România reală - viaţa la ţară

Comuna Pîrşcoveni este pe mâinile unui gospodar adevărat:
Gelu Ştefănică

O aşezare înfloritoare, pe marginea drumului de fier, care leagă Piatra-Olt de Balş, comuna Pîrşcoveni, îşi afirmă identitatea pe harta judeţului şi în condiţiile vremurilor contemporane, destul de vitrege pentru cei care au ales să rămână pe meleagurile natale. O localitate prosperă înainte de 1989, atunci când populaţia activă era absorbită de piaţa forţei de muncă din Balş, Piatra-Olt, chiar şi Slatina, comuna Pîrşcoveni se înscrie în vremurile contemporane în nota general caracteristică satului românesc, unde prosperitatea vine destul de greu, din munca terenurilor agricole. Condusă de un primar destoinic, Gelu Ştefănică, aflat la al doilea mandat, această aşezare reuşeşte în prezent să se înscrie pe drumul modernizării rurale, asta, în special datorită edilului-şef.

Efectele crizei mondiale se resimt în încasările la bugetul local

Starea generală de criză economică, care se simte deja în România, produce efecte şi la Pîrşcoveni. Faţă de acest aspect, cu amărăciune în glas, primarul Gelu Ştefănică sintetizează sec: „Întreprinderile din zonele apropiate comunei Pîrşcoveni, cum sunt cele din oraşul Balş, şi-au redus capacitatea de muncă, iar marea majoritate a muncitorilor a fost trimisă acasă, în şomaj tehnic sau definitiv. De asemenea, criza se simte şi prin impozitele şi taxele pe care le colectăm de la persoanele fizice şi juridice care au proprietăţi pe raza acestei comune. Astfel, dacă în anii precedenţi aceştia îşi plăteau în proporţie de 20-30% din impozite până la începutul lunii martie, acum, dacă au plătit 10%”. În faţa acestei situaţii, la Pîrşcoveni, speranţa moare ultima, primarul consideră acest fenomen economic unul trecător.

În lipsa banilor de la bugetul local, fondurile europene sunt soluţia alternativă

Ca un bun gospodar, ca un primar care a desluşit deja tainele administraţiei locale, Gelu Ştefănică nu se dă bătut. Pentru rezolvarea problemelor legate de investiţiile în curs, dar şi de cele viitoare, există, totuşi, soluţii viabile, chiar şi pe vreme de criză. Mai mult, şi în această situaţie, există o seamă de proiecte, care pot prinde contur: „Singura speranţă şi, totodată, cea mai plauzibilă este de a obţine bani europeni, prin a face proiecte pentru îndeplinirea acelor promisiuni, atâtea câte sunt. Eu, la nivel de comună, vă pot spune că am proiect pentru apă-canal, cămin cultural şi o uliţă sătească, numărul 24, ce face legătura între Drumul Comunal 161 şi Drumul Judeţean 644. Proiectul a fost depus la DADR Craiova, s-au făcut verificările necesare iar acum aşteptăm punctajul şi eligibilitatea lui. Simt însă nevoia să mă repet şi vă spun că numai prin fonduri europene se pot face toate acestea. Cu timpul, dacă scăpăm de această criză, deşi cred că va dura mai mult de un an, doi, poate vom reuşi să facem mult mai multe lucruri”.Chiar dacă este membru al singurului partid de opoziţie din România, PNL, primarul de la Pîrşcoveni are încredere şi în guvernul condus de Emil Boc: „De asemenea, mai este şi o a doua şansă, şi mă refer la acei bani pentru investiţii daţi de Guvernul României, şi tot la fel, prin proiecte, să putem face câte ceva”. Însă, speranţa sa rămâne doar o simplă speranţă, căci puterea pesedistă, în combinaţie cu cea pedelistă, abia dacă va reuşi să satisfacă nevoile clientelei sale.

