaba, cine pe cine conduce şi ce trebuie făcut pentru eficientizarea activităţii în acestea. Numai că vizita sa are loc în condiţii aparent bizare. Având în vedere adoptarea unei ordonanţe de urgenţă a guvernului, care legalizează demiterea directorilor liberali, este greu de crezut că vreun director actual ar fi atât de naiv să discute cu subprefectul Pop despre ce va face el în viitor, pe funcţia pe care o deţine la sfârşit de mandat.

Emil Bărbulescu a închis casa memorială a lui Nicolae Ceauşescu

Singurul descendent al lui Nicolae Ceauşescu, rămas pe meleaguri oltene, nepotul său de soră, Emil Bărbulescu, fiul Elenei, cel care administra casa părintească a primului preşedinte al României, a decis să interzică, pentru o perioadă nedeterminată, accesul vizitatorilor la acest obiectiv devenit unul turistic, fără acordul autorităţilor. Decizia sa vine după ce custodele casei a renunţat la profesie. Până la angajarea unuia nou, din curtea în care s-a născut şi a trăit în primii ani din viaţă Nicolae Ceauşescu, te întâmpină doar un câine fioros, gata oricând să-ţi spună, în felul său, bun-venit. Este păcat, totuşi, că onor instituţiile de cultură din judeţul Olt refuză să se gândească măcar la un parteneriat cu familia Ceauşescu, cu moştenitorii lui Nicolae, pentru punerea în valoare a obiectivului din Scorniceşti, care ar putea produce profit, în condiţiile în care celelalte muzee ale Oltului sunt doar consumatoare de bani.

În sfârşit, sunt folositori şi comisarii de la Garda de Mediu!

Una dintre instituţiile care ar trebui să se implice cu adevărat în reformarea României moderne, în materie de protecţia mediului, Garda de Mediu, se dovedeşte, în mare, o instituţie care nu justifică banii cheltuiţi de la bugetul statului pentru întreţinerea sa. Gunoaiele sunt prezenţă continuă în viaţa noastră de zi cu zi, iar cei care murdăresc nu sunt pedepsiţi conform zicerii fundamentale care călăuzeşte protecţia mediului: „Poluatorul plăteşte!”. Numai că, în urmă cu câteva zile, funcţionarii de la Garda de Mediu s-au apucat, în sfârşit, de treabă. Şi au trecut la munca de jos, la strâns gunoaie din zonele de agrement din preajma Slatinei, ajutaţi de muncitorii de la salubritate. Iată că, după ce vreme îndelungată au ars gazul degeaba, bugetarii de la Garda de Mediu au făcut şi ei ceva folositor pentru comunitatea care-i plăteşte şi îi răsplăteşte cu bani de la buget.

Nu-i o glumă şi nici banc: Cungrea - capitala ecologiei europene

Cum-necum, primarul Ion Murguleţ, de la Cungrea, a băgat această localitate în circuitul european al valorilor ecologiste. Vreme de patru zile, aici, vor avea loc o serie de manifestări dedicate unor teme ecologiste. Acest festival este la o a doua ediţie desfăşurată în România, anul trecut, ecologiştii reunindu-se la Constanţa. Va fi muzică, vor fi promovate valorile ecologiei europene, iar vizitatorii, cei din ţară, cât şi de peste hotare, vor fi cazaţi în corturi, la marginea satului. Ciudata acţiune va fi monitorizată, la cel mai înalt nivel, de agenţii specializate, din străinătate. Singura problemă a organizatorilor este să nu se facă de râs, ca nu cumva vreun băştinaş să dea iama la ceas de seară, în căutare de suveniruri, prin corturile ecologiştilor europeni.

Cine va cere scuze în numele gloabelor de la echipa de fotbal ALRO Slatina?

Până mai ieri, din prea multă concentraţie de optimism, începusem să credem cu toţii că echipa de fotbal a municipiului Slatina, ALRO se numeşte, ar avea şanse reale să promoveze într-un viitor apropiat în Divizia B. Numai că, după ultimul meci disputat în deplasare, împotriva celor de la Gaz Metan CFR Craiova, cei care îşi făceau speranţe că în Slatina fenomenul fotbalistic nu a decedat, trebuie să-şi revizuiască atitudinea. Cele şase goluri primite de la lider arată adevărata dimensiune a fotbalului slătinean sau, mai pe şleau, justifică inutilitatea banilor pe care Consiliul Judeţean îi cheltuieşte cu nişte handicapaţi fără acte, care fac glume proaste pe seama destinului lor, atunci când spun că sunt fotbalişti profesionişti. Dacă e vorba de scuze, pe care cineva ar trebui să le ceară celor care au fost atât de naivi şi au crezut în ideea de fotbal, în Slatina, acesta, purtătorul lor, ar trebui să se numească Dan Mănăilă, antrenorul gloabelor, cel care crede că această echipă merită finanţare de la bugetul de stat.

În sfârşit, Centrul de Informare Europeană din Slatina foloseşte comunităţii

Încă de pe vremea lui Gheorghe Păunescu, cel care a fost primar al Slatinei până în 2004, în buricul târgului, pe locul unde a funcţionat fosta unitate de desfacere a florilor produse de Serele şi Spaţiile Verzi de pe lângă Primăria Slatina, a luat fiinţă un Centru de Informare Europeană. Aici, au fost angajate numai fete, una şi una, care nu trebuiau neapărat să cunoască noţiuni de integrare europeană. La mai bine de şase ani de activitate, de tocat frunze la câini, acest centru îşi dovedeşte, în sfârşit, utilitatea şi arată astfel rolul social al acestei instituţii care nu şi-a justificat nici o secundă cheltuiala bugetară. Pe acoperişul acestei clădiri, a căzut, în urmă cu câteva zile, de la un etaj superior al blocului CAM 1, un cetăţean beat. Care cetăţean beat, a avut şansa să scape cu viaţă datorită acoperişului acestei şandramale europene, care şi-a dovedit şi ea utilitatea.

Doamna Eparu face glume cu Spitalul de la Scorniceşti

După ce a fost declarată campioană mondială la mâncat seminţe în timpul serviciului, pe vremea când lucra la Spitalul Judeţean Slatina, după ce a adus la cunoştinţa întregii opinii publice mondiale cât de rudă este ea cu un parlamentar PSD, doamna Eparu, economistă, nevastă de doctor, vrea din nou şefă la Spitalul de la Scorniceşti. În acest sens, respectiva aşteaptă după colţ să vadă cum se termină războiul pe care îl poartă actualul manager cu alte cercuri de interese din PSD, care vor şi ele să pună mâna pe această unitate sanitară.

La CNSLR-Frăţia Olt, dansăm în familie

În urma lucrărilor conferinţei judeţene a Filialei Olt, desfăşurată cu câteva zile înaintea Paştelui, atunci când puţini aveau ochi să vadă ce se întâmplă prin nebuloasa sindicală, a fost ales un nou comitet de conducere. Preşedinte pentru următorii patru ani este acelaşi Radu Olteanu, cel care s-a ocupat până acum de CNSLR, într-un mod care nu a demonstrat că această structură este un partener real pe piaţa muncii de la Olt. În preajma sa au fost desemnaţi oameni care reprezintă, prin diverse companii slătinene, interesele celor mulţi. Practic, în noua echipă de conducere, nu a avut loc decât o rotaţie a cadrelor la nivelul eşalonului doi. Deocamdată, nici un plan de măsuri, menit să ducă la reafirmarea mişcării sindicale din judeţul Olt.