Cel mai bun doctor din Spitalul Slatina este...
acceleratul de Bucureşti

Moartea domnului Constantinescu, de la Drăgăneşti, în spitalul de la Slatina, este un subiect pe seama căruia nu se mai pot face multe comentarii. Aproape că s-a scris şi s-a spus totul. Viaţa merge mai departe, iar regretele şi măsurile disciplinare dispuse pe seama acestui caz nu schimbă cu nimic dimensiunea tragediei. Medicul de urgenţe Cornel Fulga a primit pedeapsa pe care a căutat-o cel puţin de doi ani încoace. Mai departe, „Napoleonul” sistemului sanitar, ministrul Ion Bazac, a lucrat ca un torţionar comunist de prin anii 50 ai secolului trecut, destituind oameni din sistem, care nu aveau efectiv nici o vină concretă faţă de iresponsabilitatea profesională şi umană a unui medic. Cazul a devenit celebru, pentru că s-a întâmplat ca în locul potrivit să se afle o cameră de filmat. Altfel, în Spitalul de Urgenţă Slatina, se moare constant, din vina sistemului, din vina medicilor şi pe motiv de lipsă de bani în buzunarele celor suferinzi sau a aparţinătorilor acestora. Este bine de ştiut, măcar de acum încolo, că cel mai bun doctor din Spitalul de Urgenţă Slatina este acceleratul de Bucureşti. Pentru o mai corectă informare, trebuie spus că această recomandare vine chiar din partea unui doctor slătinean, care înţelege limitele şi dimensiunea actului medical săvârşit într-o instituţie în care, doar din întâmplare, în ziua de 22 ianuarie, s-a aflat o cameră de filmare ce a pus cadrul pe un om care nu a vrut să moară acasă la el. (A.D.)

România reală, prezentată de primarul Constantin Stănescu de la Vişina

De cele mai multe ori, atunci când într-o localitate cetăţenii zonei respective aleg schimbarea primarului, acest lucru ne face, inevitabil, să ne gândim fie la incompetenţa, fie la nepăsarea şi indolenţa de care a dat dovadă cel care, în urmă cu patru ani, a avut tupeul să ceară şi să promită lucruri în care nici el nu credea. Sigur că acestea sunt doar câteva din motivele care îi pot determina pe localnici să-şi aleagă un nou primar, un om loial, competent, o persoană care să demonstreze, prin fapte, nu prin vorbe, că-i pasă, că pune interesele cetăţeanului mai presus de interesele personale. Există însă şi cazuri fericite, acolo unde, odată ales, edilul-şef dă dovadă de maturitate, de pricepere şi voinţă, de interes maxim pentru localitatea în fruntea căreia se află, ceea ce îi determină pe oameni să-l realeagă după patru ani de mandat. Este şi cazul primarului Constantin Stănescu, cel căruia locuitorii comunei Vişina i-au acordat pentru prima oară încrederea în 2004 şi pe care, în vara anului trecut, l-au reconfirmat datorită realizărilor edilitare incontestabile din această perioadă. Domnia-sa a reuşit să ne vorbească liber, detaşat, despre situaţia reală existentă în România, despre schimbările care se impun, despre soluţiile care pot să ajute locuitorii acestei ţări să treacă mai uşor peste grijile şi nevoile de zi cu zi.

Alianţa PSD – PD-L, soluţia ideală de care România avea nevoie

Alegerile parlamentare au trecut, devenind deja istorie, iar atunci, foarte puţini erau cei care se gândeau că noul Guvern al României va fi unul axat pe alianţa dintre PSD şi PD-L. Lăsând de-o parte faptul că la alegerile locale din vara lui 2008, cel mai virulent contracandidat al său a fost reprezentantul PD-L, în treacăt fie spus, omul pe care tot domni-sa l-a făcut viceprimar, Cristian Bârlădeanu, cu înţelepciunea unui om care iartă şi nu uită, Constantin Stănescu vede această alianţă benefică pentru situaţia actuală, precizând: „Sunt două partide puternice care împreună formează o guvernare bună de care România avea mare nevoie. Este însă foarte important să existe înţelegere, pentru că doar aşa se poate face o treabă cu adevărat bună în această ţară. Trebuie să uite trecutul şi să se urmărească viitorul”. Într-adevăr, la prima vedere, această alianţă despre care s-a tot scris în ultimele luni poate reprezenta cu adevărat un nou moment zero în viaţa politică din România, poate fi soluţia perfectă pe care o aşteptă de cel puţin douăzeci de ani locuitorii acestei ţări.

