Interviu cu Ionel MANTEA, primarul comunei Brastavăţu

«Trebuie ţinut seamă că fiecare localitate are greutăţile ei, iar parlamentarii
au datoria să le preia şi
să le transmită acolo, sus»

- Vă satisfac banii primiţi de la Consiliul Judeţean Olt?

- Vreau să vă spun că acesta este primul an, din 2004 încoace, de când la Consiliul Judeţean Olt s-a respectat o formulă de calcul prin care banii s-au dat corect, aşa cum i-a venit partea fiecăruia.

- Care sunt sumele pe care le-a luat Brastavăţu anul trecut şi care sunt sumele pe care le va lua anul acesta?

- Anul trecut, tot bugetul s-a împărţit de la Consiliul Judeţean fără a se ţine cont de anumite criterii, fapt pentru care, din 12 miliarde cât aveam dreptul, am primit decât 2 miliarde. În comparaţie, anul acesta, tot printr-o formulă de calcul, am primit 80% din buget de la Finanţe şi 20% din buget de la CJ Olt. Spre exemplu, anul acesta, am primit 2,3 miliarde, numai echilibrare de buget din partea Consiliul Judeţean Olt.

- În aceste condiţii, cum aţi putut face faţă anul trecut, cu o sumă atât de mică?

- Ne-am descurcat foarte, foarte greu, chiar şi la ora actuală avem şase miliarde lei datorii, pe facturile pe care nu am avut cu ce să le plătim. Sunt facturi către şcoli, drepturi salariale, proiectanţi şi multe, multe altele.

- Deţinem nişte informaţii conform cărora dumneavoastră, împreună cu edilul de la Grădinile, doriţi să accesaţi nişte fonduri europene. Despre ce sumă de bani este vorba şi ce anume doriţi să faceţi cu ei?

- Acum, am făcut un ADI, împreună cu Grădinile, un proiect în valoare de şase milioane de euro, trei milioane pentru Brastavăţu şi trei pentru Grădinile. Avem Drumul Comunal 138, care face legătura între satul Cruşov şi Grădinile, din care ne aparţine pe o lungime de 2,1 kilometri, iar alţi 900 de metri aparţin de Grădinile, drum care va fi asfaltat. Printre altele, comuna Brastavăţu mai beneficiază de apă şi canal, gospodărire cu staţie de epurare, cu puţuri forate în Cruşov, reparaţii capitale şi dotări la căminul cultural, construirea unui cămin nou pentru bătrâni, pe terenul fostei şcoli, în cătunul Gară Vişina, prevăzut pentru cincisprezece persoane, însă noi avem speranţa că, prin îmbunătăţiri, poate adăposti chiar treizeci de persoane. Mai avem prevăzut şi achiziţionarea de utilaje pentru întreţinere drumuri, constând în tractor cu lamă pentru deszăpezire şi remorcă, precum şi buldo-excavator, extrem de necesare în comuna noastră. Este, deci, un proiect extrem de valoros şi foarte important pentru comuna noastră. Tot prin fonduri structurale, pe Măsura 3.2.2, mai avem un alt proiect, pe care intenţionăm să-l depunem în luna mai, în valoare de 2,5 milioane de euro, referitor la apă, canal şi modernizare drum Brastavăţu. De asemenea, avem şi alte proiecte depuse de anul trecut, proiecte aflate în aşteptare, pentru bază sportivă şi teren de fotbal omologabil, precum şi un proiect pe mediu, amenajare parc şi spaţii verzi în comuna Brastavăţu, şi un altul la Ministerul Cultelor, pentru ridicarea unei noi biserici. Ţinând cont de faptul că satul Brastavăţu are aproximativ 1.200 de gospodării, credem că o singură biserică nu mai este suficient de încăpătoare. Proiectul pentru noua biserică este făcut, ne-au fost alocată încă din toamnă suma de un miliard, dar aceşti bani sunt foarte puţini, iar noi sperăm să obţinem cât mai multe fonduri pentru ridicarea acestui lăcaş de cult.

