Renică Diaconescu,
ultima conferinţă de presă…

Consecvent în susţinerea cauzelor care apără interesul public, Renică Diaconescu, consilier al ministrului Sănătăţii, aşa cum declară domnia-sa, a efectuat încă o ieşire publică pentru a puncta probleme de actualitate care trebuie aduse la cunoştinţa opiniei publice. Miercuri, 8 aprilie, în sediul PSD Slatina, acesta, potrivit declaraţiilor sale, a efectuat o conferinţă de presă: „Ultima mea conferinţă de presă pe teme politice”, cum a şi precizat. Acesta a supus dezbaterii, după analiza săvârşită de Grupul de Investigaţii din cadrul PSD Slatina, punctele sale de vedere faţă de modul cum partenerii de la PD-L, conducerea Primăriei Slatina, se implică în efectuarea unor studii de fezabilitate privind înfiinţarea, în Slatina, a doisprezece zone de spaţii verzi, cu fonduri europene. Diaconescu s-a arătat rezervat faţă de finalitatea acestor proiecte, considerând că Primăria Slatina vrea doar să cheltuiască banii pe studiile de fezabilitate, şi doar atât. Tot în zona spaţiilor verzi, consilierul ministrului Sănătăţii a criticat modul cum a fost înstrăinată o parte din suprafaţa parcului slătinean de pe Valea Oltului, la ieşire din municipiu, spre Craiova, pe partea dreaptă, precizând că, după Paşte, va insista asupra subiectului, pentru a-i demasca pe cei care profită din plin de pe urma acestui parc.
O a doua temă abordată de Renică Diaconescu este o decizie pe care DSP Olt ar lua-o faţă de desfiinţarea unei secţii de terapie, din cadrul Spitalului de la Scorniceşti. Fără să aibă resentimente faţă de managerul Andrei Iordache, de la acest spital, cu care s-a aflat în competiţie electorală, în urmă cu câteva luni, dr. Diaconescu a declarat că se va implica în dotarea secţiei-compartimentului cu aparatură medicală, două monitoare EKG şi un aparat de ventilaţie, care va fi adus de la un depozit militar din judeţul Gorj. Luptător din fire, consilierul Renică Diaconescu nu s-a sfiit să atace conducerea Direcţiei de Sănătate Publică Olt, pentru că susţine încetarea activităţii la compartimentul ATI, de la spitalul condus de Andrei Iordache. Chiar dacă, o adresă a DSP Olt este semnată chiar de soţia sa, dr. Victoriţa Diaconescu, director adjunct al DSP Olt, arătând în acest fel că domnia-sa pune mai presus de familie cauza pacienţilor de la Spitalul din Scorniceşti.
Altă dovadă, care să susţină că acest om ar avea interese personale în domeniul sanitar, nici nu mai trebuie adăugată, Renică Diaconescu este omul care veghează la sănătatea oltenilor. (Alin DOROBANŢU)

Încă o interpelare parlamentară, pe seama lui Radu Nucă

Liberalul Radu Nucă, de la conducerea Salvării Olt, şi-a câştigat un prieten în Parlamentul României, în persoana deputatului de Slatina, Daniel Bărbulescu. Acesta continuă şirul interpelărilor parlamentare, care vizează activitatea managerului Serviciului Judeţean de Ambulanţă Olt şi care sunt adresate ministrului Sănătăţii. După ce în primul document Bărbulescu a cerut explicaţii referitoare la modul cum la Ambulanţa Olt se fac angajări în afara cadrului legal, în cea de-a doua, deputatul cere socoteală aceluiaşi membru al cabinetului Boc asupra modului cum Radu Nucă poate fi simultan şi manager şi medic de gardă în SJA Olt, lucru interzis de lege, în opinia sa.
Interpelarea ar trebui să ajungă la DSP Olt, care trebuie să verifice modul cum managerul Ambulanţei respectă sau nu legea. După o anchetă a DSP Olt, pe acest caz, urmează ca ministrul Bazac să fie informat de ce năzbâtii fac liberalii într-un judeţ în care, la putere, sunt pesediştii şi pedeliştii. (A.D.)

