Anul politic 2008

Unul dintre cei mai agitaţi ani din punct de vedere politic, dacă ne raportăm la perioada de după decembrie 1989 este, cu siguranţă, anul care tocmai s-a încheiat. Atât la nivel naţional, dar şi în plan local, 2008 a fost un an în care elementul definitoriu a fost surpriza, precedată de o bătălie crâncenă pentru putere, pentru legitimitate şi afirmare, din partea celor care au fost în miezul sistemului în această perioadă. Agitaţie cât cuprinde, dezbateri aprinse, bătălii interne, transparente sau nu, definesc o perioadă în care actorii principali nu au precupeţit nici un efort pentru a-şi afirma identitatea, dar şi pentru a-şi consolida poziţiile de luptă într-o scenă în care compromisul şi imoralitatea a făcut casă bună cu politica locală. Materialul supus în continuare atenţiei dumneavoastră se vrea unul în care autorul încearcă să dea dovadă de obiectivitate, să lase de o parte aspecte ce ţin mai degrabă de punctul de vedere personal. Cu detaşarea specifică ce lasă loc analizei seci, încercăm în continuare să trecem peste evenimentele principale ale lui 2008, ca peste o pagină de istorie, una de care generaţiile viitoare s-ar putea folosi peste ani şi ani. Am avut în 2008 răsturnări de situaţie, schimbări de poziţii în cadrul partidelor deja existente, fără a fi afectaţi liderii centrali ai principalelor entităţi doctrinare. Nu trebuie omis nici faptul că în 2008 evenimentele locale au fost oarecum în legătură directă, de cauzalitate, cu evenimentele de la centru. Mai mult, 2008, trebuie judecat şi din prisma celor două serii electorale desfăşurate în acest an. Alegerile locale şi cele parlamentare au arătat, prin cifrele exprimate, în statisticile întocmite după cele două evenimente majore ale anului, poziţionarea clară a celor ce au intrat plini de speranţă în anul 2008.
Fără exagerare putem spune despre anul recent încheiat că a reprezentat momentul adevărului, anul care a configurat în plan politic starea de lucruri pentru următorii patru ani. Unele dintre personajele locale au plecat în istorie, pedepsite de electorat, dar şi de deciziile luate de aceştia în perioada la care ne raportăm. Mai mult, în 2008, s-a cristalizat clar intenţia de vot a celor care au înţeles să participe la evenimentele din acest an. Putem spune că, în 2008, evenimentele politice au arătat şi faptul că intenţiile emoţionale au capitulat în faţa pragmatismului.

Ianuarie, luna în care au început să iasă la rampă competitorii pentru alegerile locale

Imediat după sărbătorile care au încheiat anul 2007, în prima lună a anului se conturează primele intenţii faţă de alegerile locale, care urmează să aibă loc în iunie 2008. Neoficial, Marian Taifas recunoaşte intenţia sa de a fi candidat la fotoliul de primar ocupat atunci, ca şi acum, de Darius Vâlcov. Tot în ianuarie, PSD Olt, condus de Ion Toma, săvârşeşte primul gest de imagine publică. În judeţ, vin lideri centrali ai partidului pentru a arăta electoratului de stânga opţiunea serioasă a PSD la cele două întâlniri electorale ce vor avea loc în vară. Sala de şedinţe a Consiliului Judeţean se dovedeşte a fi neîncăpătoare pentru militanţii şi activiştii de partid din judeţ, care se strâng lângă Mircea Geoană, Nicolae Văcăroiu, Dan Mircea Popescu, Liviu Dragnea, Nicolae Bănicioiu, Ion Prioteasa, într-o şedinţă informală, care are scop principal afişarea ideii de unitate în partid. Tot în ianuarie 2008 are loc şi aclimatizarea în PSD a lui Marin Bobeş, fostul preşedinte al PD-L Olt alegând echipa lui Toma, după un război pierdut cu Darius Vâlcov în decembrie 2007. Altfel, în prima lună a anului, în teritoriu, demarează luptele de gherilă în cadrul organizaţiilor locale. Cel mai elocvent eveniment din această categorie este războiul din cadrul Consiliului Local Potcoava, acolo unde primarul liberal Florin Mateiana este sabotat politic în acţiunile sale de către o majoritate, pe atunci imposibilă: PSD şi PD-L. Din acest război al nervilor nu câştigă nimeni, dar există perdanţi: membrii comunităţii locale din acest oraş, cei care nu înţeleg de ce şi ce au de împărţit cei în cauză. Tot în această lună, răzvrătitul Renică Diaconescu începe să dea semne de nesupunere în PNL, afişând poziţii personale de opoziţie faţă de linia trasată în interiorul partidului de Ioan Ciugulea, având de partea sa, în ideea nevoii de schimbare, rezultatele catastrofale obţinute de PNL Olt la alegerile europarlamentare, din noiembrie 2007. Remarcăm, în prima lună a anului, apatia celor de la PD-L, care ascundea de fapt procesul de reorganizare internă, demarat imediat după plecarea lui Bobeş la PSD. În ultima zi a lunii, Consiliul Judeţean Olt răsplăteşte cu fonduri de la buget primarii plecaţi de la PD-L la PSD.