- Din bugetul local, de care dispuneţi în clipa de faţă, şi de la CJ Olt, ce investiţii sunt în curs?

- În primul rând, în cazul în care vom primi banii pentru facturile restante, cred că am putea începe lucrările pentru realizarea mai multor lucruri necesare pentru această comună. Am prins 1,3 miliarde pentru pietruire şi vreau să vă spun că întreaga comună are 61 de drumuri interioare, iar din acestea, avem peste 21 de kilometri de drumuri din pământ, fără nici un fel de piatră, ceea ce face ca, atunci când vremea este rea, să devină impracticabile. Chiar în această perioadă lucrăm la întocmirea unui nou proiect pentru o reţea de drumuri, pe Hotărârea de Guvern 577. Sigur, noi ne-am fi dorit cât mai multe fonduri, pentru că, pe lângă aceste drumuri, mai sunt şi altele de făcut, dar şi salarii de plătit.

- Se simt efectele crizei mondiale şi la Brastavăţu?

- Efectele crizei sunt simţite în toată ţara, nu doar în Brastavăţu. După cum am putut urmări şi la televizor, erau foarte mulţi cetăţeni care mergeau la muncă în Spania, Italia sau alte ţări, lucrau, trimiteau bani în ţară, numai că, din păcate, şi acolo s-a strâns foarte mult cureaua. De asemenea, la nivel de judeţ, s-au închis foarte multe întreprinderi, iar oamenii au fost nevoiţi să-şi găsească alte servicii, pentru a-şi întreţine familiile.

- Ce vă nemulţumeşte la activitatea APIA?

- Referitor la activitatea celor de la APIA, vă pot spune că noi am fost, în ordinea alfabetică, prima comună pentru a merge la oraş, în Corabia, pentru ca oamenii să-şi depună documentaţia necesară. A fost un lucru foarte greoi, şi ţinând cont şi de faptul că Brastavăţu dispune de 7.034 hectare de teren, chiar mai mult decât alte două-trei localităţi la un loc, cred că se putea găsi o soluţie mai bună pentru ca noi să avem timpul necesar să facem toate cererile. Am pus la dispoziţia oamenilor toată camera agricolă, patru lucrători au fost alături de oameni, dar chiar şi aşa lucrurile au mers destul de greu.

- Dar nu aţi încercat să staţi de vorbă cu cei de la APIA, să-i faceţi pe ei să vină la aceşti oameni, care şi aşa sunt foarte în vârstă şi au destule probleme pe cap?

- Am discutat cu reprezentanţii APIA, am fost împreună cu toţi primarii la Consiliul Judeţean Olt, s-a ţinut o şedinţă, ei ne-au spus că nu acceptă această variantă şi că lucrează direct pe calculatoare. Ceea ce a depins de noi am încercat să facem, chiar am negociat cu o firmă de microbuze, pentru a-i duce pe oameni la Corabia şi pentru a-i aduce înapoi, în comună. Personal, consider că a fost o situaţie prost planificată de la nivel central.

- Faptul că sunteţi membru al PD-L, un partid aflat la guvernare, credeţi că este un argument în plus pentru mai bine la Brastavăţu?

- Eu sper în aşa ceva, şi asta pentru că am simţit pe pielea noastră cât de greu este în opoziţie, atunci când, după ce am ieşit de la guvernarea începută alături de PNL, deşi am avut numeroase proiecte demarate, reparaţii capitale la şcoală, drumuri, nu le-am putut duce la bun sfârşit. De aceea, avem speranţa că, acum, fiind la guvernare, vom putea realiza mult mai multe pentru comuna noastră şi astfel ne vom putea îndeplini promisiunile făcute în campania electorală. Mai vreau să vă spun că eu fac parte şi din Biroul Permanent Judeţean al PD-L Olt, în calitate de vicepreşedinte, iar nemulţumirea mea este că, la nivel judeţean, încă nu s-a ajuns la o înţelegere privind negocierile dintre noi şi PSD.

