72 de milioane de euro, aduşi de Darius Vâlcov
judeţului Olt

Vreme de aproape 5 ani, colţul cârcotaşilor din zona adversă lui Darius Vâlcov îl acuza pe primarul Slatinei de faptul că majoritatea investiţiilor făcute în Slatina sunt realizate, fie din bugetul municipalităţii, fie din fonduri atrase prin credite de la diverse bănci. Lipsa unei replici clare din partea primarului a alimentat constant această teorie care, în fapt, punea pe tapet incapacitatea managerială a acestuia de a atrage fonduri structurale din cele oferite României, ca stat aspirant la Uniunea Europeană şi, ulterior, membru cu drepturi depline în comunitatea europeană. Modificările aduse municipiului nu au fost niciodată puse la îndoială, dar întotdeauna plana îndoiala legată de provenienţa sumelor care au contribuit la realizarea acestei schimbări în bine, pe care slătinenii o simt şi o văd zi de zi. Existau voci, special din zona opoziţiei politice, care atacau ordinea priorităţilor investiţionale. Mulţi spuneau că, în loc de pavele şi fântâni arteziene, în Slatina, era mai degrabă nevoie de o reabilitare totală a segmentului de infrastructură, care cuprinde apa potabilă şi reţeaua de canalizare. Împotriva acestora, dar nu neapărat pornind de la această idee, în urmă cu câteva zile, Uniunea Europeană, prin cadrul structurilor de resort, a aprobat unul dintre cele mai ample proiecte de finanţare, privind reabilitarea reţelei de apă potabilă şi canalizare, din cele derulate până acum în România, de la integrarea ţării în Uniunea Europeană. Valoarea proiectului este de 72 de milioane de euro, iar acesta se întinde, în privinţa execuţiei, pe o perioadă de 5 ani. Beneficiarii proiectului vor fi locuitorii Slatinei şi nu numai. Parteneri ai acestei idei care a început să prindă contur sunt şi locuitorii din Potcoava, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Piatra-Olt. Din fair-play, nu trebuie omis nici Consiliul Judeţean Olt, o instituţie care a lăsat greu deoparte rivalităţile politice, pentru a se alătura unei idei ce a aparţinut, în urmă cu aproape trei ani, lui Darius Vâlcov. Filmul acestei reuşite de excepţie încercăm să-l desluşim în continuare, pentru a explica de ce oltenii vor trăi mai bine, vor beneficia de un segment de civilizaţie europeană, datorită unei idei în care un om a crezut încă din 2006. (A.D.)

Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul” - un pas mic făcut în 2006

Pentru ca cele peste 70 de milioane de euro să poată lua drumul Slatinei şi a celor patru oraşe, în decembrie 2006, în baza Legii asociaţiilor, Legea 26/2000, ia fiinţă, urmare a iniţiativei lui Vâlcov, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul”, o structură obligatorie pentru a putea crea cadrul legal, adaptat pretenţiilor birocratice ale Uniunii Europene, în vederea accesării de fonduri comunitare, la care România are dreptul din postura de stat membru. La timpul acela, această asociaţie era privită de unii drept o structură clientelară, menită să satisfacă nişte obligaţii pentru rezolvarea unor locuri de muncă. De la înfiinţare, director executiv a fost desemnat Florin Bobicu, economist, care, pe acolo pe unde a trecut, a dovedit seriozitate şi profesionalism. Asociaţia, odată constituită, începe să atragă greu membrii din judeţ, autorităţi publice locale. Aderă, cu reţineri, ce-i drept, primăriile din Potcoava, Drăgăneşti-Olt, Scorniceşti, Piatra-Olt, Caracal şi Balş. Datorită încărcăturii emoţional politice, primarii de la Caracal şi Balş aleg să se retragă din cadrul asociaţiei, probabil nemulţumiţi de faptul că nu au găsit în asociaţie pe cineva care să-i aştepte cu o plasă plină cu bani, în monedă europeană. Neîncrederea lor în acest proiect se va dovedi o alegere neinspirată pentru locuitorii în numele cărora decid primari aleşi. Mai trebuie spus şi faptul că unul dintre adversarii ideii şi proiectului de reabilitare şi dezvoltare a reţelei de apă şi canal a fost, vreme îndelungată, atâta timp cât a stat pe funcţie, Jenel Copilău, preşedintele Consiliului Judeţean Olt. Nu de puţine ori, acesta a criticat public acest proiect, considerându-l o fantasmagorie care nu va avea niciodată sorţi de izbândă. Aşa se explică şi faptul că suma care reprezintă cotizaţia Consiliului Judeţean Olt, una modică, a fost achitată cu întârziere, probabil ca un semn de reţinere faţă de utilitatea înfiinţării unei asociaţii, care ar fi vreodată în stare să aducă bani europeni, pe meleaguri oltene.

