Anchetă la DSP Olt, urmare a practicilor moşierului Nucă,
de la Salvare

În urmă cu două săptămâni, Ziarul de Olt dezvăluia angajările ilegale pe care le face managerul de la Ambulanţa Olt, Radu Nucă, ignorând ordonanţa dată de premierul Emil Boc, care interzice clar angajările din sistemul bugetar. Urmare a articolului în cauză, deputatul Daniel Bărbulescu a adresat o interpelare ministrului Sănătăţii, Ion Bazac. Pentru a răspunde deputatului de Slatina, la nivel de Direcţia de Sănătate Publică Olt, se desfăşoară o anchetă în acest sens. Conform celor declarate de directorul executiv al DSP Olt, dr. Ramona Lesnic, din datele preliminare, culese până în prezent, Radu Nucă pare că a încălcat legea prin angajarea unui ambulanţier în afara cadrului legal, acesta nu a solicitat acordul instituţiei tutelare, DSP Olt. Un raport final urmează să fie întocmit peste câteva zile, pentru a se răspunde astfel solicitării deputatului Bărbulescu.
Însă, neregulile de la Salvare sunt mult mai mari şi se întind şi-n afara zonei de personal. Managerul Nucă vrea să facă bani mulţi pe vremuri de criză. În acest sens, deşi el semnează ştatul de plată ca manager, îşi face timp şi pentru a efectua gărzi în cadrul ambulanţei. Deşi legea nu-i permite. Astfel, în luna decembrie 2008, bugetarul Radu Nucă a luat de la statul român un salariu de 161 de milioane lei vechi, cam de vreo 20 de ori cât a primit în aceeaşi lună, un profesor. (A.D.)

Salvaţi depoul Piatra-Olt!

Prin actualul Guvern al României sunt oameni care fac lucruri trăsnite, invocând, în numele reformei, fel de fel de lucruri care nu au nimic în comun cu realitatea din teren. În acest sens, la Ministerul Transporturilor, condus de liberal-democratul Radu Berceanu, se elaborează un studiu privind eficientizarea Căilor Ferate Române. În documentele în cauză se analizează comasarea depourilor de la Piteşti şi Craiova într-o singură divizie tehnică, prin desfiinţarea unităţii de la Piatra-Olt. Asta, în condiţiile în care activitatea feroviară de la Piatra-Olt se desfăşoară în condiţii economice, avantajoase pentru CFR, care obţine profituri de pe urma societăţilor economice care operează prin nodul de cale ferată din Piatra-Olt. Comasarea celor două depouri are un substrat, iar cei care reprezintă în Parlamentul României interesele Oltului, ale oraşului Piatra-Olt, trebuie să intervină, cât nu este prea târziu. Senatorul Ion Toma şi deputatul Marin Bobeş au obligaţia să apere interesele celor care depind direct şi indirect de depoul de la Piatra-Olt. Şi trebuie să facă ceva, la nivel parlamentar, pentru a-i demonstra ministrului Radu Berceanu că este într-o gravă eroare. (M.C.)

Planul integrat de dezvoltare urbană
pentru municipiul Slatina (PIDU)