Un primar care-şi priveşte cu trecutul

Rar găseşti un primar de localitate din mediul rural care să vorbească liber, fără să se poticnească, fără să inventeze argumente superficiale despre realizările sale. Pe Gelu Ştefănică trebuie doar să-l provoci, căci acest om are multe de spus: „În primul mandat, pot spune că am avut mai multe realizări şi că, după părerea mea, sunt cele mai mari realizări care s-au făcut după revoluţie încoace. Am betonat un drum comunal pe o lungime de 4.052 metri, cu bani veniţi din fonduri europene, prin programul SAPARD, de 25 de miliarde, o uliţă sătească, pe 790 de metri, rămânând o diferenţă de 655 de metri pe care am betonat-o cu fonduri proprii şi sprijinul Consiliului Judeţean, în 2008. De asemenea, pe Ordonanţa 7, am realizat, tot în mandatul trecut, un pod din beton armat peste pârâul Bârlui. Am făcut renovări la cele două şcoli din Pîrşcoveni şi Olari şi am extins iluminatul public de la 96 de lămpi, în 2004, la 250 de lămpi, câte sunt în prezent. Cât priveşte grădiniţele, am renovat una la Pîrşcoveni, în fostul post de jandarmi, iar la Olari avem o grădiniţă nouă, cu patru grupe, care va fi dată în folosinţă anul acesta, fiind în proporţie de 90% gata. Vreau să vă mai spun că tot în primul mandat am stabilit organizarea unei sărbători a comunei Pîrşcoveni, „Întâlnire cu fii satului”, aflându-ne deja la cea de-a patra ediţie, acordând diplome de cetăţean de onoare şi de excelenţă, şi premiîndu-i pe cei care şi-au adus contribuţia în cele două războaie mondiale. Nu în ultimul rând, aş vrea să fac precizarea că am reuşit să facem astfel încât toţi locuitorii acestei comune să aibă titlurile de proprietate descurcate şi fiecare ştie cu siguranţă unde îşi are terenul”. Există o nemulţumire, una legată de cei care nu vin să investească în localitate: „Rău este că, din păcate, nu avem investitori, nu sunt oameni care să se ocupe de aceste terenuri, ţinând cont că avem destule persoane în vârstă cărora le este tot mai greu să-l muncească”.

Proiecte mari şi pentru 2009

„Avem în comună aproape 3.700 de locuitori, în mare majoritate pensionari şi sigur că pretenţiile sunt foarte mari. Anul acesta, aşa cum am mai spus, dorim să facem acel proiect integrat, cu fonduri europene, sistem centralizat de apă şi canal, cămin cultural şi un drum betonat, iar prin Inspectoratul Şcolar mai avem de făcut investiţii la şcoala Olari, constând într-un teren multifuncţional, care, de altfel, este în lucru, împrejmuire şcoală şi alei pietonale. Referitor la şcoala din Pîrşcoveni intenţionăm ca şi aici să facem un teren de sport pentru handbal, baschet şi volei şi să finalizăm renovarea terenului de sport pentru fotbal, care, de asemenea, este refăcut în proporţie de 60-70%, urmând să-l definitivăm prin împrejmuire şi construirea vestiarelor pentru arbitrii şi oaspeţi. De asemenea, vă mai pot spune că avem proiecte făcute pentru amenajarea a două parcuri comunale, urmând să le depunem la Ministerul Mediului, pentru obţinerea fondurilor necesare”. Dacă aceste lucruri vor prinde contur, în anul curent, 2009 poate fi anul împlinirilor depline pentru comunitatea de la Pîrşcoveni.

