Ţeapă pentru olteni, la europarlamentare

La începutul lui iunie 2008, vom fi chemaţi din nou la vot, pentru alegeri europarlamentare. Însă, va trebui să mergem să-i votăm pe alţii, pentru că se dovedeşte încă o dată că, pentru politicienii de la Bucureşti, judeţul Olt nu există pe hartă. Iar liderii locali, cu toţi deopotrivă, nu au nici un cuvânt cu greutate de zis, atunci când este vorba de susţinere şi promovare a valorilor locale pe funcţii de înaltă demnitate publică. Chiar dacă există excepţia promovată de senatorul Ion Toma, preşedintele PSD Olt, cel care a impus în guvernul actual ceva secretari de stat şi directori în minister, este foarte greu să te mulţumeşti cu atâta. Asta, în condiţiile în care, pentru alegerile europarlamentare, de anul acesta, atât pe listele celor de la PSD, cât şi a celor de la PD-L şi PNL, nici în zona locurilor eligibile, dar nici pe locurile decorative, nu se regăseşte nici un reprezentant al judeţului Olt, un oltean care să aparţină teritoriului administrativ invocat. Este încă o dovadă a faptului că judeţul Olt nu are încă locul său pe harta politică a României, iar Emil Boc, Mircea Geoană şi Crin Antonescu, liderii de facto ai principalelor partide din România, nu dau mai mult de doi bani pe structurile lor judeţene din Olt. Vorbele mari spuse până acum sunt, de fapt, simple emanaţii verbale care nu au fundament, politeţuri de doi bani. (A.D.)

De ce rabdă Ion Toma?

Dacă vreo structură judeţeană se putea considera îndreptăţită să ceară un loc eligibil pe liste, aceasta ar fi fost PSD. Structura judeţeană a acestui partid, condusă exact de patru ani încoace de Ion Toma, a obţinut rezultate excepţionale, victorii pe linie la toate scrutinele electorale care s-au desfăşurat în ultimii ani. Practic, contribuţia PSD Olt la zestrea electorală a partidului la nivel naţional este una decisivă, cel puţin dacă ne raportăm la ultimele alegeri parlamentare, atunci când PSD a numărat efectiv fiecare vot, pentru a emite pretenţia, legitimă de altfel, de a fi la guvernare lângă PD-L. Luaţi cei şase parlamentari obţinuţi de PSD la Olt, din ecuaţia generală a scorului de la parlamentare, şi în acest caz victoria PD-L-ului ar fi fost categorică. Însă, cei care fac listele PSD-ului, pentru alegerile europarlamentare din iunie, nu ţin seama de eforturile social-democraţilor olteni. Şi nu ar fi nici o exagerare, dacă am spune că pentru Mircea Geoană colegii săi de la Olt sunt acele rude de la ţară, care vin să aducă ploconul neamurilor de la oraş. Care neamuri nu catadicsesc nici măcar să-i bage în casă. Este însă de neînţeles de ce rabdă Ion Toma, cel pe care, după alegerile parlamentare de astă-toamnă, Mircea Geoană l-a răsplătit cu funcţia onorifică de şef al grupului parlamentar PSD, din Senat. Că la ministere au mers alţii, cu rezultate mai slabe decât cele de la Olt.

Darius Vâlcov şi PD-L Olt nu se văd din cursa Cluj-Bucureşti

Nici în zona PD-L-ului, un partid care a renăscut în judeţul Olt, tocmai din puterea omului politic Darius Vâlcov, dar şi din priceperea administrativă a aceluiaşi primar, care a reuşit să schimbe faţa Slatinei în nici patru ani, lucrurile nu stau altfel. Nici un reprezentant al PD-L Olt nu se află pe lista de candidaţi propuşi de forul naţional de conducere al PD-L, la începutul săptămânii. Până una, până alta, PD-L-ului de la Olt i se cer la aceste alegeri europarlamentare rezultate, scoruri care să-i mulţumească pe jupânii de la Bucureşti, cei care ştiu doar ei cine are căderea şi priceperea de a merge europarlamentar. Militanţii PD-L îşi fac în continuare treaba, deşi nu există acea minimă motivare de implicare efectivă într-o acţiune care trebuie dusă la bun sfârşit, de a căror rezultate se vor bucura alţii. Şi, dacă cineva vrea să spună că lista propusă de Boc este cea mai bună, ar trebui să reflecte ceva mai mult, căci o veche vorbă spune că cei mai indispensabili oameni se află în cimitir.