Apariţia companiei de apă - pasul hotărâtor pe drumul spre eligibilitate

În mai 2007, în Slatina, se înfiinţează Compania de Apă, pe post de operator unic în ceea ce priveşte preluarea activităţii de extragere apă potabilă, aducţiune, distribuţie şi colectare de ape uzate. Compania preia obiectul principal de activitate de la ACETI, firma care până atunci se pricepea, în cel mai pur mod românesc cu putinţă, la toate. În cadrul Companiei de Apă Olt se înfiinţează un compartiment special, cu rol de unitate de implementare a proiectelor de atragere de fonduri europene. Practic, această unitate de implementare devine mecanismul motric ce pune în mişcare ideea accesării de fonduri europene pentru realizarea unui standard european în acest domeniu vital al infrastructurii de nivel european.

Timpul trece şi lucrurile încep să prindă contur

Unitatea de implementare a proiectelor a fost, la înfiinţarea sa, privită cu îndoială de către cei care se arătau destul de sceptici în privinţa unei reuşite într-un domeniu aflat la faze de pionierat, la nivel naţional. Însă, unitatea îşi vede de treabă şi, împreună cu una dintre cele mai prestigioase firme de consultanţă din Europa, MVV – Consulting, se apucă de treabă şi întocmesc de comun acord studiul de fezabilitate şi proiectul unei investiţii care nu poate fi comparată, din punct de vedere al valorii, cu altele similare, derulate vreodată în judeţul Olt. Urmează două etape birocratice, una internă, ce reprezintă o seamă de aprobări date de guvern, de un executiv aflat în campanie electorală, căruia nu-i mai ardea să rezolve repede doleanţa unor slătineni, care vroiau să facă ei, înaintea lui Tăriceanu, un prim pas spre seiful Uniunii Europene. Într-un târziu, aprobările de la guvern au fost luate, iar documentaţia a luat drumul Uniunii Europene.

Oficialii financiari de la Bruxelles au dat verde pentru plată

În a doua parte a anului 2008, documentaţia întocmită în parteneriat de Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul”, a ajuns la Uniunea Europeană, la Comisia de validare a proiectelor. Aici, după un studiu amănunţit, s-a aprobat finanţarea cu 72 de milioane de euro a proiectelor susţinute prin asociaţie, de Compania de Apă. Un aspect foarte important, pe cale de a fi omis, trebuie precizat: în România există doar patru proiecte de o asemenea anvergură, cu valori cuprinse între 40 şi 60 de milioane de euro, deci putem spune că, proiectul slătinenilor este cel mai mare, pe această structură, din câte au fost depuse şi aprobate de către Uniunea Europeană, pentru România.

Demararea efectivă a lucrărilor va începe maxim în luna mai

În general, românului nu-i plac vorbele de pe hârtie. După 40 de ani de comunism, pretenţia la un trai mai bun, pe termen scurt, este pe deplin îndreptăţită. În speţa comentată, în rândurile de faţă, certitudinea este confirmată. Finanţarea proiectului se va face etapizat, prima tranşă de bani europeni urmând să fie cuvenită în vara acestui an, pentru că lucrările vor începe, în condiţii normale, în luna mai. Asta, în cazul în care, procedurile efective de licitaţie, nu vor fi contestate de către cei care se vor înscrie la execuţia efectivă a proiectului. Deci, dacă lucrurile vor merge bine, demararea practică a lucrărilor, urmează să se facă în luna mai 2009.

Cereri de înscriere în Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul”

Unsprezece localităţi oltene, prin primarii lor, au făcut deja cereri de înscriere în cadrul acestui proiect. Acestea sunt: Vitomireşti, Giuvărăşti, Brebeni, Slătioara, Corbu, Studina, Bârza, Cungrea, Perieţi, Nicolae Titulescu, Dobrosloveni. După rezolvarea procedurii ce presupune avizarea fiecărui membru nou, de către cei deja existenţi, şi în aceste localităţi, se vor putea realiza lucrări de extragere, aducţiune, canal, cu fonduri europene. Practic, putem spune că maurul, A.D.I. „Oltul”, şi-a făcut datoria. Rămâne doar ca cei cu adevărat interesaţi, să facă minimele diligenţe necesare. Pentru binele locuitorilor oraşelor şi comunelor Oltului. Contează doar primul pas, cel deja făcut, prin 2007, de Darius Vâlcov.

