Interviu despre starea naţiunii cu

Cristian BIRCEA

preşedintele Organizaţiei Slatina a Partidului Naţional Liberal

«În România, vorbim de tranziţie de 20 de ani şi, probabil, vom continua cu această tranziţie
încă 20 de ani»

- Ce a făcut Cristian Bircea pentru liberalismul românesc, ce a făcut PNL Olt pentru dumneavoastră?

- Aş începe cu partea a doua a întrebării şi vă pot spune că Partidul Naţional Liberal a făcut pentru mine multe, mi-a dat oportunitatea să fiu consilier, să cunosc oamenii, să învăţ administraţia, m-a ajutat să devin un om nu doar cu o experienţă politică, ci şi administrativă, şi nu în ultimul rând experienţă de viaţă. Din punct de vedere material, nu am foarte multe beneficii de pe urma PNL, poate doar beneficii de ordin moral, sunt un om cunoscut şi m-am mulţumit doar cu atât, pentru că pentru mine principiile sunt cele mai importante. Ce am făcut eu pentru Partidul Naţional Liberal? Sunt membru din 1990, am încercat, cât mi-a stat în putinţă, ca în perioadele grele şi foarte grele prin care a trecut partidul de-a lungul timpului, împreună cu ceilalţi colegi ai mei, să reuşim să-l menţinem pe linia de plutire. Îmi amintesc aici de perioadele în care era un singur partid mare şi tare la putere, şi pentru că aşa erau vremurile, eram alergaţi pe stradă atunci când lipeam afişe în perioadele electorale, nu puteam să ne exprimăm liber pentru că de cele mai multe ori eram puşi la punct foarte dur şi aspru. Totuşi, am supravieţuit, iar acolo unde a fost cazul am reuşit să-mi impun punctul de vedere, poate şi pentru că, aşa cum am mai spus, fiind un tip cu principii, nu m-am abătut niciodată de la cele două principii ale mele, bunu-simţ şi competenţa.

- Care sunt motivele pentru care nu mai candidaţi la şefia organizaţiei PNL pentru Slatina?

- Aici ar fi multe de spus, dar în primul şi-n primul rând, nu mai doresc să particip la următoarele alegeri pentru şefia organizaţiei Slatina, pentru că am considerat că această etapă s-a încheiat în cariera mea politică. Cei care vor dori să participe la acest concurs, la această confruntare electorală internă, dacă au bunăvoinţă ori consideră că experienţa sau ajutorul meu le poate fi de folos şi vor să fac parte din echipa lor, voi fi alături de ei. Eu consider că mi-am încheiat misiunea, iar dacă a fost bună sau rea vor judeca cei care vor participa la aceste alegeri.

- Există o vagă impresie, chestiune de fler jurnalistic, conform căreia, în cursa pentru Organizaţia PNL Slatina, dumneavoastră l-aţi susţine pe Gabriel Brătucu. Cu ce este acesta mai bun decât celălalt contracandidat anunţat până acum, Andrei Iordache?

- Eu voi susţine, în mod categoric şi irevocabil, pe acela care poate demonstra sau a demonstrat până acum că este în stare să facă echipă. O echipă se poate face cu oameni de diverse caractere, diverse interese, diverse pregătiri, şi de aceea cred că un preşedinte care poate şi are abilitatea de a crea în jurul său o echipă, acela, din punctul meu de vedere, va fi un preşedinte bun. Despre Gabriel Brătucu pot spune că este unul dintre numele care s-au vehiculat în această perioadă. Andrei Iordache este un alt nume şi din câte ştiu mai există interes şi din partea altor colegi de a candida. Lucrurile nu sunt definitive şi mă tem că se pune prea multă pasiune pe o persoană sau alta şi pierdem în principiu esenţa a ceea ce ar trebui să fie: un om potrivit care să fie în stare, cu maturitate, cu înţelepciune, să facă o echipă.

- O guvernare PNL-PD-L, credeţi că ar fi fost mai bună decât cea actuală dintre PD-L şi PSD?

- O guvernare PNL-PD-L era imposibilă. Şi de ce spun lucrul acesta? Avem trista experienţă a perioadei decembrie 2004-2006, faptul că, atât o grupare din PD-L, cât şi o grupare din PNL, au dorit un singur lucru: dispariţia Partidului Naţional Liberal de pe eşichierul politic. Acest lucru nu a fost însă posibil pentru că noi, liberalii adevăraţi, cei care gândim liberal şi suntem liberali, am perceput acest pericol. De aceea spun că această guvernare nu ar fi fost posibilă, chiar dacă ne propusesem ca Partidul Naţional Liberal să rămână în continuare un partid de dreapta pe eşichierul politic românesc, dar cu propria-i identitate.

- Ce a adus bun sau rău politicii oltene a ultimilor ani Darius Vâlcov? Dar Ioan Ciugulea?

