Sănătatea locuitorilor din Brebeni, în pericol

O topitorie de aluminiu din Brebeni se pregăteşte să intre în legalitate. Măcar atât să se întâmple într-o localitate în care, de astă-vară încoace, nu s-a făcut nimic... Poate doar nişte scandaluri, împuşcături şi nişte accidente rutiere provocate de unii şi de alţii. În acest sens, o firmă apropiată primarului Florentin Andronie anunţă publicul din Brebeni despre depunerea cererii pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru desfăşurarea unor activităţi care au sufocat deja comuna Brebeni, recuperare de deşeuri şi resturi reciclabile: fier, aluminiu, uleiuri uzate şi alte gunoaie ce se produc la casa omului. Asta în timp ce, cu ceva luni în urmă, puţin a lipsit ca în Brebeni să se deschidă un incinerator pentru resturile medicale şi umane de la Spitalul din Slatina.
În curând, Brebeniul se va transforma în cea mai poluată localitate din judeţ, căci, până acum, nimeni nu vrea să înţeleagă că sănătatea este mai importantă decât banii obţinuţi din reciclarea gunoaielor, indiferent de ce fel ar fi acestea.
Însă, pentru cei care locuiesc în Brebeni, mai este o soluţie, ultima: contestaţia legală la Agenţia pentru Protecţia Mediului. Una care, odată făcută, poate limita, măcar, nivelul poluării dintr-o comună unde datele legate de incidenţa bolilor pulmonare sunt secrete de stat!
Rămâne doar de văzut care va fi reacţia oamenilor de bună-credinţă din Brebeni, dacă aceştia vor cu adevărat să trăiască sănătoşi în comuna lor. (M.C.)

«Cei de la PSD şi cei de la PD-L să lase ura şi să-şi dea mâna,
să lase rivalităţile politice şi să înceapă treaba»

Interviu cu Cornel IONESCU,
primarul comunei Schitu

- Ce ne puteţi spune despre criza mondială, este ea simţită şi în comnua dumneavoastră?

- Fiind încă în perioada de iarnă, nu pot spune că se simt efectele acestei crize. Acum este o perioadă de stabulaţie, de şedere, iar omul nu are ce să execute. Odată cu începerea campaniei de primăvară va fi, cu siguranţă, o problemă mult mai grea, şi spun asta gândindu-mă şi la faptul că noi nu am primit nici cele două milioane pe hectar pentru care am făcut documentaţia în 2007-2008, iar dacă nu se vor da ceva bani pentru agricultură ţăranii nu vor avea cu ce să cultive acest pământ care, în prezent, este pârlog în proporţie de peste 50%. De aceea, spun că această criză se va simţi din primăvară, când vor începe toate campaniile agricole, pentru că, indiferent de ce se va cultiva, omul nu are cu ce şi cu cine. Criză va fi şi la salariaţii unităţilor bugetare, în învăţământ şi în alte unităţi care funcţionează pe raza acestei comune, pentru că, în primul rând, omul are un salariu de 5 milioane, minimum pe economie, iar faptul că acele facilităţi ce constau în tichete şi alte ore suplimentare se propun a fi eliminate indică o criză puternică, nu doar în localitatea noastră, ci în toată ţara.

- Iar dacă această criză va fi simţită şi în localitatea dumneavoastră, ce veţi face pentru a vă putea îndeplini măcar o parte din promisiunile făcute la campania din vara anului trecut?

- Noi am încercat prin societăţi agricole cu caracter juridic sau caracter familiar să aducem nişte cetăţeni, şi pot spune că avem deja un cetăţean arab, formând o societate cu mai multe hectare, pe satele Lisa, Greci şi urmează Schitu. Dorim să centralizăm acest pământ, iar cetăţenii au mulţumirea de a primi cele 600 de kilograme de grâu sau floarea-soarelui pe hectar. Avem contract cu acest cetăţean arab cu locuitorii comunei şi prin primărie, există un contract de colaborare cu suprafaţa deţinută de fiecare locuitor din Schitu şi cu producţia care se obţine de la acest arab. Practic, omul primeşte cele 600 de kilograme de grâu fără a depune vreun efort şi fără a lucra pământul pe care l-a înscris în acea societate.

- Putem, deci, să spunem că, în comuna Schitu, reforma agrară se face de către un om venit din lumea largă...

- Într-adevăr, se poate spune şi asta, dar vreau să vă spun că noi am mai avut şi până în prezent şi sperăm că şi de acum încolo să mai apară astfel de cetăţeni şi dintre locuitorii acestei comune, care să-şi asume răspunderea pentru anumite suprafeţe de pământ. Spre exemplu, îl avem chiar pe şoferul nostru de la primărie, care, împreună cu cumnatul său, au luat o suprafaţă de peste 100 de hectare de pământ, în aceleaşi condiţii, de 600 de hectare. Avem astfel speranţa că în aceste condiţii vor mai veni şi alţii din cei care deţin tractoare şi maşini agricole pe raza acestei comune. Oricum, este un început promiţător şi sperăm să o ţinem şi de acum încolo tot în felul acesta.