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană pentru municipiul Slatina a primit joi, 26 martie 2009, avizul favorabil din partea comisiilor de specialitate ale Consiliului Local, după o atentă analiză a documentului prezentat în forma finală, rezultată ca urmare a dezbaterilor din data de 26 februarie şi 19 martie 2009, la care au participat reprezentanţii instituţiilor publice deconcentrate şi ai instituţiilor din mediul de afaceri, învăţământ, sectorul ONG, comunitatea slătineană, precum şi reprezentanţi ai furnizorilor de utilităţi de la nivelul municipiului Slatina.
PIDU are ca şi obiectiv general dezvoltarea municipiului Slatina, cu efect de antrenare a investiţiilor şi de îmbunătăţire a calităţii serviciilor publice în zona de intervenţie, prin creşterea competitivităţii şi atractivităţii municipiului, cu scopul final de îmbunătăţire a vieţii rezidenţilor.
Obiectivele specifice ale PIDU Slatina urmăresc dezvoltarea zonei de intervenţie urbană - municipiul Slatina - prin reabilitarea infrastructurii publice şi utilităţilor pentru sporirea atractivităţii economice pentru antrenarea de noi investiţii, îmbunătăţirea ofertei culturale, prin reabilitarea infrastructurii de patrimoniu şi creşterea securităţii locuitorilor, pentru o viaţă mai bună şi mai sigură.
Cele 13 proiecte individuale componente, prin care va fi implementat Planul Integrat de Dezvoltare Urbană, îşi propun recalificarea şi revitalizarea întregului oraş prin „recucerirea progresivă” a zonelor destructurate din oraş. În acest context spaţial şi funcţional, proiectele individuale integrează atât nevoia de reabilitare a cadrului fizic, dar şi a celui economico-social, prin dezvoltarea potenţialului zonei.
Rezultatele aşteptate în urma realizării acestui demers pentru municipiul Slatina sunt următoarele:
a. la nivel economic: creştere şi competitivitate economică locală şi regională; creşterea atractivităţii zonei urbane (valoare ridicată a terenurilor şi clădirilor în zonă) şi, implicit, atragerea unor potenţiali investitori;
b. la nivel social: crearea de noi oportunităţi şi locuri de muncă; implicarea comunităţii în menţinerea şi promovarea unui standard ridicat al calităţii vieţii; asigurarea siguranţei publice prin monitorizarea criminalităţii.
c. la nivelul mediului înconjurător: crearea unui eco-habitat urban la standarde europene şi a reţelelor de administrare a patrimoniului natural (spaţii verzi, locuri de joacă, agrement şi turism urban, sport şi competitivitate sportivă); utilizarea eficientă a unor terenuri intra-urbane şi diminuarea degradării mediului natural.
Aprobarea Planului Integrat de Dezvoltare Urbană de către Consiliul Local creează premisele rezolvării simultane a unor probleme aflate în relaţii de interdependenţă, Primăria Slatina intenţionând să obţină finanţarea pentru implementarea PIDU prin fondurile alocate de Programul Operaţional Regional 2007-2013, Axa prioritară 1- Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere.
Informaţii suplimentare referitoare la PIDU se găsesc pe pagina de internet a Primăriei:
http://www.primăriaslatina.ro/informatii_primaria_slatina.
20.html.

Administrator public,
Minel PRINA

AJOFM Olt te trimite la muncă în Danemarca

Miercuri, 25 martie 2009, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a organizat, prin intermediul AJOFM Olt, „Bursa locurilor de muncă sezoniere în sectorul agricol din Danemarca”. Evenimentul, la care au participat persoane din 22 de judeţe ale ţării şi pentru care angajatorii danezi au pus la dispoziţie aproximativ 300 de locuri de muncă, a avut loc în municipiul Slatina, la Casa de Cultură a Tineretului. Au fost astfel prezenţi 6 angajatori şi 2 consilieri EURES din Danemarca, alături de alţi 6 consilieri EURES români, cei care au avut rolul principal de a-i selecta pe candidaţii veniţi într-un număr nu foarte mare, în speranţa ocupării unuia dintre locurile disponibile. Trebuie precizat că, pentru această Bursă, deşi au fost invitate să participe la interviu un număr de 274 de persoane, dintre care, 68 din judeţul Olt, numărul celor prezenţi a fost de numai 196 de persoane. Astfel, în urma preselecţiei, au fost admise 130 de persoane, 38 au fost respinse, iar 28 au fost declarate rezervate. În ceea ce priveşte judeţul Olt, din cei 68 de oameni aleşi pentru interviu, au fost prezenţi 49, din care 34 au fost admişi, 9 respinşi, alte 6 persoane reprezentând cazurile declarate rezervate. Cu toate acestea, deşi speranţa Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă era să poată selecta cât mai multe persoane aflate în căutarea unui loc de muncă, se pare că acţiunea din 25 martie nu a avut în totalitate efectul dorit, ţinând cont de numărul redus al celor prezenţi, în comparaţie cu numărul de locuri disponibile. (Claudiu ENE)