Florin Bobicu: «La nivel de mentalitate, decisivă este puterea exemplului»

Unul dintre artizanii tehnici ai acestui proiect este Florin Bobicu, director executiv al Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară „Oltul”, care comentează în exclusivitate drumul de la idee la faptă. „Este un lucru nemaipomenit, primul efect este îmbunătăţirea calităţii apei pe termen lung. La nivel de mentalitate, decisivă este puterea exemplului. Este meritul lui Darius Vâlcov. Nu trebuie uitat faptul că unul din adversarii acestui proiect a fost Jenel Copilău, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Olt, care, din adversitate faţă de Darius Vâlcov, nu a făcut nimic pentru demararea mai rapidă a acestui proiect. Vă mai spun că, din cele 72 de milioane de euro, peste 42 de milioane reprezintă valoarea lucrărilor care se vor derula în Slatina”.

Gheorghe Buică: «De acum încolo, sper că toţi locuitorii judeţului Olt vor înţelege ce înseamnă Compania de Apă Olt»

Cu destulă greutate, directorul Companiei de Apă Olt, Gheorghe Buică, a acceptat să comenteze pe această temă. „La desprinderea Companiei din ACETI, mulţi nu au înţeles cui îi foloseşte acest lucru. Acum, aşteptăm o mai mare deschidere din partea celor care au privit cu reţinere acest proiect. Nu vreau să laud pe nimeni, dar fără iniţiativa lui Darius Vâlcov o mare parte din investiţiile în domeniul infrastructurii, legate de apă şi canalizare, nu ar fi prins niciodată contur. Avem, în sfârşit, la nivelul judeţului Olt, un prim proiect de anvergură, pe termen mediu şi lung. Rămâne doar să ne apucăm de treabă”.

Soluţii pentru ALRO Slatina - doi europarlamentari propun o lege europeană a aluminiului

Criza economică ce a cuprins şi Europa, după un început furtunos în America, a ajuns şi în România. Politicile naţionale de traversare a acestei perioade sunt în prezent dezbătute la nivel guvernamental, în speranţa că românii vor reuşi să traverseze cât mai uşor aceste momente dificile de recesiune. În faţa acestei situaţii, care afectează deja metalurgia şi locurile de muncă, doi europarlamentari liberali se implică, conform poziţiei ocupate, în căutarea unei soluţii eficiente. Csibi Magor şi Cristian Buşoi vor să iniţieze un proiect de lege prin care să protejeze producţia europeană de aluminiu, faţă de concurenţa, supraproducţia şi preţurile scăzute practicate de producătorii din afara Europei.
În rezumat, iniţiativa celor doi liberali vizează crearea unui cadru protecţionist al producţiei europene şi, implicit, majorarea taxelor vamale la aluminiul importat din ţinuturile asiatice. Pentru demararea efectivă a proiectului de lege europeană cei doi doresc să aibă consultări cu reprezentanţii Alro Slatina. Vom reveni! (A.D.)

Acum ori niciodată: patrimoniul imobiliar al fostei UM 01217 trebuie redat Slatinei!

Mulţi se feresc să spună la lucruri pe nume: incinta UM 01217, o fostă unitate militară, situată în Slatina, în imediată vecinătate a gării CFR, este în clipa de faţă un focar de infectie. Abandonată după reorganizarea armatei române, care a exclus din noua viziune Slatina de pe harta zonelor strategice, suprafaţa de teren, şi clădirile de pe aceasta, sunt în clipa de faţă o emblemă negativă pentru un oraş aflat în plină perioadă de modernizare. În actuala conjunctură politică, având în vedere intenţiile municipalităţii de a cere terenul UM 01217 pentru realizarea unui cartier de locuinţe, este vremea demarării efective a transferului patrimonial, de la Ministerul Apărării Naţionale, la Consiliul Local Slatina. O primă cerere în acest sens, a fost făcută în 2006, dar, primul-ministru de atunci, Călin Popescu Tăriceanu, a refuzat, fără nici o explicaţie. De pe principiul „acum ori niciodată”, rezolvarea problemei nu mai trebuie să întârzie. Actualul ministru al Apărării, Mihai Stănişoară, membru PD-L, ca şi primarul Slatinei, pot găsi, cu raţiune, soluţia potrivită, pentru ca Slatina să aibă ceea ce i se cuvine de drept: perimetrul UM 01217. Iar, în ceea ce priveşte demararea proiectului construirii unui cartier de locuinţe, lucrurile par a fi, şi în această configuraţie, pe un drum bun. Titularul ministerului de resort este Vasile Blaga, şi el membru al echipei PD-L. În cazul în care slătinenii nu vor simţii din partea celor doi oficiali guvernamentali, deschiderea faţă de oraşul lor, la viitoarele alegeri lucrurile pot lua o turnură opusă curentului care a decis primarul Slatinei şi parlamentarii susţinuţi la alegerile din toamnă. (Alin DOROBANŢU)