- Care sunt aşteptările dumneavoastră în urma negocierilor de pe plan judeţean dintre PD-L şi PSD?

- În primul rând, aceste persoane ar trebui să se gândească la faptul că au fost alese de noi, de popor şi cred că le-a venit rândul să se achite de sarcinile făcute în campaniile electorale. Odată ajunşi la putere nu trebuie să uite sau să poarte ranchiună, aşa cum s-a întâmplat şi în comuna Găneasa, acolo unde cred că se impunea o colaborare între cele două partide. Eu spun că era mai bine aşa şi puteau să aibă împreună un primar şi un viceprimar, să se înţeleagă foarte bine spre binele lor şi al locuitorilor din acea comună. De aceea, i-aş sfătui pe cei de la PSD şi cei de la PD-L să lase ura şi să-şi dea mâna, să lase rivalităţile politice şi să înceapă treaba. Indiferent de partid, cu toţii au venit şi au făcut promisiuni, iar acum, ajunşi la putere, la Consiliul Judeţean Olt, trebuie să le onoreze, împreună cu domnul preşedinte Paul Stănescu, în care am mare încredere, omul care se ţine de promisiuni şi care nu face departajarea faţă de primarii care sunt pesedişti sau pedelişti.

- Referitor la noua echipă a şefilor de deconcentrate, care sunt aşteptările pe care le are Cornel Ionescu, primarul comunei Schitu?

- Din popor se spune că omul sfinţeşte locul şi de aceea eu cred că erau cazuri în care, indiferent de partidul din care făceau parte, acei oameni ar fi trebuit să fie lăsaţi în funcţiile respective. După preluarea puterii, PSD şi PD-L trebuiau să facă o analiză exactă şi să vadă ce a făcut fiecare, trăgând concluziile şi luând măsuri acolo unde ele se impuneau. Atât PSD-ul, cât şi PD-L-ul au oameni valoroşi, oameni bine pregătiţi, oameni care trebuie să răspundă din toate punctele de vedere în faţa celor care i-au pus în funcţii.

- Multe din nemulţumirile primarilor din judeţul Olt sunt legate de APIA. De aceea vă întreb, domnule primar, care este nemulţumirea dumneavoastră faţă de modul cum cei de la Agenţia de Plăţi înţeleg să fie lângă oameni?

- Marea mea nemulţumire şi a oamenilor din Schitu este că cei de la APIA au venit prin teritoriu cu un avion care a filmat suprafeţe de teren, lucrate şi nelucrate, fără să ceară ajutorul primăriei şi al specialiştilor din zonă care ştiau să parceleze şi să jaloneze suprafeţele respective. Din acest motiv, aproximativ 250 de familii din comuna noastră nu şi-au primit drepturile cuvenite, chiar dacă aceşti oameni şi-au lucrat în totalitate pământul.

- În aceste condiţii, ce pot să facă oamenii aceştia să-şi obţină banii din drepturile cuvenite?

- Pe oamenii comunei Schitu i-am îndrumat să depună contestaţii către APIA. Mulţi au făcut-o deja şi nu ştiu dacă prin intervenţii sau pe alte criterii politice o parte dintre ei şi-a primit banii. Sunt însă cetăţeni bolnavi, imobilizaţi la pat, care, deşi nu ştiu unde au pământurile, şi-au primit banii respectivi. Nu asta este însă problema, ci faptul că acei „specialişti”, care au venit şi au lucrat de la APIA, nu au informat aşa cum ar fi trebuit localităţile aflate în control. Dacă faceau asta, noi mergeam şi nu păcăleam oamenii, mergeam şi arătam exact zonele respective, evitând alte situaţii nedorite. Ştim cu toţii că APIA are un număr de lucrători, oameni care primesc salarii destul de bune şi, personal, consider că reprezentantul acestei agenţii în comuna Schitu ar avea datoria să vină, să se pună de acord cu inginerii, specialiştii şi comisia fondului funciar, pentru a stabili, pe plan local, suprafeţele care sunt însămânţate cu culturile de toamnă. De asemenea, problema cea mai grea pentru ţărani este că nu sunt ajutaţi să-şi procure sămânţa, dar, la fel ca în anii trecuţi, au venit cu pretenţii să ducem actul de calitate prin care noi am luat sămânţa de la orice om de pe piaţă care au avut pe saci eticheta grâu Dropia. Nu este normal ca lucrurile să meargă în felul acesta, nu e drept.

