Slatina va avea şosea de centură

Cabinetul condus de Emil Boc nu-i uită pe slătineni şi priorităţile acestora. La Ministerul Transporturilor, s-au demarat lucrările la studiul de fezabilitate privind elaborarea documentaţiei care să constituie proiectul inelului rutier de ocolire a municipiului Slatina. Lungimea totală a şoselei de centură va fi de 11 kilometri şi cuprinde şase poduri noi, cu lungimi cuprinse între 20 şi 80 de metri. Traseul va străbate trei localităţi: municipiul Slatina şi comunele Curtişoara şi Slătioara.
Şoseaua de centură pleacă din DE 574, în zona ALRO, coboară pe la fostul poligon şi va traversa râul Olt, în zona Salcia, acolo unde există un pod peste râu, închis în prezent circulaţiei publice. Gestionarul proiectului este Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale, valoarea sa estimată fiind de 28 de milioane de euro. Referitor la cele de mai sus, city-managerul Slatinei, Minel Prina, se declară încrezător în derularea acestui proiect, estimând finalizarea sa în maxim cinci ani de acum încolo. (A.D.)

„Doina Oltului” - ambasadorul legitim al folclorului oltean

Prin implicarea senatorului Ion Toma, a preşedintelui Consiliului Judeţean Olt, Paul Stănescu, dar la iniţiativa directorului de la „Doina Oltului”, Costinel Alexandrescu, s-au demarat deja procedurile privind înfiinţarea unui Festival Internaţional de muzică clasică şi folclor, a cărui primă ediţie ar urma să aibă loc chiar spre sfârşitul anului în curs, la Craiova. Alegerea locaţiei, unde va urma să se desfăşoare anual acest festival, nu este o lipsă de patriotism local, din partea unuia dintre cei trei. Practic, potrivit declaraţiei făcute de Costinel Alexandrescu, Craiova dispune de spaţii corespunzătoare, de infrastructură care poate fi pusă-n slujba unui asemenea eveniment de anvergură internaţională. Ideea demarării acestui proiect a prins contur în urmă cu două săptămâni, atunci când „Doina Oltului” s-a aflat într-un turneu de succes, în Germania, pentru a încânta atât publicul local, dar şi pentru a alina dorul de obiceiurile de acasă ale unei importante comunităţi de români, stabiliţi în Bavaria, înainte de 1989. Demersurile tehnice, care sunt făcute deja, pentru demararea cât mai repede cu putinţă a acestui festival, sunt deja însuşite de Brânduşa Petrescu, consul general al României în Germania. Se urmăreşte, prin concretizarea acestui proiect, realizarea unor punţi de suflet între românii de acasă cu cei din diaspora, dar nu în ultimul rând, valorificarea la nivel european a folclorului românesc, ca parte integrantă a valorilor cultural-europene.(Claudiu ENE)

Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Slatina,
a doua întâlnire consultativă

Grija administraţiei slătinene faţă de viitorul oraşului, faţă de modul cum se realizează în prezent dezvoltarea edilitară, pentru a nu afecta pe cei care vor veni după noi, se găseşte în aceste zile în dezbatere Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Slatina, care reprezintă o concepţie unitară şi de ansamblu, întocmită de autorităţi locale, din toate domeniile de activitate, în strânsă colaborare cu partenerul care a elaborat acest document cadru, GEA Strategy & Consulting SA. În data de 19 martie, în incinta Casei Căsătoriilor, de pe Dealul Grădişte, sub coordonarea city-managerului municipiului Slatina, Minel Prina, şi a reprezentantului firmei de consultanţă, Dragoş Pîslaru, a avut loc o dezbatere pe seama fazei de lucru în care se află Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Slatina. Au participat la eveniment, dar şi la elaborarea lucrării, reprezentanţi ai instituţiilor publice de mediu, de cultură, ai poliţiei locale, ai CEZ, de la Romtelecom, Alro Slatina şi alţii.
În cuvântul său de deschidere, care a precedat expunerea tehnică făcută de Dragoş Pîslaru, Minel Prina remarca satisfăcut maturizarea instituţională pe care o arată partenerii acestui proiect, care au accesat susţinut, dar au adus şi îmbunătăţiri documentului primar, dezbătut în urmă cu câteva luni. Bine structurat, acest plan, document cadru pentru viitoarele administraţii, analizează şi emite propuneri privind soluţiile ce urmează să fie adoptate, în ceea ce priveşte dezvoltarea centrului istoric, a cartierelor de locuinţe colective, individuale, dar şi punerea în valoare a actualului cadru natural, cât şi îmbunătăţirea zonelor deja existente. Ca noutate, se conturează realizarea unui club nautic la plaja de la Olt, valorificarea centrului istoric, crearea unui sistem de supraveghere video, cât şi alte obiective care necesită o nouă abordare, din punct de vedere urbanistic. Valoarea generală a intervenţiei propuse a fi sprijinită prin fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operaţional Regional (POR) Axa 1, este de circa 29,9 milioane euro. Detalii privind Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Slatina, etapele concrete ale acestuia, amănunte privind investiţiile ce urmează a fi derulate, într-un număr viitor al Ziarului de Olt. (Alin DOROBANŢU)

