7 zile în subsidiar

În cazul morţii domnului Constantinescu, un fals în foaia de observaţie

Au trecut, iată, două săptămâni de la moartea domnului Constantinescu, din Drăgăneşti-Olt. Un caz care a zguduit întreaga naţiune, unul care nu a făcut decât să arate un fapt oarecum banal – cum se moare în spitalele publice din România. Sancţiunile luate în direct, în faţa camerelor de luat vederi, sunt şi ele la timpul trecut. Ancheta s-a mutat deja la Parchetul Slatina, unde nu puţini sunt cei care au de dat explicaţii pe seama unei, deja conturate, neglijenţe în serviciu. Cert este că, dincolo de bravura săvârşită de asistenta de la Salvare, un mic amănunt trebuie văzut şi de procurorul care se ocupă de caz: vreme de patru ore, pacientului Constantinescu, asistenta de pe ambulanţă nu a avut timp să-i facă o biată perfuzie. Una care i-ar fi salvat viaţa. Exact cea care nu a existat în realitate! Totul sub oblăduirea directorului medical de la Ambulanţă, o doamnă Marcu, care şi ea câştigă în jur de o sută de milioane de lei lunar.

Consilierii judeţeni de la PD-L nu vor antenă GSM în curtea unui centru de plasament

În politica judeţeană nu s-a schimbat nimic. Parcă nimeni nu are ochi să vadă noua configuraţie politică impusă după alegerile parlamentare din noiembrie 2008. În Consiliul Judeţean Olt, alianţa dintre PSD şi PNL continuă să existe, în timp ce la nivel central, social democraţii sunt în relaţie de parteneriat cu cei de la PD-L. O ultimă dovadă care susţine legăturile politice anormale şi imorale este şedinţa ordinară a Consiliului Judeţean Olt de joia trecută. Acolo şi atunci, pesediştii au votat cot la cot cu liberalii, iar din opoziţie, pedeliştii au făcut o opoziţie acerbă. Un proiect de hotărâre respins de aceştia a fost cel prin care, în curtea Centrului de plasament „Sfânta Elisabeta”, urma să fie amplasată o antenă GSM. Prin opoziţia lor, consilierii PD-L au deturnat o investiţie controversată, propusă de puterea judeţeană.

Poliţia politică de la Direcţia de Sănătate Publică Olt a ajuns la Spitalul din Scorniceşti

Cel mai sigur, în trecutul recent, Andrei Iordache, managerul de la Spitalul de Pneumoftiziologie din Scorniceşti, nu a spus pe tonul corect „săru' mâna” doamnei doctor Ramona Lesnic, şefa Direcţie de Sănătate Publică Olt. Altfel, nu se explică insistenţa diabolică de care dă dovadă DSP Olt în a controla, până la ultimul fir de praf, activitatea lui Iordache în fruntea unei instituţii care, în perioada mandatului său, şi-a recăpătat demnitatea unui stabiliment sanitar de excepţie. Tristă este doar identitatea „turnătorului” din această cauză - Răzvan Chimoaica, un economist care, pe vremuri, cântărea cartofii bolnavilor cu ocaua precupeţului.

La bătrâneţe, Corneliu Părnuţă şi-a luat din nou serviciu

Într-un anume fel, fără nici un pic de răutate, Consiliul Judeţean Olt tinde să devină un cimitir al elefanţilor politici aflaţi la amurgul carierei publice. Aşa au intrat, de-a lungul vremii, în corpul funcţionarilor publici, foşti preşedinţi de partide, trădători politici fel de fel, care, datorită „capacităţilor profesionale”, nu prea sunt în stare să lucreze în mediul privat, acolo unde nu-i ca la bugetari, unde timpul trece, leafa merge. În această conjunctură a devenit funcţionar public şi Corneliu Părnuţă, membru cu funcţie în mişcarea socialistă de la începutul anilor '90, devenit pesedist după o escală la PD Olt.

Pentru că are cârciuma-n drum, Petre Idoraş a fost pus şef la ATOP

După retragerea lui Radu Stancu din fruntea Autorităţii Teritoriale de Ordine Publică Olt, o instituţie realmente inutilă statului de drept, dacă ne referim la utilitatea sa concretă, pe locul vacant a fost numit (ales) de maşina de vot a PSD şi PNL consilierul judeţean Petre Idoraş. Un cetăţean onest, pe care nimeni nu-l va întreba vreodată, în ATOP sau la colţ de stradă, cum s-a ales praful de patrimoniul Federalcoop Olt şi cum se face că, în timp ce asociaţiei îi merge din rău în rău, şefilor le mergea mai bine.