Februarie deschide neoficial competiţia pentru alegerile locale

A doua lună a anului începe tumultos. Partidele mici încep să iasă la rampă şi să caute oamenii cei mai buni pentru a intra cu şanse reale în competiţia electorală din iunie. La Slatina, în prima decadă a lunii februarie, vine lângă Aurel Bobei - liderul PIN Olt, Lavinia Şandru, vicepreşedinte al PIN la nivel naţional, pentru a declara public susţinerea acestui partid faţă de Darius Vâlcov la momentul alegerilor ce urmează să aibă loc peste patru luni. Şandru exprimă totodată şi susţinerea lui Cozmin Guşă pentru această idee. La Bucureşti, miercuri, 6 februarie, are loc Consiliul Naţional al PNG-CD pentru desemnarea candidaţilor acestui partid la alegerile locale. După evenimentul de la Hotel Mariott Bucureşti numele de Ionuţ Doldurea intră în atenţia opiniei publice de la Olt, acolo unde revine în forţă în iunie 2008, la alegerile locale din Caracal. În turneul electoral la Slatina se află şi Cristian Adomniţei, ministru al Educaţiei în acea perioadă, cel care promite că va face din şcoala naţională o instituţie – motor pentru România de mâine. Cu această ocazie, liberalii olteni au ţinut să se afişeze lângă responsabilul de la Bucureşti, pentru a-i vedea şi pe ei lumea cât de sus sunt puşi. Rămâne de legendă faptul că inspectorul general şcolar de la Olt, Nicu Drăghici, s-a aşezat pe scaunul rezervat oaspetelui de la Bucureşti. Tot în februarie are loc şi o rocadă la Prefectură. Nicolae Ştefan ajunge prefect, iar Octavian Popescu se pregăteşte de exil. Rămaşi oarecum datori, pedeliştii organizează lansări de candidaţi în teritoriu. În februarie este anunţat candidat la fotoliul de primar al Brebeniului, cel care avea să şi câştige: Florentin Andronie. Tot în această lună, un alt eveniment important este înscrierea oficială a ziaristului Dan Bălăşescu în PD-L, acesta declarându-se susţinător făţiş al cauzei politice, renunţând la calitatea de ziarist în favoarea unui partid de pe urma căruia va câştiga destule în 2008. În altă ordine de idei, în Slatina, se fac sondaje, comandate de mai toate partidele, iar în toate, fără nici o excepţie, Darius Vâlcov iese pe primul loc, la o distanţă impresionantă faţă de ocupantul locului doi.

Martie, luna în care pornesc motoarele în plan local

În prima parte a lunii martie, evenimentele par a se precipita, iar de vină se pare că este apropierea alegerilor locale. Oficial, Marian Taifas devine candidatul liberalilor la Primăria Slatina, primarul Luţă, de la Perieţi, şicanat de liberali şi pedelişti îl aduce în localitate pe Jenel Copilău, pentru a susţine un proiect şi o nouă candidatură. În altă ordine de idei, tot în martie, deputatul pesedist Florin Iordache declară public susţinerea sa pentru Jenel Copilău la Consiliul Judeţean, asta în condiţiile în care în oala clocotită a PSD Olt se observă o presiune crescândă pentru nominalizarea candidatului la preşedinţia CJ Olt. Uşor, numele lui Paul Stănescu începe să prindă contur şi să fie agreat de cât mai mulţi dintre pesedişti. Renăscut din cenuşă, Gabriel Diaconu, fost viceprimar de Slatina, iese la atac împotriva PSD-ului, dar de fapt acesta caută să recâştige poziţii sigure în interiorul partidului său. Tot în martie, vicepreşedintele CJ Olt, Gheorghe Buică, se înscrie în PD-L, renunţând la calitatea de membru PSD.