- Cine credeţi că se face vinovat că, iată, la mai bine de trei luni de la formarea actualei guvernări, la Olt, la conducerea instituţiilor deconcentrate sunt tot cei de la PNL?

- Într-adevăr, tocmai asta e problema, pentru că PNL-ul este acum în opoziţie, dar încă îşi are oamenii puşi la conducere. Este o situaţie foarte ciudată, iar eu cred că marea greşeală a fost făcută la nivel central, atunci când de la Bucureşti s-a hotărât realizarea acestei alianţe cu PSD-ul, dar nu acelaşi lucru a avut loc şi la nivelul întregii ţări.

- Credeţi că refuzul PSD-ului de a se pune la masă cu PD-L-ul este, de fapt, o dovadă a faptului că, în Partidul Democrat-Liberal Olt, nu sunt oameni care să aibă capacitatea de a negocia aşa cum trebuie?

- Eu nu cred că aşa trebuie pusă problema. După părerea mea, deşi atât PSD-ul, cât şi PD-L-ul, au oameni capabili şi foarte valoroşi, marea greşeală a fost făcută acolo, la Bucureşti, unde consider că trebuie să se insiste mai mult pentru a se ajunge la o înţelegere şi la Olt, Gorj, Dolj sau alte judeţe ale ţării. Poate că, la nivel central, Oltul având un număr de parlamentari mai mic, a devenit o zonă neglijabilă, ceea ce nu e deloc bine.

- Ce ne puteţi spune despre relaţia dumneavoastră cu parlamentarii aleşi în colegiul din care face şi Brastavăţu parte?

- Sincer să fiu, de la alegerile parlamentare şi până în prezent, nici un parlamentar din Colegiul 7, şi mă refer aici la domnul senator Şova şi la domnul deputat Frunzulică, nu a mai trecut prin comuna Brastavăţu. Poate că au avut întâlniri periodice cu ai lor, dar, din păcate, cu noi nu au venit să discute încă. Consider că acest fapt nu este în regulă, trebuie ţinut seamă că fiecare localitate are greutăţile ei, iar parlamentarii au datoria să le preia şi să le transmită acolo sus, la centru. Eu nu ştiu ce să mai cred, dar ei trebuie să-şi amintească de următoarele alegeri, cele pentru europarlamentare, pentru că dacă se continuă aşa şi nu vom fi sprijiniţi, cred că vor fi serioase probleme şi în privinţa prezenţei la vot.

- Din punctul dumneavoastră de vedere, este domnul Paul Stănescu un preşedinte şi pentru locuitorii comunei Brastavăţu?

- Sunt absolut convins de acest lucru. Domnia-sa şi-a ţinut cuvântul, nu a făcut diferenţe între localităţi şi a dat fiecărei comune ceea ce i-a revenit. Echilibrarea de buget, revenită de la Consiliul Judeţean Olt, a fost împărţită de fiecare preşedinte de partid, iar aici vă pot garanta că domnul preşedinte Darius Vâlcov a alocat exact aşa cum trebuie sumele respective.

- Domnule primar, ce credeţi că trebuie să facă statul român pentru a reîntoarce oamenii spre agricultură?

- Marea preocupare a statului român ar trebui să se axeze pe această problemă, să aloce o mai mare atenţie agriculturii, să-i sprijine pe oameni, să acorde la timp subvenţiile necesare, pentru că altfel continuăm să mergem în direcţie greşită. Degeaba încearcă tineretul să se implice, să facă ferme de creştere a animalelor, pentru că dacă nu sunt ajutaţi, se descurajează şi renunţă imediat. Este păcat că am ajuns să importăm cereale din alte state, când noi am fost întotdeauna mari exportatori de cereale.

