Interviu despre starea politicii cu

Gheorghe BECIU

primarul comunei Deveselu

«Aştept să se nască acest copil frumos, care să însemne un buget echilibrat, bogat, sănătos şi viabil pentru noi»

- Domnule primar, se simte criza mondială în localitatea pe care dumneavostră o conduceţi? Simt cetăţenii acest lucru?

- Plecând de la criza mondială care se resimte global, dar şi local, criza mondială a început să se simtă şi la noi. Ăsta e adevărul şi ne referim aici strict la agricultură, pentru că aceasta este ocupaţia de bază a oamenilor, chiar dacă câteva sute dintre ei lucrează la firmele din Caracal. A început restructurarea masivă, iar un exemplu este faptul că noi, în comună, aveam o fabrică de confecţii unde lucrau aproximativ 100 de oameni. A intrat în faliment şi s-a închis, iar oamenii au intrat în şomaj sau au fost redirecţionaţi către zona Caracal. În agricultură, se resimte datorită faptului că subvenţia a demarat greu în toamna anului trecut, iar pentru culturile de toamnă au rămas neînsămânţate suprafeţe mari de teren. Aceste suprafeţe au rămas neînsămânţate şi datorită faptului că, în anii trecuţi, sistemul de irigaţii a fost distrus în zonă. La ora aceasta, în zona Deveselu, din cele aproximativ 5000 de hectare, nu ştiu dacă mai sunt irigate şi irigabile 400-500 de hectare. Spun asta, pentru că este un sistem de irigaţii pe zona Redea care poate iriga în momentul de faţa şi o parte din zona arabilă a comunei Deveselu, respectiv, satul Comanca. Se simte criza, pentru că aşa cum vorbeam zilele trecute cu unii comercianţi, au scăzut vânzările masiv, dacă vreţi, inclusiv activitatea de mici reparaţii la un service din comuna noastră a fost redusă semnificativ. Oamenii de acolo nu ştiu dacă au lucrat în două săptămâni trei-patru zile. Iar criza aceasta se simte pe zi ce trece, tot mai mult. Probabil, că oamenii consideră că asta e situaţia, dar trebuie să fim realişti şi conştienţi că această criză economică mondială nu este declanşată în România, ea are o altă geneză, dar suntem prea mici să ştim ce se întâmplă acolo sus. Şi ştiţi dumneavoastră la cine mă refer, de unde a demarat sau unde s-a învârtit prima roată a crizei. Păcatul mare este că, datorită marilor magnaţi, suportă consecinţele oamenii de rând. Iar aceşti oameni nu au cunoştinţe despre ce înseamnă fluctuaţia dolarului, a euro, a petrolului şi aşa mai departe. Sunt nişte interese masive la nivel mondial despre care noi, probabil, doar bănuim ce este cu ele.

- În aceste condiţii de criză, ca primar, ce puteţi face dumneavoastră pentru a vă îndeplini promisiunile făcute la alegerile din vară?

- Mi-e groază să vă răspund, pentru că bugetul local al unei comunităţi, mică sau mare, depinde de cetăţean, de modul cum fiecare îşi achită obligaţiile financiare către stat, către comunitate. Îmi este groază pentru că, în anii trecuţi, respectiv, 2008-2007, încasările la bugetul local, din taxe şi impozite locale, la noi, la Deveselu, s-au dus în proporţie de peste 80%. Însă, anul acesta îmi este teamă că vom ajunge la 50-60%, pentru că oamenii nemaiavând soluţii financiare, nemaiavând un venit sigur, e normal să rămână cu datorii către bugetul local. Şi atunci, ce să facem în condiţiile acestea? Promisiuni electorale nu am făcut foarte multe, doar cele legate de accesarea fondurilor europene, de coeziune. Pe asta am mers în campania electorală, pe accesarea fondurilor structurale. Mi-e teamă însă că nu vom avea soluţii şi aşteptăm astfel sprijin de la Consiliul Judeţean pentru demararea lucrărilor la apă şi canalizare, în cazul în care proiectul depus în acest sens este declarat eligibil. Şi anul trecut demarasem un proiect de drumuri şi parcuri, pe care l-am blocat la un moment dat, pentru că ne-am dat seama că, în Deveselu, avem asfalt nou, din anul 2007, care arată foarte bine, pe 1.500 de metri. De asemenea, anul trecut, prin primăvară, în satul Comanca, s-a asfaltat peste 1.500 de metri. A merge însă pe un proiect de drumuri şi parcuri înseamnă să finalizezi mai întâi toate uliţele şi drumurile din comuna Deveselu, iar după aceea, să vii cu apă şi canalizare, ar trebui să spargi tot. De aceea am blocat acest proiect, pentru a finaliza mai întâi lucrările ce ţin de apă şi canalizare, şi după, ne vom ocupa şi de proiectul ce ţine de parcuri şi drumuri.