- Ce poate să facă statul român, vorbind de putere, formată din PSD şi PD-L, pentru ca omului de la ţară să-i fie şi lui, în sfârşit, bine din munca palmelor şi a câmpului?

- Şi aici problema este extrem de arzătoare. Noi ne-am ales senatori şi deputaţi în colegiile în care au fost fiecare repartizaţi, iar acum aşteptările noastre sunt, în mod logic, destul de mari. Vrem ca acei senatori, acei deputaţi, să vină lunar în teritoriu, să ia pulsul oamenilor, să le asculte doleanţele şi să-i susţină acolo sus, aşa cum au promis în campania electorală din toamna anului trecut.

- Fiind unul dintre cei mai vechi primari pesedişti din Olt, ştiţi la fel ca mine că, în luna aprilie, vor avea loc alegeri interne în PSD Olt. Pe care dintre domnii Ion Toma şi Florin Iordache îl vedeţi cel mai potrivit să facă din PSD o forţă în judeţul Olt?

- Să fiu realist, vă pot spune că atât domnul senator Toma, cât şi domnul deputat Iordache, sunt oameni extraordinari şi au calităţi incontestabile. Cred însă că dumnealor ar trebui să ţină o legătură strânsă pentru binele şi unitatea partidului, putând ocupa aceleaşi funcţii bune pe care le-au ocupat şi până în prezent. Nu ştiu de ce se ridică atâtea probleme pe tema aceasta, nu are rost şi se ştie destul de bine că primarii, în general cei din sud, au o uşoară orientare către domnul senator Toma. Mizez însă pe o înţelegere şi pe o strânsă legătură pentru binele Partidului Social Democrat.

- Dacă dumneavoastră spuneţi că atât domnul Toma, cât şi domnul Iordache sunt la fel de buni, nu credeţi că preşedintele Consiliului Judeţean Olt, domnul Paul Stănescu, ar fi mai potrivit pentru această funcţie?

- Cu siguranţă, că domnul Stănescu este pregătit oricând să ocupe şi această funcţie, asta nu ar fi o problemă, dar având în vedere faptul că noi, primarii olteni, l-am ales pentru a ne sprijini în realizarea obiectivelor propuse, îl sfătuiesc să rămână pe poziţia pe care o are şi trebuie să ştie că noi avem mare speranţă în domnia-sa. Eu cred că îi stă mai bine ca preşedinte al Consiliului Judeţean Olt decât preşedinte al PSD Olt, este omul potrivit, la locul potrivit.

- Aveţi alături de dumneavoastră un viceprimar tânăr. Ce ne puteţi spune despre dânsul, despre ceea ce vreţi să realizaţi împreună în comuna Schitu?

- Împreună cu domnul viceprimar, Marian Lunganu, pe care eu îl consider un bun prieten şi coleg, am plecat la drum în cel de-al doilea mandat, am realizat deja mai multe lucruri şi dorim să continuăm în aceeaşi notă. Domnia-sa este omul care îşi duce la îndeplinire sarcinile trasate, este omul care le este alături oamenilor, se zbate pentru rezolvarea problemelor şi niciodată nu lasă de pe o zi pe alta. Pentru viitorul apropiat, ne-am propus mai multe obiective aici, în comuna Schitu, chiar zilele trecute am pus în lucru un studiu de fezabilitate privind introducerea apei potabile şi canalizarea în localitate, dar şi asfaltarea a peste şapte kilometri în satul Lisa. Mai avem un studiu de fezabilitate pentru betonarea sau asfaltarea drumului spre şcoală, pe 2,9 kilometri, a drumului spre biserica din Moşteni, drumul cimitirului, a drumului spre şcoala din satul Catanele, precum şi alte obiective propuse în unităţile şcolare din comună. Vreau să vă mai spun că, în 2008, am schimbat toată tâmplăria la şcolile din Catane şi Lisa, trecând de la lemn la termopane, urmând ca din primăvara acestui an să introducem şi apa potabilă. De asemenea, am renovat şi primăria, unde am reuşit să băgăm centrală termică, urmând ca, ulterior, să introducem şi apa potabilă.

- Ce ne puteţi spune despre activitatea consilierilor locali şi dacă este un climat de pace între dânşii şi dumneavoastră?

- Referitor la Consiliul Local Schitu pot spune că mai sunt şi mici probleme între noi, dar îmi place să cred că ele sunt constructive. Ne descurcăm totuşi foarte bine, propunerile făcute de mine şi domnul viceprimar sunt luate în discuţie şi adoptate în unanimitate de către cei toţi cei 13 consilieri. Din ce am observat, toată lumea este hotărâtă să facem treabă, cu toţii vor binele comunei şi cred că certurile nu îşi au locul între noi. De altfel, în satul Lisa, am aprobat recent vinderea unui magazin de peste 200 de ani, cândva o fostă şcoală, care a decăzut şi s-a degradat în proporţie de peste 80-90%. Cetăţeanul care a cumpărat această clădire şi-a luat, în schimb, obligaţia să facă un dispensar medical, cu două săli, un hol şi o sală de tratament, ceea ce consider că este un lucru foarte bun pentru locuitori din Lisa.