„Chiar dacă unii consilieri fac parte din alte partide politice, nu trebuie să uite că înainte de orice sunt cetăţeni ai acestei comune şi interesul lor trebuie să fie pentru binele ei”

Interviu cu Nicolae PREDA, primarul comunei Găneasa

- Domnule Preda, se simt efectele crizei mondiale în comuna Găneasa?

- Da, ca şi în alte localităţi, criza mondială nu putea să ocolească Găneasa. Se simte şi asta, în principal, în bugetul local, care este mult mai mic decât în anii trecuţi.

- În aceste condiţii, ţinând cont de banii de care dispuneţi în clipa de faţă, ce credeţi că puteţi face pentru comuna dumneavoastră în acest an?

- Vreau să fiu sincer. Este extrem de greu şi, probabil, că foarte multe lucruri nu vom putea face anul acesta. Vom folosi marea majoritate a banilor pentru cheltuieli curente, salarii şi câteva studii de fezabilitate pentru apă, canal şi drumuri.

- După atâta război care a fost pe aici, putem să spunem că, în sfârşit, este pace şi la Găneasa?

- Sperăm să fie, pentru că doar împreună şi prin înţelegere putem să facem lucruri bune pentru locuitorii acestei comune. Chiar dacă unii consilieri fac parte din alte partide politice, nu trebuie să uite că înainte de orice sunt cetăţeni ai acestei comune şi interesul lor trebuie să fie pentru binele ei.

- Simţiţi din partea adversarilor, cei de la PD-L, o oarecare stare de împăcare cu faptul că dumneavoastră staţi în clipa de faţă pe scaunul de primar al acestei comune?

- Personal, în relaţiile cu consilierii, nu am absolut nici o problemă. Neînţelegerile apar în şedinţele de consiliu local, acolo unde dumnealor vor să impună anumite reguli, care nu sunt normale şi legale. Printre acestea mă refer şi la unele şedinţe în care se dorea schimbarea ordinii de zi, şi asta nu-i bine deloc. Ca exemplu, vă pot spune că aceste lucruri s-au întâmplat şi la şedinţa de depunere a jurământului, atunci când au solicitat introducerea pe ordinea de zi a anumitor puncte neprevăzute în acea şedinţă. De asemenea, avem un consilier şi viceprimarul suspendaţi, iar acum aşteptăm decizia consiliului contencios-administrativ. În concluzie, în clipa de faţă, lucrez fără viceprimar şi cu un consiliu local care, uneori, îmi este ostil, iar asta nu avantajează pe nimeni.

- Credeţi că vor merge oamenii din Găneasa să voteze la alegerile europarlamentare din această vară?

- Eu cred că da şi sper să o facă într-un număr cât mai ridicat. Dacă nu o vor face tot aşa cum au făcut-o la alegerile locale, sper totuşi ca numărul lor să fie apropiat de cel din urmă cu o lună şi ceva.

- Vă întreb asta, în contextul în care, în ultima perioada, s-a tot vehiculat că, la Găneasa, un vot costă atâtea găleţi, atâtea Rabe de piatră la poartă… Va mai fi oare o motivare foarte mare pentru oameni în felul acesta?

- Noi credem că marea motivare a oamenilor va fi interesul local pentru binele acestei comune. Responsabilitatea fiecărui cetăţean este să voteze şi să se gândească la faptul că venind la vot hotărăşte ce crede că e mai bine pentru localitatea în care trăieşte.

- Poate primarul Preda să facă din Găneasa o comună rezidenţială, aşa cum este Slătioara astăzi?

- Anul acesta, cu siguranţă, va fi foarte greu. Trebuie mai întâi, aşa cum am mai spus, să definitivăm studiile de fezabilitate, să facem proiectele, să obţinem finanţări, iar din 2010 sper să intrăm într-un ritm normal al desfăşurării investiţiilor în comuna Găneasa.

- După ce aţi beneficiat de o susţinere destul de intensă din partea PSD-ului de la Olt pentru accederea pe scaunul pe care sunteţi astăzi, ce contacte păstraţi în clipa de faţă cu cei care conduc destinele PSD-ului oltean?

