Interviu despre starea politicii cu

Emil POPA
vicepreşedinte PSD Olt

«Ăsta e farmecul politicii, al celui care vrea să facă performanţă, care trebuie să ştie că luptă şi cu adversarii, dar luptă şi cu sistemul din care face parte»

Alegerile din vara şi din toamna lui 2008 au devenit deja istorie. Victoria PSD-ului este o certitudine pe care o recunosc chiar şi adversarii săi. Unul dintre oamenii care a muncit, printre puţinii care a făcut acest lucru cu dăruire, este vicepreşedintele PSD Olt, Emil Popa. Un pesedist care a uitat că are şi casă şi masă, implicându-se într-un mod acceptat ca atare şi de cei care s-au aflat în aceste competiţii şi de altă parte a baricadei. Despre ce a fost în anul electoral 2008, dar ce înseamnă anul electoral 2009, an în care vor fi alegeri europarlamentare şi prezidenţiale, Emil Popa a acceptat să răspundă la o serie de întrebări directe, întrebări la care alţi fruntaşi pesedişti s-ar fi dat, cu siguranţă, după colţ... (Alin DOROBANŢU)

- Domnule vicepreşedinte, este aproape invariabil şi necesar în acelaşi timp să vă întreb, pentru început, cine sunteţi, de unde veniţi şi unde mergeţi?

- E simplu: mă numesc Popa Emil Costin, am 28 de ani, sunt slătinean, cu rădăcini în comuna Perieţi, de acolo de unde se trag ai mei. Sunt căsătorit şi am un băieţel care a intrat deja în al doilea an de viaţă , chiar dacă are doar cinci luni. Sunt absolvent al Facultăţii de Management Sportiv din Piteşti, licenţiat din anul 2006 şi sunt membru al PSD Olt din 9 decembrie 1996, unde am activat la început ca membru şi vicepreşedinte al Ligii elevilor, ulterior, vicepreşedinte şi preşedinte în Liga studenţilor, vicepreşedinte PSD Slatina, vicepreşedinte TSD Olt. În urmă cu mai mult de trei ani, am fost ales membru în Comitetul executiv al PSD Olt şi vicepreşedinte al acestui partid. După cum observaţi, pentru a evita o viitoare întrebare, am activat într-un singur partid şi, cel puţin până atunci când voi deveni bunic, nu am de gând să mă înscriu în alt partid. Ce am uitat să vă spun este că, vreme de aproape zece ani, am fost arbitru categoria întâi, la fotbal. Într-un fel, pot spune că între politică şi fotbal există o legătură mult mai mare decât se vede la suprafaţă.

- Ce vreţi să spuneţi cu asta?

- Atât fotbalul, cât şi politica, implică pasiune, iar victoriile din politică, ca şi cele din fotbal, atrag foarte mulţi oameni. Ambele activităţi se bazează pe efortul unei colectivităţi, regulile sunt făcute pentru a fi respectate, dar, din păcate, doar în fotbal se acordă cartonaşul roşu. Spun din păcate, pentru că în lumea politicii româneşti ar trebui arătate foarte multe cartonaşe roşii celor care trişează jocul, celor care, în timpul unui meci, joacă fie la o echipă, fie la alta.

- Ar merge nişte cartonaşe roşii şi unor pesedişti?

- Nu vreau să fiu misogin şi să-l iau pe nu în braţe. Să nu credeţi că în PSD sunt numai îngeraşi care dau din aripioare, slujind ideologiile de stânga. Însă, poate şi ăsta e farmecul politicii, al celui care vrea să facă performanţă, care trebuie să ştie că luptă şi cu adversarii, dar luptă şi cu sistemul din care face parte.

- Nu vă întreb de ce nu are ursul coadă, vă întreb de ce nu are PSD primar la Slatina?