- Ce aşteptaţi dumneavoastră în urma negocierilor de pe plan judeţean dintre PD-L şi PSD?

- Vă pot spune sincer că în urma acestor negocieri aştept un copil foarte frumos. Aştept să se nască acest copil frumos care să însemne un buget echilibrat, bogat, sănătos şi viabil pentru noi. În ceea ce priveşte negocierile pe funcţii, pe poziţii, cred că sunt normale la un moment dat, deoarece asta se întâmplă în România de ani buni. Mă nemulţumeşte însă că, spre exemplu, eu, după opt ani şi jumătate în funcţia de primar, nu am avut parte decât de discuţii legate de bugete de austeritate. Altele nu are rost să mai spun, dar cu toate astea vă pot spune că, Deveselu cred că se află printre singurele comune din zonă care, în anul 2007, a avut un excedent bugetar de un miliard nouă sute de milioane lei vechi, pe care nu i-am folosit în octombrie-noiembrie 2007, i-am dus în fondul de rulment, pentru a-i folosi atunci când este nevoie. În anul 2008, cu dobândă, această sumă s-a dus spre două miliarde, bani pe care nu i-am folosit, şi spun eu că am făcut foarte bine, pentru că iată, a apărut această criză, iar acum avem un mic sprijin pentru o parte din investiţiile care trebuie făcute în comuna noastră, în perioada următoare. Intenţionăm cu aceşti bani, ca în acest an să începem cel puţin lucrările de modernizare la un cămin cultural în satul Deveselu, pentru că, în Comanca, s-a făcut o modernizare acum doi ani. Eu înţeleg şi îmi dau seama ce înseamnă buget de austeritate, ce înseamnă perioadă de criză economio-financiară, dar aş vrea, şi asta voi discuta şi la nivel judeţean, de Inspectorat Şcolar, chiar dacă există buget de austeritate, de criză, să nu uităm de viitor şi aici mă refer în mod special la elevii şcolilor noastre. La ora aceasta, toate cele patru instituţii şcolare sunt într-un program de reabilitare început în 2007, continuat în 2008, şi sper ca şi anul acesta să obţinem diferenţa de bani necesară continuării acestui proiect de reabilitare şi asigurarea confortului termic la unităţile şcolare. Din cele patru unităţi de învăţământ, la trei dintre ele avem centrale termice pe combustibil solid, care funcţionează foarte bine, dar este absolut necesar să continuăm cu lucrările de interior, parchetare, zugrăveli, iar asta înseamnă bani. Şi asta mi-ar plăcea să înţeleagă şi actuala coaliţie de la nivel judeţean că banii solicitaţi nu sunt pentru punga primarului, ci pentru aceşti copii, pentru grădiniţe şi şcoli în care trebuie să asigurăm condiţiile necesare, chiar minime dacă vreţi, pentru buna desfăşurare a procesului educaţional.

- În ceea ce priveşte noua echipă de şefi de deconcentrate, la ce vă aşteptaţi dumneavoastră?

- Eu acestor oameni le doresc să fie sănătoşi, să aibă mintea limpede, pentru că doar aşa se pot gândi la ceea ce trebuie să facă cu adevărat bine pentru comunitate. Ei nu trebuie să facă ceea ce vor acolo, ci trebuie să fie preocupaţi de comunităţile pe care într-un fel le gestionează. Spre exemplu, un şef de la învăţământ nu trebuie să se gândească numai la ai lui, la cei care au aceeaşi culoare politică, ci trebuie să se gândească la faptul că există comunităţi locale, şi în special rurale, care au probleme mari. Dacă tot s-a făcut câte ceva şi am reuşit să intrăm în Europa, atunci... să intrăm cu dreptul, nu cu stângul. Intrând cu stângul, ar însemna, de fapt, un pas înapoi.