- Aşa cum am mai spus-o şi cu alte ocazii, am relaţii foarte bune cu toţi reprezentanţii acestui partid, şi cu conducerea politică dar şi cu cea administrativă. Sper să continuăm aşa, mai ales că aşteptările oamenilor sunt foarte mari, iar noi, la rândul nostru, dorim să accesăm cât mai multe fonduri europene…

- Cine credeţi că se face vinovat de faptul că, în ultimii optsprezece ani, la Găneasa, nu s-a mişcat mai nimic, cu excepţia a câtorva termopane puse pe la şcoală şi amenajarea noului sediu al primăriei?

- Eu nu vreau să acuz pe nimeni pentru că fiecare mandat, al fiecărui primar, a fost diferit, au fost anumite oportunităţi, dar depinde de modul de lucru şi ce gândeşte fiecare. Nu-i pot condamna pe foştii edili şi nici nu ar fi corect să fac asta, mai ales că, în decursul anilor, mandatele au fost repartizate pentru diferiţi primari de la mai toate partidele politice, iar fiecare face ceea ce poate, cum se pricepe şi în funcţie de oportunităţile avute. Personal, susţin că nu trebuie neapărat să acuzăm pe cineva şi important este ca fiecare, atunci când este în mandat să încerce, în raport cu oportunităţile apărute, să realizeze ceva pentru comună.

- Putem spune că mandatul dumneavoastră este unul atipic, ţinând cont şi de faptul că, faţă de alţii, aveţi la dispoziţie numai trei ani pentru a schimba ceva la Găneasa. Care sunt ţintele primarului Preda, ce vreţi să faceţi în mod special aici?

- Primordial pentru noi este să punem la punct problema legată de apă şi canal, de drumuri, şi mă refer aici Drumul Comunal 14, Salcia-Dranovăţu, o sală de sport, o grădiniţă, un parc, în centru, şi un sens giratoriu, extrem de necesar. Demararea acestor investiţii va depinde însă şi de bugetul pe care îl va avea regionala de drumuri şi poduri din Craiova, pentru că totul se leagă de bani.

- Este un avantaj sau un dezavantaj pentru dumneavoastră faptul că localitatea Găneasa este poate una dintre cele mai circulate comune din ţara noastră?

- Cu siguranţă că este un avantaj pentru că este o comună intens circulată, cunoscută de lume, ci nu una izolată sau uitată de lume printr-o margine de judeţ. De aceea, spun că acest lucru ne avantajează, iar dacă mai punem la socoteală poziţia geografică destul de bună şi faptul că suntem foarte aproape de oraş, nu putem decât să ne bucurăm şi să observăm că oamenii de afaceri sunt tentaţi să vină aici. Mai rămâne doar ca noi să le punem la dispoziţie utilităţile necesare, ce ţin, în principal de apă, canal şi altele de acest gen.

- Putem vorbi şi de o reţea de gaze pe termen mediu?

- Nu. În privinţa reţelei de gaze este foarte greu să mă pronunţ pentru că, momentan, nu se poate face acest lucru în comuna Găneasa. Principalele motive sunt legate de distanţă şi cheltuielile mari care ar trebui făcute, dar şi de accesarea fondurilor europene, mai greu de obţinut.

- Câţi bani v-ar trebui pentru a pune în operă tot ceea ce vreţi să faceţi în acest mandat, din 2009-2012?

- Anual, cred că am avea nevoie de 60-70 de miliarde, iar noi primim aproximativ 30 de miliarde. Banii sunt necesari, pentru că fără ei ne mişcăm foarte, foarte greu. Trebuie găsite firme serioase de consultanţă, firme care se ocupă şi formulează proiectele, apoi urmează partea de contractare, care şi ea are un rol important, şi apoi depinde dacă îţi cer banii la început sau dacă aşteaptă aprobarea finanţării proiectului respectiv.