Ce au în comun Florentin Andronie şi Barak Obama

De câteva zile, Statele Unite ale Americii au, cu acte în regulă, un nou preşedinte, primul afro-american ajuns lider la Casa Albă. Investitura oficială a avut loc marţi, 20 ianuarie a.c., în capitala Americii, în faţa unui auditoriu care a ţinut să ocupe plaiurile Capitolului pentru a asista la ceremonia depunerii jurământului.
Cu câteva luni în urmă, în comuna Brebeni, judeţul Olt, în faţa unui auditoriu ceva mai restrâns, primarul Florentin Andronie a depus şi el jurământul de credinţă faţă de brebenaşi şi nicidecum faţă de americani. Aparent, două evenimente care nu au nimic în comun, cei doi demnitari sunt legaţi de o ispravă procedurală, care se întâmplă destul de rar.
Atât Obama, cât şi Andronie au depus de două jurământul de credinţă, fiecare din motive diferite, dar asemănătoare din punct de vedere formal, după ce şi-au intrat în exercitarea atribuţiilor conferite de legislaţiile celor două ţări. Americanul a repetat jurământul după 24 de ore de la depunerea celui oficial, iar românul la vreo două luni, după momentul oficial.
De precizat că cei doi nu se cunosc, nu vorbesc la telefon şi nu poartă corespondenţă. Însă, având în vedere păţaniile celor doi, n-ar fi exclus un schimb de experienţă, Obama să vină la Brebeni, să vadă paranghelia de consiliu local, iar Florentin Andronie să fie invitat la Casa Albă, poreclită acum „Baraka Neagră”, pentru a-i împărtăşi lui Obama modul cum trebuie premiaţi salariaţii de la Casa Albă.

Alexandru RIZEA

Numărul şomerilor a crescut lunar în 2008

Conform ultimelor statistici prezentate de Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, referitoare la rata şomajului înregistrat în judeţul nostru, la sfârşitul lunii decembrie 2008, am aflat că aceasta a fost de 5,2%. Se poate observa astfel că, în comparaţiei cu ultimele date prezentate de AJOFM cu privire la statistica şomajului în luna noiembrie, la nivel judeţean, numărul şomerilor a crescut cu 0,2%, adică 487 de persoane, ajungându-se la un număr total de 9.463 persoane aflate în căutarea unui loc de muncă. Chiar dacă această creştere nu este una extrem de mare, este îngrijorător faptul că numărul şomerilor olteni a continuat să crească lunar, indiferent de eforturile făcute de reprezentanţii AJOFM care au desfăşurat importante activităţi de ajutorare a persoanelor care doresc să fie încadrate în muncă.

La sfârşitul anului, a crescut numărul şomerilor indemnizaţi

Este important de precizat că, din numărul totalul al şomerilor înregistraţi în evidenţele Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, 3.210 persoane au primit indemnizaţii de şomaj, de 75% şi, respectiv, 50%, în vreme ce aproximativ 6.250 de persoane reprezintă numărul şomerilor fără indemnizaţie. Astfel, dacă în cazul şomerilor indemnizaţi se poate observa o creştere cu 745 de persoane faţă de luna noiembrie a anului recent încheiat, trebuie precizat că numărul persoanelor fără indemnizaţie de şomaj, deşi rămâne unul destul de mare, a cunoscut o uşoară scădere, de cca. 260 de şomeri faţă de luna precedentă. De asemenea, nu trebuie omis nici faptul că evidenţele AJOFM Olt indică o rată a şomajului în rândul femeilor de 4,7%, ceea ce înseamnă că din numărul total al şomerilor, peste 43%, sunt femei. Aşa cum era de aşteptat, cei mai mulţi şomeri din judeţul nostru se înregistrează în municipiul Slatina, unde continuă să crească numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, ajungându-se la aproape 4300 de şomeri. Nici în celelalte oraşe ale judeţului Olt, situaţia nu se prezintă aşa cum ne-am fi dorit. Astfel, numărul şomerilor a crescut treptat şi în oraşele Corabia, Caracal şi Balş, în timp ce oraşul Drăgăneşti-Olt, cu 426 de şomeri, continuă să rămână zona cu numărul cel mai mic de persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Muncitorii din judeţ, aflaţi în situaţia cea mai dificilă