Lui Cococi Longin i-a pus Dumnezeu pietriş în poartă

Împărţeala ciolanului guvernamental decurge fără problemele. Un element osos, cu multă carne, a ajuns pe mâna corăbianului Cococi Longin, uns deja şef adjunct la Apele Române, acolo unde se legalizează toate afacerile cu resurse mineraliere din albia apelor stătute şi curgătoare. Şi, având în vedere prosperitatea spectaculoasă, fulminantă a ultimilor doi şefi de la Apele Române, secţiunea de la Olt, nu ar fi exclus ca, după nici un an de mandat de şef la Bucureşti, Cococi de la Corabia să se pomenească în faţa unor fenomene paranormale. Cum ar fi transformarea subită a autoturismului său Cielo într-un Audi Q7, de aceeaşi culoare, evident! Logica acestor fenomene paranormale invocate are o priză în realitate: pe vremuri, aşa au ajuns nişte Jeep-uri americane în curţile ultimilor doi şefi de la Apele Române din Olt…

Ştefan Nicolae vrea să plece acasă. Toma, nu şi nu…

Pe medicul veterinar Ştefan Nicolae, dacă-l opreşte cineva pe stradă, nu ştie ce să răspundă. Ba prefect, ba fost prefect. Confuzia omului, care vrea să se întoarcă în lumea celor care nu cuvântă şi care nu fac politică, se datorează… PSD-ului de la Olt, care nu se grăbeşte să aducă mai repede pe post prefectul acela politic. Şi ambiguitatea profesională a domnului Nicolae se pare că va mai continua încă vreo câteva zile bune, căci, de data asta, pe noul prefect nu prea are cine să-l pună pe post. Însuşi ministrul de Interne are ceva probleme legate de acomodare cu locul său de muncă.

O bătaie bună face cinci la sută din salariu, pe trei luni

Un alt caz celebru care a făcut înconjurul ţării este cel care a avut drept protagonişti un elev şi un profesor de la şcoala generală din comuna Redea. Într-un filmuleţ promovat pe internet, profesorul de sport Voicu Munteanu aplica o corecţie elevului Marian Adrian Bulac în incinta unei săli de clasă. După analize atente la faţa locului, făcute de conducerea Inspectoratului Şcolar Olt, măsura luată în acest caz prevede sancţionarea profesorului bătăuş cu reţinerea a cinci la sută din salariu pe trei luni. Elevului i s-a impus să nu mai vină cu fes pe cap la orele de educaţie-fizică. Însă, în cazul de faţă, se vede o nouă sancţiune la orizont: una în urma căreia directoarea şcolii din Redea îşi va primi şi ea pedepsea. Probabil, pentru faptul că a permis accesul elevilor cu telefonul mobil la orele de educaţie-fizică.

Senatorul Dan Şova vrea ca poliţiştii să ştie cum îi cheamă

Parlamentarii olteni şi-au intrat în pâine şi fac şi ei ce pot. Unul dintre cei zece magnifici trimişi uninominal în cele două camere, senatorul Dan Şova, vrea să se facă cunoscut şi ca un apărător al participanţilor în trafic, al şoferilor care sunt traşi pe dreapta. Pretenţia lui Dan Şova este aceea ca, în situaţia în care vreun conducător este tras pe dreapta, poliţistul trebuie să spună clar cine este, cum îl cheamă şi, de ce nu, cine l-a angajat la Serviciul Circulaţie. Propunerea senatorului a fost totuşi contestată, căci, în regulamentele interne ale Poliţiei Române, există de multă vreme o prevedere clară care-l obligă pe organ să spună cum îl cheamă. Însă, din punctul de vedere al impactului de imagine, Dan Şova şi-a atins scopul.