Aprilie, luna candidaţilor pentru locale

Primăvara reală, adică aprilie 2008, menţine starea de tensiune, generată de alegerile locale. Dar, chiar şi pe acest fond, în interiorul principalelor formaţiuni politice are loc fenomenul de cristalizare a desemnării candidaţilor care vor fi oferiţi alegătorilor în prima zi a verii anului. În judeţ, vine chiar Elena Udrea, pentru a susţine un candidat mic şi chelios, propus de PD-L la Primăria Bărăşti. Se ştiu acum şi candidaţii pentru Consiliul Judeţean Olt: Paul Stănescu – PSD, Marin Ionică – PD-L şi Jenel Copilău – PNL. Încep declaraţiile de ostilitate, se emit judecăţi, se fac sondaje, toată lumea vrea să câştige, nimeni nu concepe să piardă. Primul partid care îşi anunţă candidaţii pentru toate localităţile judeţului este PNL-ul, lansarea oficială fiind un bun prilej de campanie. Pe uliţele satului oltean încep să se vadă competitori ce merg din poartă în poartă. Au loc migrări de la un partid la altul, dar şi răsturnări ale răsturnărilor de situaţie. Vreme de trei zile, Octavian Popescu candidează din partea PD-L la preşedinţia Consiliului Judeţean, fiind înlocuit imediat de cel pe care îl înlocuise: Marin Ionică. Pornesc motoarele, iar partidele mici abia dacă reuşesc să se vadă şi să se facă auzite din spatele scenei, căci, în prima linie, nu este loc decât de trei puteri: PSD, PD-L şi PNL. Tot în aprilie apar şi primele bârfe legate de un pact secret între PSD şi PD-L la Slatina, desemnarea lui Valerică Păunescu, drept contracandidat al lui Darius Vâlcov alimentând copios această ipoteză.

Mai, luna baloanelor colorate şi a grătarelor sfârâind cu mici electorali

În plan politic, luna mai a fost cea mai încinsă perioadă a anului în curs. Pe 1 mai, în faţa a 10.000 de slătineni, la pădurea Strehareţi, Darius Vâlcov declanşa oficial campania sa pentru un nou mandat la Primăria Slatina. Nici urmă de emoţii, sărbătoare cât cuprinde. Tot în mai, PSD Slatina rămâne fără lider, Daniel Bărbulescu alege să plece la PD-L, scurtcircuitând pupitrul de comandă al unui partid aflat în municipiu în degringoladă. Bătălia începe iar, întrecerea se dovedeşte a fi una în care se joacă cu garda jos. Lovituri sub centură, atacuri murdare şi, din păcate, prea puţine idei şi soluţii concrete pentru ridicarea standardului de viaţă al locuitorilor judeţului. Pentru Consiliul Judeţean competiţia nu cunoaşte decât două nume: Marin Ionică şi Paul Stănescu, Jenel Copilău devenind figurant într-o competiţie în care până mai ieri se afla cu prima şansă. Se zbat în această perioadă şi micile partide: PC, PNG şi PRM. Ulterior, la sfârşitul campaniei, se va dovedi că acestea nu mai au putere de convingere şi penetrare pe piaţa politicii naţionale. Asistăm într-un anume fel la decesul acestor formaţiuni, care nu pierd numai competiţia de la locale, cât şi trenul pentru toamnă.

Iunie, luna în care s-au ales şi s-au reales

Slatina rămâne la PD-L, Caracalul, la PSD iar la Corabia, Balş şi Drăgăneşti-Olt are loc schimbarea. Rămân pe poziţii primarii de la Potcoava, Scorniceşti şi Piatra-Olt, iar în restul teritoriului nu se înregistrează mişcări notabile, dintre primarii consacraţi ai mediului rural doar puţini sunt cei care ies din scenă. Într-un anume fel, aceste alegeri au legitimat meseria de primar, acolo unde cei în cauză îşi fac treaba aşa cum trebuie. Aşa a fost pe 1 iunie, aşa s-a confirmat pe 15 iunie. Tot în iunie, olteni s-au căpătuit şi cu un nou preşedinte de consiliu judeţean, un om onest, echilibrat, spre care se îndreaptă de atunci încoace speranţele oltenilor pentru un trai mai bun, prin implicarea acestei instituţii pentru îmbunătăţirea elementelor de infrastructură într-un judeţ în care este atât de mult de lucru. În mod practic, luna iunie a aşezat harta administraţiei locale pentru următorii patru ani. Este luna cea mai prolifică din istoria liberalismului românesc din ultimii optzeci de ani, chiar dacă în urma alegerilor din această lună PNL Olt abia a ocupat poziţia a treia în topul preferinţei electoratului. Cei 21 de primari, dintre care patru de oraşe, susţin, fără echivoc, teza exprimată mai sus. Mai mult, acest partid a reuşit să obţină, printr-un compromis făcut cu PSD-ul, şi postul de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean.

