Patru ani, gură-cască-n Parlament

Sfârşitul anului trecut a însemnat şi încheierea celor patru ani de mandat pentru deputaţii olteni, moment în care mulţi dintre ei au fost trecuţi de electorat în negura istoriei nescrise a politicii. Locul lor a fost luat de politicieni mai noi sau mai vechi, toţi la fel de controversaţi ca şi predecesorii. Despre cei care tocmai au fost trimişi în cea mai înaltă instituţie a statului, Parlamentul României, vom vorbi în viitor, când vor intra în activitate. Însă, acum este momentul sa analizăm activitatea de patru ani a celor care, în perioada 2004 – 2008, cu voturile noastre, au ajuns să deţină o funcţie care le-a oferit numeroase avantaje materiale şi personale. Ce-au făcut aceşti deputaţi pentru votul de încredere pe care l-au primit? Nimic în interesul poporului! În schimb, în interesul propriu, au petrecut o lungă şi luxoasă vacanţă, la hoteluri de multe stele, cu piscine şi sali de fitness, au servit mâncăruri alese la preţuri mai mici decât la cantina săracilor, s-au deplasat cu maşina şi benzina statului şi s-au distrat într-o clădire mare şi luxoasă, denumită impropriu Parlament. Şi, ca vacanţa lor de patru ani să fie mai relaxantă decât a celor mulţi şi săraci, demnitarii noştri au primit şi bani. Mulţi bani. Lunar, suma acumulată de ei, din indemnizaţie, suma forfetara, decontări de deplasări etc., era cam de 10-15 ori mai mare decât salariul minim pe economie.
Rotunjind sumele, un deputat, de exemplu, primea lunar în jur de 120 milioane lei vechi, ceea ce înseamnă ca cei şapte deputaţi olteni ne-au costat, timp de patru ani, cu puţin peste 40 miliarde lei vechi. Prea mult…
Profitând de funcţia înaltă şi lipsa de interes faţă de cei ce le-au oferit-o, mulţi dintre parlamentarii olteni şi-au creat şi un obicei din a rezolva problemele de interes personal în detrimentul celor de interes public, mergând pe premiza că timpul trece, leafa oricum merge, iar electoratul e prea ocupat cu grija zilei de mâine pentru a mai observa inactivitatea lor publică. S-au înşelat amarnic, pentru că electoratul i-a pedepsit pentru indiferenţa cu care a fost tratat, drept pentru care doar unul dintre foştii deputaţi olteni au mai primit votul pentru continuitate.
La ce s-a rezumat activitatea deputaţilor olteni în mandatul 2004-2008, în cele ce urmează.a crezut încă din 2006. (M.O.)

Florin Iordache, probabil singurul demnitar oltean care-şi merită cel de-al treilea mandat consecutiv

Social democratul Florin Iordache a dat dovadă de o evoluţie rapidă pe treptele administraţiei publice, când, în anul 2000, a dat funcţia de viceprimar al Caracalului pe cea de deputat în Parlamentul României, pe care o deţine şi astăzi, după nouă ani. Puţini sunt acei politicieni olteni care, cu sprijinul electoratului, au obţinut de trei ori o înaltă funcţie în stat. Şi, probabil, Iordache nu se va opri nici în 2012. De ce are acest politician încrederea cetăţenilor cu drept de vot mereu de partea sa? Pentru că, în primul rând, are un caracter deschis, ascultă cetăţenii, chiar dacă de multe ori nu le poate rezolva problemele. Pe lângă acestea, caracaleanul, de profesie jurist, se numără printre puţinii demnitari ai României care nu dorm în posturi. Activitatea parlamentară a lui Iordache din mandatul precedent demonstrează ca mai există demnitari care-şi fac treaba sau, cel puţin, încearcă. Astfel, Iordache a luat cuvântul în plen de 426 de ori în cadrul a 208 şedinţe, a fost semnatarul a 90 de propuneri legislative, a făcut 80 de declaraţii politice si a adresat 57 de întrebări şi interpelări adresate miniştrilor cu privire la rezolvarea anumitor situaţii din judeţ sau referitoare la ajutorarea anumitor categorii de persoane.
Cifrele arată ca deputatul caracalean a avut o activitate intensă, dacă o comparăm cu cea a colegilor săi din Olt. Probabil că şi funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Juridice, deţinută în mandatul trecut, i-a luat destul din timpul acordat activităţilor mai sus menţionate.

Marin Diaconescu s-a pierdut prin România Mare

Fost prefect de Olt şi preşedinte al unui PSD mare şi puternic, Marin Diaconescu a fost trimis de un singur vot la un partid pe cale de dispariţie. Cu toate acestea, fostul profesor de chimie de la Balş a încercat să promoveze de la tribuna Camerei Deputaţilor ideile lui Vadim Tudor. Din postura în care se afla, membru al unui partid aflat sub pragul electoral, Diaconescu nu s-a făcut auzit, renunţând, la un moment dat.
De cele mai multe ori, din postura de deputat, Diaconescu a stat departe de problemele oltenilor, acei oameni cărora, cândva, le conducea destinele din punct de vedere administrativ. Cu o slabă activitate în Parlament, dar şi în teritoriu, fostul prefect s-a alăturat colegilor deputaţi din Olt, prin indiferenţă faţă de interesul public. Cu 29 de luări de cuvânt în plen, 18 declaraţii politice, 30 de proiecte de lege iniţiate şi 7 întrebări şi interpelări, Diaconescu a spus adio vieţii publice.