Cătălin Matei îi pune la muncă pe pensionarii din silvicultură

Actualul director al Direcţiei Silvice Olt, fost deputat de Olt, inginerul silvic Cătălin Matei, nu-i uită pe foştii lucrători din silvicultura Oltului, actualmente, pensionari. La iniţiativa sa, joi, 19 martie a.c., în perimetrul silvic al comunei Seaca, la extremitatea estică a judeţului Olt, în contextul în care luna martie este considerată «Luna Pădurii», s-a desfăşurat o acţiune de împădurire cu arbori specifici zonei de câmpie, pe terenuri aparţinând Direcţiei Silvice. Dincolo de scopul acţiunii în sine, iniţiativa directorului Direcţiei Silvice Olt de a-i chema pe cei care au slujit o viaţă pădurea într-o acţiune de împădurire este binevenită, căci, deşi sunt la pensie, foştii lucrători din silvicultura Oltului nu sunt uitaţi de cei care au preluat de la ei ştafeta profesională. Iniţiativei conducerii Direcţiei Silvice Olt au răspuns pozitiv 50 de pensionari, care au sădit, pentru generaţia de mâine, peste 500 de arbori. (Claudiu ENE)

2009, anul marilor transformări în municipiul Slatina

Miercuri, 18 martie a.c., primarul Slatinei, Darius Vâlcov, în urma unei conferinţe de presă susţinută la Casa Căsătoriilor, de pe Dealul Grădişte, a lăsat să se întrevadă un viitor frumos pentru oraşul nostru, şi asta în ciuda faptului că ne aflăm în plină criză mondială. Cu toate acestea, ambiţia primarului depinde şi de aprobarea, la 25 martie, a bugetului de care va dispune Slatina în lunile următoare. Din start, Darius Vâlcov a precizat că doreşte o descentralizare a unităţilor administrative aflate în administrarea primăriei, cum sunt pieţele, transportul sau paza, şi trecerea lor în sistemul public privat. În ceea ce priveşte problema pieţelor agro-alimentare din oraş, aceasta a precizat că: „La ora actuală, pieţele din Slatina necesită o investiţie de peste 1 milion de euro, incluzând demolarea şi construirea din temelii a Pieţei Progresul şi reabilitarea pieţelor Fraţii Buzeşti şi Zahana”. Referitor la proiectele de viitor, prezentate de primarul Vâlcov, dintre care unele demarate, altele în curs de demarare, amintim proiectul legat de modernizarea infrastructurii la reţeaua de apă, reabilitarea mai multor cartiere din oraş, dar şi construirea de noi blocuri sociale şi ANL. În concluzie, pe hârtie, viitorul arată bine, rămâne însă de văzut câte din cele propuse de oficialităţile locale vor deveni realitate. (Alexandru RIZEA)