- În politica olteană cred că Darius Vâlcov a adus bun un dinamism pe care nu l-am mai întâlnit până la intrarea sa în politică, la nivel mare, un dinamism care, comparându-l cu stilul PDSR-ist sau cel PSD-ist, al anilor 1997-2004, contrastează foarte puternic. Este foarte adevărat că Darius Vâlcov a prins şi o conjunctură economică extrem de favorabilă, ce i-a permis să aibă curaj şi să facă nişte lucruri care, pentru cetăţenii municipiului Slatina, sunt absolul vizibile. În ceea ce-l priveşte pe Ioan Ciugulea, domnia-sa, prin excelenţă, este un tip al echilibrului, pentru că reuşeşte sub presiuni de tot felul să păstreze linia de mijloc, fără să cadă într-o extremă sau alta, în funcţie de cum doreşte unul sau altul dintre colegii mei din Partidul Naţional Liberal sau cum doresc unii sau alţii dintre liderii politici cu care intră în negocieri.

- Ce ar trebui să se întâmple pentru ca Slatina să aibă, în 2012, primar liberal?

- Nu cred că trebuie să se întâmple foarte multe lucruri. Pentru a avea un primar liberal trebuie, în primul şi-n primul rând, să nu mai aibă un adversar pe măsură sau adversalul care, la ora ceasta, îţi este oponent principal, să facă greşeală după greşeală şi să-i scadă cota de popularitate până într-acolo încât să poţi intra cu speranţe în această luptă electorală. Sunt un om al cifrelor, sunt un om al lucrurilor exacte, inginer fiind de formaţie, nu pot să nu iau în calcul statisticile şi sondajele, fie ele şi electorale, pentru că în marja lor de eroare, chiar dacă aceste statistici sunt făcute la comanda ta, nu au cum să te mintă. În general, înaintea fiecărei confruntări politice, am avut la îndemână aceste instrumente, atât pentru alegerile locale, cât şi pentru cele generale. Cine crede că poate depăşi aceste bariere, ce ţin de popularitatea unui contracandidat şi modul cum acesta este perceput în opinia publică, fără ca respectivul să ia în calcul faptul că trebuie să fie mult mai puternic şi să demonstreze că are soluţii mai bune decât cei care sunt în funcţie, se înşală. Trebuie să fie foarte conştient că, în general, se ajunge până într-acolo încât anumite persoane se mitizează în rândul populaţiei, devenind adevărate mituri care, dacă se pot doborî într-o noapte, ar trebui să facă nişte greşeli fantastice. Dacă vrem primar PNL, în 2012, trebuie să ne gândim foarte bine, să lucrăm la temelia lui, iar cei care doresc să intre în această confruntare electorală trebuie să se gândească foarte bine dacă într-adevăr sunt cei mai potriviţi. Nu este suficient de a fi un bun orator, de a lucra şi de a jongla foarte bine cu discursul sau cu retorica. Este necesar să ai o viziune asupra a ceea ce înseamnă administraţie locală, să ştii care sunt pârghiile ei şi, timp de patru ani, dacă ai aceste instrumente la dispoziţie, să urmăreşti fiecare greşeală a adversarului tău, iar atunci când găseşti fisuri să le culegi şi să le arăţi oamenilor, cu soluţii, de ce tu ai fi mai bun decât cel care este în funcţie.

- Care au fost greşelile puterii liberale, şi mă refer aici exclusiv la perioada cuprinsă între 2006 şi 2008?

- Partidul Naţional Liberal nu este un partid perfect, aşa cum nimeni nu este perfect în lumea aceasta. S-au făcut şi greşeli, ce ţin fie de abordare, fie de politică, chiar şi economice şi un singur lucru pot să-mi reproşez, faptul că PNL nu a aplicat măsuri anticriză ceva mai devreme decât în momentul în care ele au devenit evidente. Din câte îmi aduc eu aminte, cam pe la jumătatea anului trecut, devenea clar că se întâmplă ceva şi, aşa cum am recomandat şi altor politicieni locali, de fiecare dată trebuie să iei în calcul mai multe variante, pesimiste sau optimiste, să prevezi ceea ce se poate întâmpla într-un viitor apropiat. Nu putem spune că o politică este perfectă şi este foarte adevărat că în România vorbim de tranziţie de 20 de ani şi iată că, probabil, vom continua cu această tranziţie încă 20 de ani.

- Domnule Cristian Bircea, regretaţi faptul că l-aţi votat pe Traian Băsescu în decembrie 2004?