Oltenii l-au pedepsit pe Mircea Coşea, care ar mai fi vrut încă un mandat de deputat

Pe cât de mare i-a fost indiferenţa faţă de olteni în mandatul 2004-2008, pe atât i-a fost şi îndrăzneala de a mai cere voturile celor pe care i-a ignorat, pentru a mai primi un mandat de deputat. La cât de necunoscut i-a fost numele timp de patru ani, Coşea a primit ce-a meritat – atâtea voturi câte puteau fi numărate de un copil de grădiniţă. Iniţial liberal, apoi convertit la democraţie absolută şi ulterior liberal-democraţie, economistul Coşea a avut, timp de doi ani o scuză pentru inactivitate, faptul că a fost desemnat euroobservator la Bruxelles. În timpul în care a fost doar deputat, Coşea a luat cuvântul în plen de 14 ori şi a fost semnatarul a 12 propuneri legislative, nici una cu trimitere directă la judeţul Olt.

Alexandru Ciocâlteu o fi aflat unde e Oltul pe hartă?

Paraşutat de Vadim la Olt şi ajutat de Jenel Copilău să devină deputat, medicul de Bucureşti Alexandru Ciocâlteu, timp de patru ani, nu s-a prezentat nici măcar o dată în faţa celor ce i-au dat votul, semn că nici el, nici şoferul n-au ştiut drumul spre judeţul Olt. Dând dovadă de o indiferenţă crasă faţă de electorat, Ciocâlteu n-a trecut prin Slatina nici când a devenit coleg de partid cu Darius Vâlcov. Probabil că de la Parlament a primit suma forfetară pentru întreţinerea sediului teritorial şi plata angajaţilor, numai că nimeni nu ştie unde era plasat acel sediu, însă el cu siguranţă a existat.
Activitatea acestui deputat de Olt doar cu numele s-a rezumat la 25 de luări de cuvânt în plen şi 19 proiecte legislative iniţiate, însă în nici una dintre acestea nu se făcea referire la judeţul Olt sau la anumite probleme din viaţa locuitorilor de aici.

Renică Diaconescu – un deputat cu mai multe surse de venit

Doctorul Renică Diaconescu a ajuns deputat în Parlamentul României datorită partidului condus de Dan Voiculescu, partid-parazit, mereu alături de cei câştigători. Promisiunile deputatului, de meserie medic, au părut la început că prind contur, dar pe parcursul celor patru ani de mandat s-au dovedit a fi doar… contur. Ca o persoană provenită din sistemul sanitar, trecută la mijlocul mandatului în barca PNL-ului, partid aflat la Putere, Diaconescu putea schimba ceva, pe ici, pe acolo, măcar prin punctele esenţiale, dacă nu pentru întreg sistemul, măcar pentru spitalele şi contribuabilii la asigurările de sănătate din Olt. Însă, în urma trecerii doctorului Renică Diaconescu prin Parlament n-au rămas decât 15 luări de cuvânt în plen şi 25 de proiecte legislative iniţiate. Pe la mijlocul mandatului, deputatul şi-a revendicat meritul de o fi adus la Spitalul Slatina un computer tomograf, însă unele voci îl combat. Cert e că Diaconescu, timp de patru ani, a luat legal două salarii - ca deputat şi ca medic.

Cătălin Matei a reuşit să facă ceva: figuraţie

Mai tânărul coleg de partid al lui Iordache, Cătălin Matei, ajuns în Parlament cu ajutorul lui Marin Diaconescu, s-a prins de figura cu „transparenţa” activităţii demnitarilor, şi a muncit destul de modest, doar pe hârtie, ca să vadă electoratul că nu doarme şi nici nu se scarpină pe ici pe acolo. Astfel, şi-a pus semnătura pe 19 proiecte legislative, a luat cuvântul în plen de 33 de ori în tot atâtea şedinţe, a făcut 29 de declaraţii politice şi a adresat doar 9 întrebări şi interpelări membrilor Guvernului. Deşi destul de tânăr pentru a fi acuzat că şi-a însuşit meteahna comunistă conform căreia „timpul trece, leafa merge”, Cătălin Matei s-a acomodat destul de uşor, în Camera Deputaţilor, la indiferenţa generalizată a demnitarilor faţă de populaţie. Astfel, tânărul nu s-a spetit muncind pentru a rezolva problemele cetăţenilor, nici măcar pe ale bălşenilor, din mijlocul cărora s-a ridicat. Ori, atât timp cât nemunca nu este o infracţiune, iar banii vin cu acte, nu furaţi, cine de ce anume l-ar putea acuza pe Cătălin Matei?

Aurelian Pavelescu a tratat cu indiferenţă şi locuitorii Oltului, şi funcţia de deputat

Fiind un avocat de succes în Bucureşti, Aurelian Pavelescu a vrut mai mult, intrând în politică, şi fără nici o legătură cu judeţul, a devenit peste noapte deputat ales de olteni. Emiţând pretenţii exagerate ca politician fără experienţă, invocând schimbarea mentalităţii şi promovarea tinerilor, Pavelescu a trecut în scurt timp pe la trei partide – PD, PIN şi PNŢCD.
Neavând o identitate clară politică, dar nici un scop în acest sens, Pavelescu nu s-a remarcat ca politician, dar nici ca deputat, funcţie pe care a sfidat-o permanent, dovadă fiind sutele de şedinţe de la care a absentat. Dacă din Parlament a absentat, prin judeţ trecea doar să anunţe presa că s-a mutat la alt partid, nici activitatea sa ca deputat n-a existat. Cu 12 luări de cuvânt în plen, 9 propuneri legislative şi 2 întrebări, Pavelescu a demonstrat că a primit leafa degeaba timp de patru ani.