„Zilele Nicolae Titulescu”, ediţia a XVIII-a

Situată în partea de est a judeţului Olt, la o distanţă de aproximativ 60 de kilometri de municipiul Slatina, comuna Nicolae Titulescu a omagiat marţi, 17 martie 2009, cei 68 de ani scurşi de la trecerea în nefiinţă a uneia dintre cele mai marcante personalităţi ale politicii externe româneşti din toate timpurile, marele nostru diplomat, Nicolae Titulescu. Şi, unde putea fi oare locul cel mai bun de desfăşurare a unui astfel de eveniment, cu o atât de mare încărcătură emoţională, dacă nu chiar în casa memorială a celui despre care, fără nici o exagerare, se poate spune că reprezintă o adevărată sinteză a spiritului românesc, în ciuda calităţilor şi defectelor sale.
Organizat de Fundaţia Europeană Titulescu, Consiliul Judeţean Olt, Muzeul Judeţean Olt, Asociaţia „Nicolae Titulescu” Olt şi Primăria comunei Nicolae Titulescu, evenimentul a reprezentat, în fapt, un mare proiect cultural, ajuns la ediţia a XVIII-a, sub denumirea de „Zilele Nicolae Titulescu”. Aşa cum era firesc, la manifestare au fost prezenţi numeroşi oaspeţi de onoare, personalităţi venite din diverse zone ale ţării, oameni pentru care, Nicolae Titulescu a fost şi va rămâne unul dintre cei mai mari patrioţi, cel care s-a implicat în mod direct în apărarea intereselor internaţionale ale ţării noastre. Astfel, printre cei prezenţi îi amintim pe prof. univ. dr. George G. Potra – director executiv al Fundaţiei Europene Titulescu, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu – Institutul Revoluţiei Române din Decembrie 1989, prof. univ. dr. Viorica Moisuc – Universitatea „Ovidius”, din Constanţa, precum şi Dinu Dumitru, directorul Academiei Române, Direcţia Patrimoniu, şi Toma Rădulescu, din partea Muzeului Oltenia din Craiova. De asemenea, în ceea ce priveşte oficialităţile locale, alături de primarul comunei Nicolae Titulescu, Florin Tiutiu, au mai fost prezenţi, printre alţii, Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, prefectul Daniel Şarpe, subprefectul Adrian Pop, Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, dar şi primarul Slatinei, Darius Vâlcov.

CLAUDIU ENE

Nicolae Titulescu: „Un adevărat ministru de externe nu poate apăra interesele ţării sale, dacă nu ştie istorie universală”

Născut la 4 martie 1882, în oraşul Craiova, fiind fiul unui cunoscut avocat al vremii, şi beneficiind de o educaţie aleasă, Nicolae Titulescu avea să se facă remarcat încă din primii ani de studiu, îndeosebi prin înclinaţiile şi calităţile sale excepţionale pentru învăţătură. După cum se ştie, perioada copilăriei a fost petrecută la ţară, la frumoasa moşie a tatălui său, din comuna olteană Tituleşti, după care, tânărul Nicolae Titulescu a revenit în Craiova, acolo unde a absolvit Liceul „Carol I”, cu premiul de onoare. A studiat ulterior dreptul la Paris, lucrarea sa de doctorat, „Essai sur une théorie des droits éventuels” (Eseu despre teoria drepturilor condiţionale), fiind considerată o adevărată capodoperă a timpului. Din acel moment, cariera sa avea să intre într-o continuă ascensiune, devenind, rând pe rând, profesor de drept civil la Iaşi şi Bucureşti, apoi deputat din partea Partidului Conservator-Democrat, condus de Take Ionescu, iar după cinci ani este numit ministru al Finanţelor în guvernul condus de Ion I. C. Brătianu. Începând cu anul 1920, Nicolae Titulescu îşi începe strălucita activitate de diplomat, căreia i se dedică în întregime până la retragerea din viaţa politică.
Ministrul de externe al României, între anii 1927-1928 şi 1932-1936, ministru al Finanţelor, în anii 1917 şi 1921, preşedinte al Ligii Naţiunilor timp de doi ani, în 1930 şi 1931, activitatea lui Nicolae Titulescu a adus în egală măsură beneficii imense atât României, cât şi Europei, ca promotor al păcii. De-a lungul timpului, istoria a păstrat numeroase citate şi replici celebre date de marele nostru diplomat, cel care, printre altele, afirma că: „Un adevărat ministru de externe, nu poate apăra interesele ţării sale, dacă nu ştie istorie universală”.
Trebuie astfel reţinut că Nicolae Titulescu şi-a bazat întreaga activitatea pe problemele majore, fundamentale, ale politicii externe a României. A fost un politician al păcii, fapt pentru care, nu de puţine ori, a militat pentru întreţinerea bunelor relaţii cu vecinii ţării noastre. Datorită talentului său diplomatic de excepţie, dar şi a contribuţiei sale în ceea ce priveşte cauza păcii în Europa, Nicolae Titulescu a fost supranumit ministru al Europei, rămânând un simbol veşnic al României în Europa. A murit la 17 martie 1941, la Cannes, şi, în ciuda dorinţei sale de a fi înmormântat în România, acest lucru nu a fost posibil decât din anul 1992, atunci când rămăşiţele sale pământeşti au fost înhumate la cimitirul Sfânta Ecaterina din Scheia Braşovului.