- Cum vedeţi reprezentativitatea Oltului în structurile centrale ale actualului guvern?

- Pot spune că sunt parţial mulţumit. Spun asta gândindu-mă că Oltul ar fi trebuit să aibă cel puţin un ministru, în condiţiile în care acest judeţ a avut cel mai mare procentaj la nivel naţional, în ceea ce priveşte PSD-ul. Şi atunci, având cel mai mare procentaj la nivel naţional, cum este oare posibil ca la ora actuală să nu avem cel puţin un ministru? Pentru că una este să ai un ministru şi alta este să ai doi-trei secretari de stat. Trebuie să fim foarte realişti. În opinia mea, eu aş fi văzut un ministru cel puţin la agricultură, şi aici îl pot da ca exemplu pe domnul Steriu. Ştim ce înseamnă politica, ştim că impune şi mici sau mari compromisuri, dar politicienii trebuie să aibă mare grijă în perioada aceasta la marele catarg. Tare îmi este teamă că uşor-uşor se renasc elementele dictaturii. Sunt un om care a trăit şi pe vremea împuşcatului, sunt un om care are funcţii şi în vremea democraţiei şi am încercat întotdeauna să mă raportez la realitate.

- Este preşedintele Consiliului Judeţean Olt, domnul Paul Stănescu, un preşedinte pentru toţi oltenii?

- Eu spun că da, pentru că din câte îl cunosc eu, şi consider că îl cunosc destul de bine, este un om politic foarte realist. La ora actuală, este omul politic care ştie ce vrea pentru binele judeţului acesta. Ar fi bine să se gândească la ce s-a întâmplat înainte de „loviruţie”, pentru că aşa îi spun eu mai tactic. Atunci am avut nişte funcţii, iar la un moment dat fondurile din zona Caracal erau dirijate către zona Slatina. Consider că fondurile trebuie să fie dirijate echilibrat, pentru că, spre exemplu, zona de sud a rămas cumva subdezvoltată. De aceea, în momentul în care accesezi un proiect, să spunem apă şi canalizare, şi vrei să obţii puncte pentru o zonă săracă, aşa cum este şi cazul comunei Deveselu, nu reuşeşti, deoarece fiind situaţi la opt kilometri de Caracal, în statisticile de la nivel naţional noi nu apărem ca fiind o zonă săracă. Dacă mergem însă în gospodăriile oamenilor vom vedea că nu au ceea ce le trebuie, că se chinuiesc efectiv să-şi cultive pământurile de la un an la altul, la nivel de subzistenţă. Nu produc să vândă, ci produc doar să poate exista ei şi familiile lor, iar asta este un mare păcat. Astfel, revenind la întrebarea legată de domnul Paul Stănescu, ştiindu-l un om echilibrat, un om realist, un om care a trăit din agricultură, sunt convins că se va gândi la oamenii care produc. Indiferent că vorbim de preşedintele statului, de preşedintele Camerei Deputaţilor sau Senatului, toată lumea vrea, nu vrea, mănâncă de pe câmp. De aceea spun că trebuie să ne gândim la producătorul mic sau mare de produse agricole.

- Referitor la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, credeţi că va avea domnul Traian Băsescu un adversar pe măsura domniei-sale?

- Eu spun că da. Spun şi cred că este normal ca domnul Băsescu să aibă un adversar pe măsură pentru alegerile prezidenţiale din toamnă. Cu toate acestea, cred că domnul Traian Băsescu încearcă să se folosească în continuare de oameni. Una este însă să te foloseşti de oameni pentru oameni şi alta este să te foloseşti de oameni pentru ceea ce vrei tu să faci. Este diferenţă foarte mare. Şi nu vreau să fiu înţeles greşit, dar asta este părerea mea. La ora actuală, toate oalele, că sunt fisurate sau nu, se sparg în capul primarilor. Trebuie să fim realişti şi de aceea spun că este obligatoriu ca preşedintele statului sau viitorul preşedinte al statului, indiferent care va fi acesta, trebuie să nu uite că voturile pornesc de jos în sus şi nu invers. Trebuie reţinut că democraţia înseamnă în primul rând respectarea legislaţiei, a condiţiei României, şi abia după aceea să facă el ce vrea, dar nu numai pentru el, ci pentru întreaga comunitate. Doar ajutând comunitatea avem automat şi de câştigat.

Alin DOROBANŢU