Un consiliu local pestriţ, în care trebuie să domine spiritul de echipă

Legislativul local, ales în vara lui 2008, este unul în care există o reprezentativitate vastă, consilieri locali de la şase partide, PNL-ul având cei mai mulţi membri. În faţa acestei situaţii, încrederea primarului este în armonie şi înţelegere pentru rezolvarea problemelor comunităţii. Iată care este punctul de vedere al primarului, care sunt aşteptările sale: „Sper şi cred că şi în acest mandat Consiliul Local Pîrşcoveni, cu o coloratură mai amplă, prin cei 6 consilieri de la PNL, 3 de la PD-L, 1 de la Partidul Verde, 1 PSD, 1 PNG şi unul de la PRM, să-mi fie aproape, pentru a continua munca începută. Dacă nu suntem o echipă, nu avem cum să ducem la bun sfârşit ceea ce ne-am propus. Eu ţin cont de bunăvoinţă fiecăruia, iar atunci când se vrea un lucru bun nu trebuie să existe rivalităţi legate de culoarea politică a unuia sau altuia. În ceea ce priveşte relaţia cu viceprimarul Dumitru Matei, am încercat şi căutăm să facem o echipă. Împreună dorim să facem o treabă bună în acest mandat, ca primar şi viceprimar, până acum eu spun că ne-am înţeles şi asta chiar dacă el este de la un alt partid. Cu toate acestea, fiind şi consilier, doream să fie liantul între consiliul local şi administraţie, ceea ce până acum nu prea s-a întâmplat. Timpul le rezolvă însă pe toate şi sper ca în cele din urmă să cădem la un punct comun pentru binele comunităţii noastre”.

Asociaţie intercomunitară, între patru localităţi

Comuna Pîrşcoveni este în prezent asociată cu alte trei localităţi din zonă pentru realizarea unor obiective edilitare care să deservească mai mulţi cetăţeni din mai multe localităţi. Despre acest proiect, despre cum va sluji cetăţeanului, Gelu Ştefănică se exprimă în cele ce urmează: „La nivel de localităţi, împreună cu comunele Dobrun, Bârza şi Şopârliţa avem asociaţia intercomunitară, înfiinţată în 2007, prin care vrem să facem un proiect comun, integrat, prin amenajarea unor drumuri de legătură care să scurteze traseele. Spre exemplu, o legătură între noi şi Dobrun ar însemna pentru locuitorii acelei zone care doresc să ajungă la Slatina o scurtare a drumului cu 15-20 de km, iar spre Balş cu 25, chiar 30 de km. Au existat întâlniri la nivelul acestor patru comune, avem un plan bun şi acum căutăm să strângem documentaţia necesară. Vom vedea ce va fi şi ce vom reuşi să facem în perioada următoare”.

Liberalul Gelu Ştefănică îl susţine pe Ioan Ciugulea

Situaţia tensionată din cadrul alianţei formate între PSD şi PD-L, care vrea să impună o nouă majoritate în Consiliul Judeţean Olt, prin înlăturarea vicepreşedintelui CJ, Ioan Ciugulea, este comentată şi de primarul Gelu Ştefănică: „Domnul Ioan Ciugulea, chiar dacă este preşedintele partidului din care fac parte, spun că este un om pus ca meseriaş, ocupându-se mult cu investiţiile, cu drumurile şi aşa mai departe. După cum ştiţi şi dumneavoastră, domnia-sa fiind de profesie inginer-constructor, eu spun că s-ar face o mare greşeală prin schimbarea sa. Totuşi, nu spun că nu poate fi adus unul la fel de bun, care să continue ceea ce a făcut până acum domnul Ciugulea, dar asta rămâne de văzut. Am înţeles însă că domnul Ciugulea se înţelege bine cu preşedintele Stănescu şi asta este cu siguranţă un alt atu al dânsului, pentru că doar împreună pot duce la bun sfârşit ceea ce au de făcut”.