Pesediştii şi-au pus omul
la conducerea Spitalului Orăşenesc din Corabia

Până să se semneze protocolul de funcţionare a parteneriatului dintre PSD şi PD-L, la nivelul judeţului Olt, băieţii de la PSD au luat-o pe cont propriu şi s-au apucat să-şi pună oamenii pe funcţii. N-ar fi prima oară când reuşesc acest lucru, fără să ţină seama că o astfel de decizie ar impune o minimă consultare a partenerului de guvernare. Ultima ispravă, din lungul şir al guvernării „Noi cu ei, dar peste tot ai voştri”, s-a petrecut la Spitalul Orăşenesc din Corabia, acolo unde managerul Gheorghe Băloi a fost pensionat repede-repede, pentru a face loc unui pesedist nerăbdător, unul care, în contextul crizei mondiale, vrea şi el o leafă de la buget, bine plătită. După discuţii purtate în cadrul Organizaţiei PSD Corabia, alesul, cel care să preia scaunul lui Băloi, a fost desemnat în persoana lui Mihai Dorcu, un apropiat al directorului general de la Apele Române, Toma Cococi-Longin. În asemenea condiţii, până la semnarea protocolului, n-ar fi exclus ca PSD-ul să ocupe, cu specialiştii săi, toate posturile de directori din judeţul Olt. Pedeliştilor rămânându-le doar o palidă consolare. (M.C.)

Nebunii la Spitalul de Psihiatrie-Cronici, de la Schitu Greci

Un alt caz, care merită supus dezbaterii opiniei publice, vis-a-vis de ceea ce se întâmplă în sistemul sanitar din judeţul Olt, este modul cum managerul Mircea Gurău, pus de liberali la conducerea Spitalului de Psihiatrie-Cronici de la Schitu Greci, înţelege să administreze unitatea pe care o conduce. Din păcate, şi aici lucrurile evoluează în sensul prin care se susţine că unii înţeleg să considere funcţia publică o feudă personală. În pofida unor lucrări de modernizare, de schimbare a aspectului acestei unităţi sanitare, datele problemei nu sunt deloc aşa cum vrea să le expună administratorul unităţii medicale. Sunt câteva lucruri care creează atât nemulţumiri, cât şi suspiciuni. Aici, schema de personal este sufocată, numai în 2008 reuşindu-se angajarea a aproximativ 30 de persoane, o mare parte dintre ele fiind recrutate exact în timpul campaniei electorale care a avut loc la sfârşitul lui 2008. Nu credem că vreun politician local ar fi putut să-l înduplece pe intransigentul Mircea Gurău, dar asta nu ne face decât să ridicăm nişte semne de întrebare în privinţa achiziţiilor făcute de acesta: paturi, noptiere şi pijamale. Este de neînţeles cum un pat, acelaşi pat, este achiziţionat, prima oară, cu trei milioane de lei vechi, a doua oară, cu şase milioane de lei, iar la a treia achiziţie, acelaşi pat, da, acelaşi pat, a costat nouă milioane de lei vechi. Mai mult, probabil că un pacient cu afecţiuni psihice este cel care a gestionat execuţia unei clădiri pentru portar, compusă dintr-o sală de aşteptare şi un grup sanitar, căci, cu siguranţă, managerul Gurău nu ar fi tolerat ca la o biată lucrare să se perinde mai multe firme decât au lucrat, să zicem, pentru Casa Poporului. Nu credem că Mircea Gurău ar fi urmărit ca această lucrare să fie adjudecată de o firmă anume, căci domnia-sa este unul dintre managerii de succes pe care liberalii i-au promovat în funcţii de conducere la nivelul judeţului Olt. (A.D.)