- Problema cu coada ursului este una care ţine de antropologie, de lucruri mult mai serioase decât Primăria Slatina. Însă, să devenim serioşi, la Slatina, PSD-ul nu are cu adevărat o problemă. Este, mai degrabă, vorba de mentalitate. După pierderea alegerilor din 2004, şocul acestei înfrângeri s-a resimţit şi la alegerile din 2008, unde am avut un candidat care nu a crezut nici el, nici măcar o clipă, că poate ajunge primarul Slatinei. Când porneşti într-o bătălie de pe poziţia învinsului, nici Dumnezeu nu te poate ajuta să câştigi. În schimb, în 2012, lucrurile vor sta cu totul altfel. Nu spun, acum, că vom câştiga noi. Spun că va fi sigur turul doi. Un tur doi, între PSD şi PNL.

- Pe ce vă bazaţi?

- Pe fondul crizei mondiale, care se resimte şi în Slatina, ţinând seama de gradul de aşteptare al cetăţeanului din Slatina, al investiţiile care nu vor mai avea acelaşi grad de derulare ca în perioada 2004-2008, slătinenii vor căuta, cu siguranţă, alt primar. Rămâne ca noi să ştim să profităm şi să găsim omul potrivit. Dacă mai ţinem seama de faptul că Vâlcov nu va mai candida, sau cel puţin aşa spune el, am tot dreptul să spun că va fi o finală între noi şi liberali. Până la urmă, din punctul meu de vedere, în Slatina şi la Olt, la putere nu e PD-L-ul, ci Darius Vâlcov.

- Este Paul Stănescu cel mai bun preşedinte de Consiliu Judeţean pe care îl puteau avea oltenii?

- Având în vedere rezultatul de la locale, atunci când PSD a riscat şi a mers pe mâna unui om nou, cu siguranţă, da. Este un om independent financiar, care vrea să facă ceva pentru binele judeţului Olt, are priceperea necesară, deci este cel mai bun. Aici, mai trebuie spus ceva: alegerile pentru Consiliul Judeţean Olt, de astă-vară, au însemnat de fapt o competiţie internă a PSD-ului. Candidaţii de la PD-L, PNL şi PRM au fost şi ei tot nişte pesedişti, vopsiţi temporar în culorile partidului pentru care au candidat.

- Cum vede vicepreşedintele PSD Olt, Emil Popa, migraţia politică?

- Nu-mi place aşa ceva şi să nu credeţi că eu nu am avut oferte. Le-am refuzat, nici nu ştiu pentru ce, poate doar din principiu. Însă, cel puţin la nivel de PSD, mi s-ar părea normal ca unei păsări călătoare, care vine la noi astăzi, să nu i se dea imediat o funcţie în partid sau o funcţie de conducere la nivel de vreo instituţie judeţeană. Merg pe principiul că nu poţi zbura cu aripile altuia. Eu aş impune un termen de aşteptare, pentru cei care vin din alt partid, de trei ani, înainte de a primi o funcţie. Soliditatea unui partid nu se face cu importuri de la alţii.

- În partid sunteţi considerat omul lui Toma. Cum comentaţi?

- Observ că vreţi să mă luaţi prin învăluire, ca eu să susţin că la noi în partid sunt mai multe tabere. Nu-i aşa. Ion Toma este preşedintele partidului, are meritele sale, pe care i le recunosc şi prietenii şi neprietenii. A investit în PSD Olt atâta zbucium, într-un moment în care, la venirea sa ca preşedinte, la putere era alianţa DA, aia funcţională, care nu a durat decât un an şi jumătate. Pe vremea aceea, analişti din toate zările, chiar şi de la Ziarul de Olt, vedeau PSD-ul un partid pe cale de dispariţie. Nu a fost aşa, şi pentru faptul că Ion Toma a ştiut să facă echipă, într-o situaţie în care, prin alte părţi ale ţării, colegi de-ai domniei-sale pactizau când cu liberalii, când cu democraţii.

- Când v-a fost cel mai greu?