Agricultura, bogăţia neexploatată a câmpiilor dunărene

Fiu al pământului de la nord de Dunăre, Constantin Stănescu, primarul comunei Vişina, are şi nemulţumirile sale, care vin din situaţia confuză în care se află agricultura României. Lipsa fondurilor necesare din ultimii ani a determinat creşterea ineficienţei în alocarea resurselor cu consecinţe asupra creşterii şi competitivitaţii ferimierilor români şi a întregului sector agricol. Referitor la toate acestea, primarul Stănescu a precizat sec: „Agricultura din ţara noastră nu poate fi făcută dacă subvenţiile nu sunt acordate la timp. Avem în România suficient pământ, dar nu este suficient dacă banii nu vin atunci când este nevoie”. Ţinând cont şi de faptul că agricultura României ramâne, tot mai mult, o agricultură de subzistenţă, iar problemele structurale ale acesteia sunt dificil de rezolvat, tot Constantin Stănescu, primarul de la Vişina, a ţinut să precizeze: „În mod sigur, trebuie să schimbăm ceva, pentru că aşa nu se mai poate. Consider că în momentul de faţă agricultura trebuie să fie luată de la început, să ne preocupăm mai mult de această problemă pentru că altfel riscăm să murim de foame”. De asemenea, în ceea ce priveşte situaţia care se conturează pentru acest an, Stănescu a concluzionat: „Nu simt nici pentru anul acesta că în agricultură lucrurile vor merge spre bine. Gerul a distrus cultura de rapiţă, iar grâu degeaba facem mult, că nu-l cumpără nimeni. Astă toamnă am cumpărat varză din Turcia, şi pe-a noastră am îngropat-o sub brazdă”. Amărăciunea lui Constantin Stănescu vine şi urmare a unei excursii făcută, cu ceva vreme în urmă, în Spania: „Ce am văzut acolo întrece orice închipuire. Aduc pământ fertil cu sacul de nailon, aşează sacii pe dealuri sterpe, îi crestează cu un cuţit, cu ceva, şi pun căpşuni în ei. Şi, Doamne ce recoltă le iese. Mă doare când văd aşa ceva, cum alţii scot bani din piatră seacă, iar la noi, dacă nu cresc buruieni, ce producem nu are preţ”.

O datorie împlinită faţă de comuna Vişina, faţă de sudul judeţului Olt

Îl faci greu pe Constantin Stănescu să vorbească despre realizările sale, despre ce a făcut în mai bine de un mandat pentru comuna în care a ajuns primar, nu neapărat urmare a voinţei sale, ci la insistenţele consătenilor săi care au căutat în 2004 un gospodar pentru binele comunei. Rând pe rând, au fost refăcute şcoala din comună, sala de sport, grădiniţele şi drumurile care, de-a lungul timpului, au fost abandonate, din motive mai mult sau mai puţin cunoscute, tocmai de cei care au stat în madatele precedente în fruntea acestei comune. De asemenea, înfiinţarea unei Unităţi de Pompieri reprezintă o altă realizare edilitară a primarului Constantin Stănescu, absolut necesară, atât pentru locuitorii comunei Vişina, cât şi pentru cei din partea sudică a judeţului Olt. Referitor la toate acestea, domnia-sa a concluzionat: „Nu mai puteam aştepta să vină alţii să ne facă toate astea. Am tot aşteptat de la Revoluţie încoace. Bani sunt, dar trebuie să mai ştii şi cum să-i ceri, iar atunci când vrei să faci cu adevărat ceva, nu mai contează partidul din care faci parte. Reţineţi că partidul meu este comuna Vişina”!

Claudiu ENE

Ministrul Berceanu nu vrea să audă de Expresul Piteşti-Craiova

Cei care au cumpărat pământ în zona presupusă a fi traseul drumului Expres Piteşti-Craiova, pentru a-l specula odată cu demararea lucrărilor la această autostradă, au luat ţeapă. Actualul ministru de la Transporturi, chit că este originar din Craiova, Radu Berceanu, nici nu vrea să audă de proiectul avansat în urmă cu mai bine de doi ani de predecesorul său, Ludovic Orban. Priorităţile sale, realiste în contextul crizei mondiale, sunt în domeniul rutier altele decât acest drum. Chiar şi aşa, cei care circulă pe traseul Craiova-Piteşti au o consolare: Ministerul Transporturilor urmăreşte totuşi să includă într-un program de reabilitare, de lărgire a carosabilului, actualul sector de drum european care leagă cele două oraşe. (M.C.)

S.O.S! Spitalul Slatina…

Orizontal:
1. Aflată zi şi noapte în slujba celor suferinzi; 2. O altfel de inimă – Medic de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Slatina, destituit de ministrul Sănătăţii, Ion Bazac (Cornel…); 3. Nebăgat în seamă – Negaţie; 4. Tas gol! - Şeful secţiei Neurologie de la Spitalul Slatina, ale cărui nereguli au ieşit la iveală o dată cu scandalul iscat la UPU Slatina; 5. Beneficiari de drept ai serviciilor medicale; 6. Pasăre de pradă; 7. Stare de alertă – Sectă budistă din Japonia, cu accent pe contemplaţia mistică; 8. Puţin debil! – Aflaţi în mare formă ( fig.); 9. Grupuri de interese – Bidiviu la malul mării; 10. Personaj nu prea şcolit.
Vertical:
1. Boală aflată într-o stare critică (masc.) – Directoarea Autorităţii de Sănătate Publică Olt, destituită de ministrul Sănătăţii (Marinela…); 2. Medic internat la Urgenţe ca urmare a stresului acumulat în urma acestui caz (Cornel…) – Un fel de ţaţă; 3. Berete! – Topit de boală; 4. Irigări – Antibiotic natural (reg.); 5. Înveliş organic al corpului; 6. Aflat la început! – Lipsită de merite – Toma Rădulescu; 7. Produc anumite schimbări – Ceai…din America; 8. Total lipsit de conţinut! – Are motivele ei ( fig.); 9. Rudă pe linie paternă – Asta are timp destul; 10. Interjecţia durerii – Asistenta de la Spitalul Drăgăneşti-Olt, care a impresionat o ţară întreagă prin profesionalismul său, propusă pentru decorare, chiar de către ministrul Sănătăţii, Ion Bazac (Mihaela…).

Georgeta Florescu