Liberalii olteni au fost buni doar la schimbatul preşedintelui

În zona liberalilor, lucrurile nu stau altfel decât la PSD şi PD-L. Şi aici, ca la cele două partide, nu există oameni care să „merite” un loc, dacă nu eligibil, măcar decorativ, pe lista de candidaţi la alegerile europarlamentare. Organizaţia PNL Olt a fost băgată-n seamă doar cu prilejul competiţiei interne din partid, atunci când tabăra lui Crin Antonescu şi Ludovic Orban a avut nevoie de voturile liberalilor olteni. La o săptămână după, atunci când s-au făcut listele pentru europarlamentare, n-a mai fost loc de olteni. Este ca-n povestea în care niciodată cârpa cu care îţi lustruieşti pantofii n-o transformi în batistă pentru buzunarul de la piept. Orice asemănare între organizaţia PNL Olt şi cârpa de şters pantofii poate fi considerată întâmplătoare. Însă, până atunci, liberalii olteni trebuie să se antreneze serios pentru alegerile europarlamentare, acolo unde candidează alţii.

Paranghelie la Salvare, cu bani publici

La sfârşitul lunii martie, la Căciulata, în incinta luxosului Hotel Traian, a avut loc o reuniune informală, organizată de Federaţia Sindicatelor Ambulanţa. Întâlnirea s-a vrut a fi o etapă din seria reuniunilor desfăşurate de mişcarea sindicală din Ambulanţă, cu scopul de a se efectua o informare generală asupra eventualelor acţiuni sindicale care ar urma să se desfăşoare pe parcursul anului 2009. Invitaţii au fost făcute, conform protocolului, către toate unităţile sindicale teritoriale din ţară, dar şi către managerii serviciilor judeţene de ambulanţă din România. Cea mai numeroasă delegaţie a fost cea de la Olt. Din partea SJA Olt a participat, pe lângă liderul de sindicat, şi toată floarea cea vestită a echipei manageriale, membrii comitetului director, liberali cu acte-n regulă, din care face parte şi directorul medical al SJA Olt, juristul unităţii şi inginerul auto. Reuniunea nu a adus nimic concret în relaţia patronat-sindicate, dar a relaxat corpul profesioniştilor din Ambulanţa Olt, care a îmbinat utilul cu plăcutul. Cheltuielile legate de această paranghelie, cazarea, masa şi dansul, au fost suportate de la buget. Atât pentru delegaţi, cât şi pentru soţii sau soţiile acestora. Pe vremuri de criză, ce poate fi mai frumos decât să-ţi petreci un week-end la munte, pe banii statului? (A.D.)

Administraţia de la ARTROM Slatina
a redescoperit regula bunului-simţ

În urmă cu două luni, Ziarul de Olt semnala o decizie aberantă, legală, totuşi, prin care administraţia de la TMK ARTROM restricţiona accesul clasei muncitoare în incinta parcării private a companiei, după modelul brevetat de Ceauşescu, prin anii 80, în funcţie de numărul par sau impar al maşinii personale. Decizia a fost anulată, începând cu 1 aprilie, şi nu este o păcăleală, cei care lucrează la ARTROM pot veni şi parca liniştiţi în spaţiul din faţa pavilionului central, pe locurile rămase libere de cei care au fost disponibilizaţi din această companie. Iată că, efectele crizei mondiale aduc şi beneficii, dacă le putem spune aşa, celor care au scăpat deocamdată de disponibilizări dintr-o companie puternic afectată de recesiune. (M.C.)