Florin Tiutiu, un primar care ţine la păstrarea valorilor locale

Revenind la evenimentul ce a consemnat desfăşurarea celei de-a XVIII-a ediţii a „Zilelor Nicolae Tutulescu”, trebuie precizat că după cuvântul de întâmpinare adresat de Laurenţiu Guţică, directorul Muzeului Judeţean Olt, a urmat salutul adresat de primarul comunei Nicolae Titulescu, Florin Tiutiu, cel care a precizat: „Mă bucur să constat că, astăzi, la a XVIII-a reuniune ştiinţifică desfăşurată în casa marelui Nicolae Titulescu, avem printre noi distinşi oaspeţi, cărora le mulţumesc foarte mult pentru prezenţă. Menirea noastră este aceea de a menţine vie memoria lui Nicolae Titulescu, de a cunoaşte şi reţine mai bine cine a fost şi ce rol a avut Nicolae Titulescu în istoria României”.
A urmat alocaţiunea de bun-venit, susţinută de Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, cel care, printre altele, a precizat scurt: „Sunt încântat de acest act de patriotism, de faptul că astăzi suntem împreună, aici, şi cred că, la nivelul judeţului Olt, constituie un eveniment care va deveni cunoscut în întreaga ţară”.

Reuniune ştiinţifică şi lansare de carte, la ediţia a XVIII-a a „Zilelor Nicolae Titulescu”

După scurtele mesaje de întâmpinare, adresate de oficialităţile locale, s-a trecut la desfăşurarea reuniunii ştiinţifice, printr-o sesiune de comunicări, la care au participat prof. univ. dr. Viorica Moisuc, cu tema „Nicolae Titulescu şi Înţelegerea Balcanică”, prof. univ. dr. Ion Calafeteanu, cu tema „Titulescu şi stabilirea relaţiilor diplomatice dintre România şi U.R.S.S.”, precum şi prof. univ. dr. George G. Potra, directorul executiv al Fundaţiei Europene Titulescu, cu tema „Convorbirile dintre Nicolae Titulescu – Maxim Litvinov de la Talloires (28 mai 1937)”.
De asemenea, şeful secţiei Muzeului Oltenia din Craiova, dr. Toma Rădulescu, a vorbit despre „Ascendenţii lui Nicolae Titulescu – Repere istorice”, după care s-a trecut la lansarea unor volume de carte, referitoare la viaţa politică a marelui diplomat român Nicolae Titulescu. Pentru început, prof. Ion Calafeteanu a prezentat lucrarea „Titulescu – Ziditor de Mari Idealuri”, Bucureşti 2008, ediţia a II-a, avându-i ca autori pe prof. univ. dr. Adrian Năstase şi prof. univ. dr. George G. Potra, preşedintele şi, respectiv, directorul executiv al Fundaţiei Europene Titulescu. La rândul său, prof. dr. Dorin Teodorescu, directorul Direcţiei Judeţene Olt pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional, a prezentat volumul „Nicolae Titulescu - Opera politico-diplomatică (1 ianuarie 1937 - 31 decembrie 1937)”, Bucureşti, 2007, părţile I, II, III, ediţie îngrijită de George G. Potra, în colaborare cu Delia Răzdolescu, Daniela Boriceanu, Ana Potra şi Gheorghe Neacşu.
În încheiere, invitaţilor le-a fost prezentat DVD-ul „Proiectul Cultural - Zilele Nicolae Titulescu în judeţul Olt”, în care Laurenţiu Guţică, Dan Vizireanu şi Valeru Ciurea au adunat o însemnată arhivă imagistică şi documentară ce a cuprins numeroase imagini, afişe, texte, invitaţii, filme documentare, caiete ale manifestării, precum şi volumul „Nicolae Titulescu - Eternitatea unui destin exemplar”.