- După încheierea urnelor de la alegerile locale, au urmat vreo trei zile care mi-au mâncat câţiva ani din viaţă. Amintiţi-vă de rezultatul incert de la Consiliul Judeţean Olt, prima oară câştigasem noi, în sediul judeţean nu aveai loc să arunci un ac. A doua zi, câştigase PD-L-ul, iar în sediul judeţean mai erau vreo trei-patru inşi. Ceilalţi probabil, îl felicitau pe Marin Ionică, candidatul PD-L. A treia zi, când s-au numărat definitiv voturile, iar nişte primari de-ai noştri din nord au înţeles că e mai scumpă libertatea decât arginţii băieţilor de la PD-L, când a fost declarat câştigător Paul Stănescu, la noi a fost iarăşi sărbătoare. Evident, sediul era plin. Refuz şi acum să mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă am fi pierdut Consiliul Judeţean Olt. Cred că Vâlcov ne-ar fi mutat cu sediul pe la Sărăceşti, pe la Grădina Zoologică... N-a fost aşa, dar să nu vă închipuiţi că în prezent ostilităţile sunt definitiv date uitării.

- Insinuaţi că parteneriatul încheiat la nivel guvernamental, între PSD şi PD-L, nu ar fi o construcţie serioasă?

- Dacă vrei să gândeşti logic, dacă eşti pesedist adevărat, nu ai voie, măcar o clipă, să crezi că Traian Băsescu ne vrea binele. Eu dacă ar fi fost să votez, nu aş fi mers la guvernare cu PD-L-ul. Personal, eu cred că această alianţă a fost impusă din afara ţării, iar cele două partide nu fac decât să se suporte reciproc. Se vor deschide însă dosarele istoriei peste ani şi se va vedea acest lucru.

- Credeţi că această alianţă va ţine patru ani?

- E o glumă să crezi asta, dar depinde de noi cum vor evolua lucrurile. Dacă Băsescu va câştiga în toamnă, pe pariu că, în 48 de ore, vin la guvernare liberalii cu Crin Antonescu, omul pe care Băsescu vrea să-l pună preşedinte la ei. Dacă va câştiga candidatul PSD, luăm şi noi în calcul să-i scutim de eforturile guvernării pe cei de la PD-L. Practic alegerile prezidenţiale înseamnă turul doi al celor parlamentare de astă-toamnă.

- Cine ar fi candidatul de la PSD care să-l bată pe Traian Băsescu?

- Cred că între Năstase şi Geoană va fi adoptată soluţia Oprescu. Ceea ce vă spun în continuare nu este o glumă, este punctul meu de vedere personal: Valeriu Steriu, deputat de Olt, un tânăr extraordinar, un om adevărat, ar fi o soluţie care astăzi pare de domeniul fantasticului. Însă, puneţi-l pe Valeriu Steriu lângă Traian Băsescu şi alegeţi omul: acela este Valeriu Steriu. Şi nu cred că mă hazardez când spun asta. Cine îl cunoştea în SUA pe Barack Obama, în urmă cu şase luni? Năstase, Geoană sau Oprescu nu ar fi în stare să ducă o competiţie de acest gen, fără acel exces de patimă personală. Ei au atât de multe de împărţit cu Băsescu, lucruri ştiute doar de ei, încât această întrecere ar deveni una cu scop, dar fără cauză.

- O ultimă întrebare, domnule vicepreşedinte Popa, ce trebuie făcut pentru ca în anul electoral 2009 partidul dumneavoastră să câştige cele două competiţii: europarlamentarele şi prezidenţialele?

- Muncă multă, iar cei care obosesc bând cafele pe la partid să plece fie în teritoriu, fie acasă. Alegerile nu se câştigă niciodată dintr-un sediu de partid. Cine nu pune osul la muncă poate să plece, chiar şi la PD-L. Că la liberali nu mai este interesant. Ar mai fi ceva legat de comunicare, de modul cum ştii să-ţi ţii oamenii aproape, dar asta este treaba preşedintelui, iar domnul Toma o face bine.