Cu speranţă, spre Paul Stănescu, cu respect, despre Jenel Copilău

În general, primarii de ţară sunt legaţi ombilical de Consiliul Judeţean, o mare parte din investiţiile făcute în comune fiind gestionate financiar de preşedintele CJ. Deşi liberal, primarul de la Pîrşcoveni are curajul să-şi afirme punctul de vedere despre actualul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, fără a omite colaborarea sa, cu fostul preşedinte, Jenel Copilău: „În campania electorală, domnul Stănescu şi-a exprimat părerea că va fi preşedintele cetăţenilor şi a tuturor primarilor din judeţ, indiferent de coloratura lor politică. Eu sper să-şi respecte această promisiune şi să ducă la bun sfârşit acest mandat pe care îl deţine. Mă văd însă nevoit să repet că totul se află în strânsă legătură cu această criză în care ne aflăm, dar am speranţa că domnul Paul Stănescu va fi un preşedinte al tuturor oltenilor. Şi în vechiul mandat, l-am avut ca preşedinte pe domnul Jenel Copilău, şi pot spune că domnia-sa m-a ajutat foarte, foarte mult. Ceea ce am realizat în această comună i se datorează şi dânsului, m-a susţinut în toate proiectele avute, inclusiv în extinderea făcută la primăria din Pîrşcoveni, iar în 2008 ne-a fost dat şi un microbuz pentru copii celor două şcoli. Ţin pe această cale să-i mulţumesc foarte mult domnului Copilău, tot aşa cum sper să-i mulţumesc, la sfârşitul acestui mandat şi domnului preşedinte Paul Stănescu”.

Alin DOROBANŢU

Bobiceşti, comuna în care performanţa este sinonim cu Ilie Chitez

La răspântia drumului european care leagă Slatina de Craiova, cu puţin înainte de a intra în oraşul Balş, un drum lateral, spre partea dreaptă a sensului de mers, ce duce spre Craiova, arată calea spre comuna Bobiceşti. O aşezare în care, case mari şi cochete, patinate de vreme, arată că oamenii de aici sunt gospodari, demni de aşezarea în care îşi duc traiul de zi cu zi. De mai bine de cinci ani, această comună este condusă de un primar destoinic, un fiu al satului, care a considerat ca o obligaţie morală prezenţa şi implicarea sa în bunul mers al treburilor acestei comune. Un om adaptat la vremurile noi, Ilie Chitez a reuşit să schimbe faţa localităţii într-un mod în care, chiar şi cei care l-au ales prima dată, în 2004, şi l-au reconfirmat în 2008, nu se aşteptau. Practic, Ilie Chitez a reuşit să acopere, prin priceperea sa, aproape toate nevoile acestei comune.

Grijă sporită faţă de tânăra generaţie

Unul dintre obiectivele reconsiderate în perioada de mandat a lui Ilie Chitez este grădiniţa din satul Leoteşti, care, mai bine de 10 ani, a funcţionat într-un spaţiu impropriu, degradat de trecerea timpului, dar şi de nepăsarea celor care au gospodărit această localitate până în anul 2004. Cu eforturi financiare minime, într-un timp record, s-a reuşit crearea unor condiţii decente, de viaţă pentru cei care vor asigura viitoarea populaţie activă din această comună. Un alt obiectiv, reabilitat de actuala administraţie de la Bobiceşti, este şcoala cu clasele I-IV, din satul Bechet. Aici, parcă tot răul a fost spre bine, după inundaţiile din toamna lui 2005, localul a devenit impropriu orelor de curs. Urmare a insistenţelor primarului, pe lângă o organizaţie non profit americană, USAID, căreia i s-a alăturat CHF INTERNATIONAL, s-a renovat acest imobil. Puţin mai târziu, această şcoală a fost reintrodusă în circuitul educaţional, cei 50 de elevi beneficiind în prezent de condiţii de studiu cu mult peste cele de dinaintea inundaţiilor din 2005. Şi celălalte unităţi de educaţie publică din comună, au fost în grija primarului Chitez, la şcolile din Leoteşti şi Bobiceşti s-au făcut reparaţii capitale, care au constat în înlocuirea pardoseli, a tâmplăriei şi a acoperişului. Mai mult, s-au efectuat lucrări de izolare termică, iar ulterior, s-au asigurat surse proprii de încălzire centrală.
Tot în acest domeniu de activitate, prin implicare directă, cele două cămine culturale, au fost redate tinerilor din Bobiceşti. Atât cel din centrul comunei, cât şi cel din Leoteşti, au fost reparate, dotate cu rânduri noi de scaune, cu sisteme de încălzire şi sonorizare adecvată. Spre sfârşitul anului trecut, la căminul din Leoteşti, a fost realizată o anexă funcţională, cu destinaţia de bucătărie şi grup social. De asemenea, în cadrul şcolilor din Bobiceşti, Leoteşti, Bechet şi Comăneşti, au fost amenajate laboratoare de informatică, exact cum sunt şi cele din şcolile din Slatina.