- Aveţi un mesaj pentru locuitorii comunei Schitu?

- Locuitorilor acestei comune le urez, în primul rând, multă sănătate şi le garantaz că, împreună cu domnul viceprimar, le vom fi alături ori de câte ori vor avea nevoie de noi. Eu am un cuvânt: atunci când au un necaz, mai întâi să vină la mine, să-mi spună care e problema şi abia apoi să meargă mai sus. Sunt omul care rezolvă toate problemele cetăţenilor, indiferent care sunt ele, iar dacă sunt cazuri pe care mă depăşesc, merg, mă informez şi îl ajut pe cetăţeanul respectiv. O dovadă este şi atitudinea viceprimarului, care şi-a făcut un obicei, ca atunci când vine un cetăţean al comunei Schitu îl întreabă cu cine are treabă, pe cine caută şi împreună cătăm să-i rezovăm necazurile. Aşa este bine, aşa este normal, şi îi asigur pe locuitorii din Schitu că noi vom fi mereu aproape de ei.

Claudiu ENE

Cel mai scump metru cub de apă potabilă din România se vinde la Topana, în judeţul Olt

Tragedia rurală, sărăcia extremă nu are limite în judeţul Olt. Pe platforma Cotmeana, în nordul judeţului Olt, oamenii trăiesc un adevărat coşmar, legat de asigurarea apei potabile. Culmea acestei stări de fapt se înregistrează în comuna Topana, acolo unde un metru cub de apă furnizat populaţiei valorează nu mai puţin de 50 de mii de lei vechi. Asta, în condiţiile în care pensiile foştilor lucrători de CAP din comună, dacă depăşesc 300 de lei noi. Apa este furnizată din puţurile de mare adâncime, aflate pe raza comunei Leleasca, unde un metru cub costă 25 de mii de lei vechi. Prin simpla repompare, de la Leleasca spre Topana, se ajunge la acest preţ. Precizăm că valori similare, la preţul apei potabile, nu se înregistrează nicăieri în ţară, doar în unele localităţi din nordul Moldovei, apa potabilă ajunge la 20 de mii de lei vechi, acolo existând însă subvenţii acordate de Consiliul Judeţean Suceava, care acoperă mai mult de jumătate din costuri. La noi, până acum, nimeni nu s-a gândit să susţină financiar locuitorii comunei Topana, cei care nu-şi permit chiar să utilizeze apa din reţeaua publică, apelând la această resursă colectată din ploaie, în lacuri improvizate în curţile oamenilor. (A.R.)

Promisiune onorată peste timp: gaze naturale la Şerbăneşti

Primarul pe care locuitorii comunei Şerbăneşti îl tot aleg peste timp, din '90 încoace, Titi Peligrad, îşi onorează faţă de locuitorii comunei pe care o conduce una dintre cele mai aşteptate investiţii în această localitate: aducţiunea de gaze naturale. Investiţia, demarată în 1996, va deveni certitudine, maxim în luna aprilie a anului curent: „Investiţia în gaze naturale, în comuna Şerbăneşti, a început din anul 1996, iar de atunci şi până în prezent am reuşit să facem racordul între magistrală şi Staţia de Reglare Măsurare (SRM). S-a schimbat SRM-ul în 2000, care costa în jur de 25.000 de $, iar acum am procurat o staţie electronică tip Coloneşti. S-a făcut distribuţia de gaze pe o distanţă de 800 de metri, instalaţiile termice în toate localurile de şcoală, inclusiv sediul primăriei, iar la ora actuală gazele se află în SRM. Urmează să primim autorizaţia de la ANRE şi să continuăm cu distribuţia de gaze în restul comunei”.
Practic, în prezent, după realizarea tuturor etapelor acestui proiect, ultimul impediment este la ANRE, instituţia naţională care va emite ultimul document ce va permite deschiderea focului la utilizatorii finali ai reţelei sus-amintite. La ANRE, potrivit celor declarate de primarul Peligrad, sunt depuse toate documentele, sigurul impediment fiind în prezent birocraţia deja proverbială din această instituţie. Chiar şi aşa, prin meritele edilului de la Şerbăneşti, se poate spune clar şi fără echivoc: primarul de la Şerbăneşti a adus gazele în Câmpia Boianului. Investiţia la care tocmai am făcut referire permiţând, din punct de vedere tehnic, racordarea şi a celorlalte comune limitrofe la acest serviciu de gaze naturale, în primul rând, Crâmpoia şi Nicolae Titulescu. (A.D.)