Obsesia noastră „e” bulgarii

Teoretic, problemele judeţului Olt ar trebui să fie rezolvate. Vreo două autostrăzi ar trebui să străbată în lung şi-n lat judeţul. La buget ar trebui să fie bani încât vistierul-şef să facă eforturi supraomeneşti pentru a închide seiful statului, în care abia-abia încap banii din impozite şi taxe. De asemenea, peste Dunăre, ar trebui să se vadă vreo două poduri cu vreo şase benzi pe sens. Abia după ar trebui să ne gândim şi la alţii, la problemele lor. Or noi, nu şi nu. În plină criză ne apucăm de făcut planuri măreţe cu bulgarii de pe malul drept al Dunării sub genericul pompos de Programul Operaţional de Cooperare Trasfrontalieră, la care participă Consiliul Judeţean Olt şi… Agenţia Regională de Drumuri din Bulgaria. Se visează drumuri, pompieri înfrăţiţi care sting flăcări pe Dunăre. Chit că cele două regiuni nu pot fi conectate între ele decât cu şalupa peste Dunăre.

Egal, cu maseuri şi bucătari de la Debrecen

Turneul efectuat în aceste zile de fotbaliştii de la ALRO Slatina în Ungaria, la Debrecen, a consumat deja prima partidă de verificare-pregătire. Purtătorii ilegali de ghete şi chiloţi de la Slatina au susţinut un meci în compania echipei a doua, zic ei, din oraşul unguresc. Numai că, respectivul meci nu a fost împotriva echipei a doua a campioanei Ungariei. Adversarii slătinenilor au fost jucătorii unei echipe surogat, formată din reprezentanţi ai staff-ului tehnic şi de întreţinere de la echipa invocată mai sus. Aşa că, scorul de 3 la 3 este un rezultat mulţumitor pentru slătineni, care se pot mândri şi ei cu faptul că au fost mai buni decât bucătarii şi preparatorii fizici ai unei echipe care nu ştie că protejaţii lui Ciugulea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Olt, sunt într-un turneu de pregătire în oraşul lor.

Cristi Cârloganu ar merita să se înscrie la un loc de muncă în Danemarca

Eforturile făcute de inimosul şef de la Agenţia de Şomaj Olt de a căuta soluţii pentru un loc de muncă persoanelor aflate în nevoie sunt, dincolo de toate, lăudabile. Mai nou, pe această temă, în ultimele zile, AJOFM Olt face pregătiri pentru ofertarea unor locuri de muncă în Danemarca. Având în vedere iminenta împărţeală politică a scaunelor de şefi de instituţii deconcentarte, Cârloganu ar face bine să-şi rezerve şi pentru el un loc de muncă în Danemarca. La şefia AJOFM Olt, dacă la putere va veni PD-L-ul, nu are nici o şansă pentru a mai rămâne în sistem, iar dacă postul va reveni PSD-ului, sorţii de izbândă sunt aceiaşi. Până în clipa de faţă, „doar” trei nume au căpătat promisiuni ferme pentru postul său. Pe nici una dintre cele trei persoane nu o cheamă Cârloganu.

Oficial, HONSEL Slatina, investiţie abandonată

Proiectul nemţilor privind deschiderea unei capacităţi de producţie pentru realizarea de subansamble din aluminiu turnat necesare industriei auto, la Slatina, este abandonat. Spaţiul pe care urma să fie realizată fabrica, la ieşire din Slatina spre Milcov, se află în conservare. La birourile de recrutare ale companiei, nimeni nu ştie nimic. Se primesc CV-uri, şi se oferă refuzuri politicoase, sub forma unor amânări halucinante: „mai treceţi pe la anul, pe timpul asta”. Mai mult, pe surse, grupul HONSEL urmăreşete totuşi realizarea capacităţii respective, dar nu în România, ci în China. Acolo unde forţa de muncă este mai ieftină ca în România. Decizia nemţilor, din punctul lor de vedere, este pe deplin justificată, căci la momentul când au vrut să vină în România, iniţial, grupul german a dorit o asociere cu ALTUR Slatina (fosta IPTAPA). Refuzul acestora a blocat demararea rapidă a capacităţilor de producţie de pe meleaguri oltene. Perioada în care HONSEL a căutat soluţii alternative a coincis cu această criză mondială, care i-a determinat pe cei de la HONSEL să renunţe la aşteptarea construirii de la zero a unei fabrici în Europa de est, la Slatina. Aşa că, indecizia celor de la ALTUR, refuzul acestora de a se asocia cu o companie puternică, a produs o despărţire iremediabilă.