- Nu regret că l-am votat pe Traian Băsescu în decembrie 2004, cum nu regret nici că l-am votat pe Ion Iliescu în 2000 împotriva lui Corneliu Vadim Tudor. La vremea respectivă, cu toţii ne-am angrenat în susţinerea campaniei electorale a lui Traian Băsescu. Cu toţii am făcut lobby pentru domnia-sa şi cu toţii ne-am luat la urne părinţi, fraţi, surori, rude, pentru a-l susţine pe Traian Băsescu, crezând că este soluţia izbăvitoare a poporului românesc.

- Cum se face faptul că pe dumneavostră nu v-a răsplătit nimeni cu un post de şef în instituţiile deconcentrate în perioada cuprinsă între 2004-2005 până la 2008?

- Nu a fost pentru mine un scop în sine acest lucru. Din punct de vedere profesional, pot să spun că locul meu de muncă, unde lucrez de aproape 15 ani, îmi este convenabil, am o echipă de oameni cu care mă înţeleg foarte bine şi nu sunt dispus să fac compromisuri de orice fel şi compromisuri foarte-foarte adânci, astfel încât să obţin un post sau o stipendie politică pentru doi-trei ani sau chiar mai puţin. Vă repet că sunt un om cu principii şi chiar nu îmi doresc să ajung să fiu debarcat într-o noapte de către un personaj care vine de la centru să găsească un nod în papură, cu orice fel, pentru a fi mai uşor de pus un alt coleg de-al respectivului. Cât priveşte funcţiile descentralizate, cred că nu mai trebuie să fim atât de farisei şi să minţim lumea că posturile de conducere din judeţe nu sunt politice. Ele chiar sunt politice, şi ar trebi să se inventeze, la fel cum există în cea mai mare democraţie de pe pământ, în Statele Unite ale Americii, acolo unde respectivii şefi sunt puşi politic. Se schimbă administraţia în secunda doi şi toată lumea îşi pune demisiile pe masă pentru că este normal ca fiecare să vină cu echipa lui. În ţările dezvoltate există acei manageri politici care sunt puşi să implementeze în teritoriu politica partidului într-un domeniu sau altul.

- De ce nu au beneficiat locuitorii judeţului Olt de nici o investiţie majoră în anii în care partidul dumneavoastră a deţinut şi la centru şi în teritoriu pârghiile puterii?

- Partidul Naţional Liberal a deţinut puterea la nivel central, dar la nivel local, trebuie să fim conştienţi şi să spunem că puterea a aparţinut PD-L-ului, prin intermediul lui Darius Vâlcov, iar la nivel judeţean a aparţinut PSD-ului, prin intermediul Consiliului Judeţean Olt. Într-adevăr, au fost câteva încercări, unele dintre ele aproape să se finalizeze, mai ales în ceea ce priveşte realizarea unui spital municipal, a unei şosele de centură, dar aşa cum se întâmplă mai mereu, mai ales în ceea ce priveşte construirea unui spital, au fost puse tot felul de piedici, cu privire la teren, la locaţie, iar când aceste aspecte au fost rezolvate, lucrurile s-au împotmolit pe la Bucureşti. Cât priveşte şoseaua de centură, în momentul în care porniseră demersurile pentru realizarea ei, a apărut Ford-ul care a cumpărat fosta fabrică Daewoo şi atunci a apărut dorinţa realizării unui drum Expres între Craiova şi Slatina. Datorită unor neînţelegeri de ordin politic, şi aici nu este vinovat doar Partidul Naţional Liberal, spun că se puteau realiza mult mai multe lucruri bune pentru judeţul Olt.

- Este morală pretenţia celor de la PD-L Olt de a cere funcţia de vicepreşedinte la Consiliul Judeţean Olt, funcţie ocupată acum de şeful liberalilor olteni, Ioan Ciugulea?

- Nu este moral. Dacă stăm însă să ne gândim că la această oră guvernarea este făcută între PD-L şi PSD, din punctul lor de vedere este moral şi vor spune că este rândul lor, că noi am fost atunci, iar ei sunt acum. În mod normal, dacă ar fi să se aplice până la nivel de comună doleanţa premierului Boc, că să se renegocieze majorităţile în consilii locale şi consilii judeţene, atunci am putea spune că PD-L-ul ar avea dreptul moral la renegociere. Pe de altă parte, în momentul când s-a pornit la drum, atunci când s-au încheiat alegerile locale şi s-a constituit majoritatea, ea s-a realizat pe baza unor negocieri care, după opinia unora, trebuiau să asigure stabilitatea în Consiliul Judeţean şi, respectiv, în judeţul Olt. Acum eu spun că nu este moral să se renegocieze majoritatea în Consiliul Judeţean Olt, pentru că atât a fost capacitatea de negociere la vremea respectivă a tuturor celor trei componente politice din consiliul judeţean. Dacă vor să schimbe această majoritate pe baza protocolului de guvernare, atunci, nu au decât, este treaba lor, dar timpul va judeca dacă a fost sau nu moral, dacă a fost corect sau nu.

Claudiu ENE