La Slatina, s-a sărbătorit Ziua Mondială a Sănătăţii

După ce, în anul 1948, Prima Adunare Mondială a Sănătăţii a decis instituirea unei zile mondiale dedicate sănătăţii, s-a hotărât ca începând cu anul 1950 aceasta să fie celebrată anual, la data de 7 aprilie. Mai exact, în cadrul întâlnirilor organizate în cinstea Zilei Mondiale a Sănătăţii, se doreşte o abordare cât mai amplă a problemelor din sistem, considerate a fi de maximă importanţă pentru anul în curs. Şi, aşa cum era de aşteptat, semnificaţia acestei zile nu a fost uitată nici la Slatina, acolo unde, Direcţia de Sănătate Publică Olt, în colaborare cu Fundaţia Rain Care, în cadrul programului medical româno-olandez Repacaro, a organizat, în sala de şedinţe a Policlinicii din Slatina, un simpozion sub sloganul „Pentru demnitate în faţa suferinţei, medicina paliativă în atenţie”.

Sprijin pentru spitale

La eveniment, dintre numeroşii medici şi asistenţi prezenţi în sală, îi amintim pe medicul Ramona Lesnic, directorul DSP Olt, Marilena Madan, Mădălina Popescu, precum şi medicul Luminiţa Dumitrescu. De asemenea, de la simpozion nu puteau lipsi nici directorul medical al Spitalului de Urgenţe Slatina, medicul Aurelian Simionescu, dar nici Octav Oprescu, managerul aceleiaşi instituţii. Pentru început, medicul Ramona Lesnic, după ce a făcut o scurtă prezentare a noului site de internet al DSP Olt, a dorit să tragă un semnal de alarmă şi asupra reacţiei pe care spitalele ar avea-o în cazul situaţiilor de urgenţă: „În eventualitatea unor catastrofe, principalul sprijin pentru oameni îl reprezintă unităţile sanitare şi modul în care acestea sunt pregătite să facă faţă situaţiei. Din păcate, costurile pentru construirea unui spital nou, care să reziste la şocuri, sunt foarte mari, de aceea considerăm că este mult mai uşor să fie modernizate cele deja existente”. De asemenea, făcând referire la tot mai desele catastrofe, generate în special de cutremure şi inundaţii, domnia-sa a adăugat: „Îngrijorător este şi faptul că la nivel mondial, numărul dezastrelor şi catastrofelor continuă să crească, iar asta ar trebui să ne dea de gândit. Trebuie să anticipăm că numărul victimelor va creşte, în cazul în care spitalele nu sunt bine organizate”.

Îngrijire paliativă şi demnitate în faţa morţii

O altă problemă extrem de importantă, şi asupra căreia s-au făcut numeroase comentarii, a fost şi cea legată de necesitatea amenajării unor centre speciale în care persoanele grav bolnave, aflate în fază terminală, să fie corespunzător îngrijite. În acest sens, fundaţia Rain Care, reprezentată de medicul Luminiţa Dumitrescu, s-a arătat dispusă să acorde consiliere şi pregătire medicilor şi asistenţilor interesaţi să se specializeze în domeniul îngrijirilor paliative. Făcând referire la această situaţie, Luminiţa Dumitrescu a precizat: „Încă din 2003, Ministerul Sănătăţii a legiferat dreptul pacientului de a muri în demnitate. Deşi s-a discutat tot mai mult despre problemele vârstnicilor, constatăm, din păcate, că deşi avem profesionişti în paliaţie, nu putem să acordăm îngrijiri celor bolnavi”. La rândul său, Petre Staicu, preşedintele Filialei Olt a Ordinului Asistentelor şi Moaşelor, (OAMR), a prezentat un studiu despre îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor de cancer aflaţi în stadiu avansat. Printre altele, domnia-sa a precizat: „În astfel de situaţii, referitoare la îngrijirea bolnavilor, familia joacă de cele mai multe ori rolul cel mai important. Problema este atât de sensibilă şi delicată încât trebuie acordată o atenţie cât mai mare în acest sens”. În încheiere, tot Petre Staicu a concluzionat scurt: „Din păcate, personalul din spitale noastre nu poate asigura în totalitate îngrijirea celor suferinzi. E trist, dar acesta este adevărul”.

Claudiu ENE