Sistem propriu de alimentare cu apă potabilă

În timp ce alţi primari ai Oltului abia se apucă să facă studii de fezabilitate privind proiectarea de reţele de apă potabilă, în Bobiceşti, această problemă este rezolvată. Sistemul public de alimentare cu apă a fost recepţionat în septembrie 2008, şi are, în cadrul său, două puţuri de mare adâncime, un bazin de 300 de metri cubi de stocare, staţie de clorinare, de pompare, şi o reţea de distribuţie funcţională, în toate satele comunei. Până în urmă cu câteva săptămâni, se racordaseră la acest sistem, peste 300 de gospodării.

Un drum de nivel european: DC12 Bobicesti-Govora-Comănesti, Judetul Olt

Şi-n privinţa reţelei de drumuri, comuna Bobiceşti are cu ce se mândri. Cu bani europeni, accesaţi prin programul SAPARD, peste un milion de euro, s-au realizat 6,5 kilometri de drum din beton asfaltic, şi şanţurile de rigoare pe ambele laturi ale acestuia. Contractul a fost semnat în august 2005, iar lucrările s-au încheiat efectiv în mai 2006. Acest drum, modernizat, a relansat transportul local, în prezent, o companie privată asigură, după un orar bine stabilit, legăturile navetiştilor din Bobiceşti cu Balş şi Slatina. În sprijinul celor care tranzitează pe rutele menţionate mai sus, cu bani de la bugetul local, au fost amenajate staţii de autobuze cu copertine din policarbonat care asigura confortul necesar.

Paza bună trece primejdia rea

Pentru evitarea şi limitarea pe cât posibil a fenomenului infracţional, comuna Bobiceşti beneficiază în prezent de unul din cele mai performante sisteme de iluminat public din judeţul Olt. Nu mai puţin de 360 de corpuri de iluminat pe timp de noapte, sunt funcţionale în prezent în toate satele comunei, ele fiind dispuse din doi în doi stâlpi. Pe viitor, urmează completarea reţelei până la nivelul fiecărui stâlp.

Primarul Chitez nu vrea să considere actualul guvern drept unul al PD-L şi PSD, ci un guvern al tuturor românilor

Membru al Partidului Naţional Liberal, primarul de la Bobiceşti nu vrea să creadă că cei care reprezintă în prezent Oltul în structuri guvernamentale, vor pune înaintea lucrurilor interesul de partid, ci nevoile comunităţilor locale: „Vedeţi dumneavoastră, la ora aceasta facem greşală şi tot spunem că unul este de la PSD, altul de la PNL sau PD-L. Cred că nu asta contează şi ar trebui să nu mai discutăm de domnul de la un partid sau altul, ci simplu, de domnul secretar de stat. Şi spun asta pentru că, dacă domnul secretar de stat, împreună cu echipa în care este la conducere, indiferent ce partid reprezintă ea, dacă va face treabă şi totul merge bine, peste patru ani, oamenii vor avea curajul să-i voteze din nou. În caz contrar... împreună vor pierde. Astfel că, domnul secretar de stat, dacă ajută, o va face pentru judeţul Olt, nu neapărat pentru comuna al cărui primar este de la PSD, PNL sau PD-L”. Mai mult, în aceeaşi notă optimistă, primarul Chitez de la Bobiceşti crede că Paul Stănescu, preşedintele Consiliului Judeţean Olt, ales pe listele PSD-ului, va fi un preşedinte pentru toţi locuitorii Oltului: „Deşi am avut foarte puţine întâlniri cu dumnealui, eu cred că da, este un preşedinte al tuturor oltenilor. Mie cel puţin mi-a dat senzaţia că nu mă lasă la margine, pentru că sunt de la PNL şi am o altă culoare politică”.

Claudiu ENE