De asemenea, în urma datelor statistice prezentate de AJOFM Olt, numărul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, din punct de vedere al repartizării pe categorii socio-profesionale este, în primul rând, format din muncitori, al căror număr a ajuns la 7.365 de persoane. Aceştia sunt urmaţi de persoanele cu studii medii, cca. 1.140 de cazuri, precum şi un număr de 471 de persoane cu studii superioare aflate în căutarea unui serviciu. În ceea ce priveşte categoria de vârstă cel mai des întâlnită în rândul şomerilor, la sfârşitul lunii decembrie 2008, cele mai multe cazuri semnalate rămân cele ale persoanelor cu vârsta între 40 şi 49 de ani, înregistrând un număr total de peste 2.500 de astfel de cazuri. Urmează persoanele cu vârsta între 30-39 de ani, cu 2.327 de şomeri, în timp ce la capătul opus se situează persoanele cu vârsta între 25 şi 29 de ani, în acest sens înregistrându-se un număr de cca. 621 de şomeri.

Şi în decembrie, AJOFM Olt a oferit oltenilor o varietate de servicii

Chiar dacă numărul de şomeri înregistraţi la nivelul judeţului Olt a continuat să cunoască o creştere lunară în decursul anului 2008, reprezentanţii Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt au dorit ca, prin numeroasele acţiuni întreprinse, să vină în sprijinul celor care încearcă să-şi găsească un loc de muncă. O dovadă a celor menţionate o reprezintă şi activităţile desfăşurate în ultima lună a anului trecut, atunci când, prin intermediul AJOFM Olt, au fost încadrate în muncă un număr de 467 de persoane. Serviciile de care aceste persoane au beneficiat au fost în special cele axate pe mediere, informare şi consiliere profesională, dar şi o serie de concursuri pentru formare profesională. Tot aici trebuie amintită şi acordarea de alocaţii şomerilor care se încadrează înainte de expirarea şomajului, în acest sens fiind încadrate un număr de 17 persoane din judeţul Olt. Subvenţionarea locurilor de muncă pentru absolvenţii de învăţământ, prin încheierea unor contracte de solidaritate, precum şi stimularea mobilităţii forţei de muncă şi acordarea unor prime absolvenţilor înregistraţi la agenţie vin să întregească sprijinul dat de AJOFM, prin varietatea de servicii oferite şomerilor din judeţul Olt.

AJOFM Olt, sprijinul de care oltenii continuă să aibă mare nevoie

Ca urmare a activităţilor specifice desfăşurate în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2008, prin intermediul Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă Olt, au fost integrate în muncă un număr de 15.343 persoane. Astfel, în decursul anului 2008, au fost organizate patru burse ale locurilor de muncă, după cum urmează: bursa generală a locurilor de muncă, bursa locurilor de muncă pentru persoanele de etnie rromă, bursa locurilor de muncă pentru absolvenţi şi bursa locurilor de muncă pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului. De asemenea, AJOFM Olt a venit în sprijinul şomerilor şi cu alte servicii ce ţin, în principal, de programele de consiliere, de pregătire profesională, acordarea de alocaţii şomerilor încadraţi înainte de expirarea şomajului, stimularea mobilităţii forţei de muncă, precum şi încadrarea absolvenţilor proveniţi din instituţiile de învăţământ. Nu trebuie omise nici deplasările făcute de reprezentanţii AJOFM Olt, atât în localităţile din mediul rural, cât şi în cele din comunităţile de rromi din judeţ, al căror scop principal a constat în apropierea serviciilor de ocupare şi de formare profesională pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. În concluzie, în anul 2008, AJOFM Olt a urmărit, în principal, satisfacerea cererilor imediate privind forţa de muncă, dar şi creşterea şanselor de angajare, ale şomerilor, prin ocuparea cât mai rapidă a unui loc de muncă.

Claudiu ENE