Iulie, luna în care s-a furat startul pentru alegerile parlamentare

Formarea noii administraţii judeţene şi a celor 111 legislative locale a marcat luna iulie. În această lună, s-au cristalizat relaţiile interne în cele trei partide rămase cu şanse reale pentru competiţia din toamnă. Apar primii nominalizaţi pentru Camera Deputaţilor şi Senat. Startul a fost luat de către PD-L, care l-a anunţat pe Daniel Bărbulescu ca şi candidat pentru Colegiul Slatina la Camera Deputaţilor, în pofida jocurilor de culise făcute de Gabriel Diaconu, cel care nici astăzi nu se împacă cu gândul de a fi pierdut şansa să ajungă deputat. Se cunosc, în aceeaşi notă, alte nume pentru Parlamentul României. Tot în iulie, Renică Diaconescu devine public membru PSD, concretizând intenţiile sale exprimate încă de la începutul anului. Se trasează în această perioadă şi harta colegiilor uninominale, trei pentru Senat şi şapte la Camera Deputaţilor. Chiar dacă împărţeala este făcută în favoarea PSD şi PNL, cele două partide recunosc Slatina ca fief al PD-L şi nu contestă astfel autoritatea lui Darius Vâlcov şi a candidatului propus de acesta. Se conturează o competiţie acerbă, chiar dacă votul se anunţă uninominal, ecuaţia influenţei partidului este decisivă. Acest lucru urmează să se vadă peste câteva luni, atunci când vor avea loc primele alegeri uninominale din istoria parlamentarismului românesc.

August, canicula de dinaintea unei furtuni anunţate în noiembrie

În mod normal, luna august este luna concediilor, luna în care omul se relaxează la mare şi la munte. Anul trecut, lucrurile nu au stat de loc aşa. În fiecare partid a fost o competiţie internă, acerbă, legată îndeosebi de cunoaşterea realităţilor din fiecare colegiu, de desemnare a celei mai potrivite soluţii pentru conturarea echipei câştigătoare. Se nasc speculaţii, se fac presupuneri, se spionează reciproc. Nu puţini sunt cei care vor, dar pe degete îi numeri, pe cei care pot. Nu putem vorbi de evenimente majore care să marcheze această lună, pentru că în această perioadă nici un candidat nu era bătut în cuie, cu câteva mici excepţii. Sunt efectuate sondaje de opinie comandate la instituţii de prestigiu, dar există şi o stare generală de teamă faţă de necunoscut. În nici o democraţie europeană consacrată nu se regăsesc elemente care să lege uninominalul românesc de o altă practică similară. Se fac poteci la Bucureşti, se desfac planuri de viitor, se apelează la mijloace nu tocmai ortodoxe de manipulare a opiniei publice, doar-doar s-o alege soluţia cea mai bună. Primarii PSD şi PNL sunt răsplătiţi cu fonduri de la Guvern, condiţionaţi în acest mod de atragerea electoratului care trebuie să voteze cu oamenii propuşi din partea celor două partide. Se organizează sărbători locale, tocmai pentru a putea astfel promova viitorii candidaţi la Parlamentul României. Una dintre ele a avut loc în comuna Brastavăţu, acolo unde liberal-democratul Ionel Mantea, primarul localităţii, a ieşit în faţă cu portul tradiţional al zonei, dar şi cu Octavian Popescu. Ca să vadă lumea şi să priceapă cu cine trebuie să voteze.

Septembrie, luna în care apar, în sfârşit, uninominalii

Trăsătura politică definitorie a lunii septembrie este desemnarea candidaţilor la alegerile parlamentare ce urmează să aibă loc peste două luni. Practic, în scenă intră doar reprezentanţi ai celor trei forţe: PSD, PD-L şi PNL. Este luna în care partidele mici, PNG şi PRM, îşi dovedesc neputinţa şi se pregătesc să facă doar figuraţie la alegerile din perioada imediat următoare. Nu sunt surprize majore în structura de resurse umane, propusă şi înaintată de partide. Oarecum surpriză, dar pentru neavizaţi, este Renică Diaconescu, la Camera Deputaţilor, pe Colegiul Slatina, din partea PSD. Altfel, în aceeaşi notă de idei, remarcăm promovarea de către PSD a unor candidaţi veniţi de la centru, pe care Toma îi prezenta drept salvatorii judeţului. Sau poate omul ăsta vroia să ne demonstreze că uninominalul este totuşi o glumă răsuflată care reprezintă o portiţă de manipulare a celor care votează întâi sigla şi abia apoi omul. Apar în scenă, în spiritul celor de mai sus, Valeriu Steriu, Doru Frunzulică, Dan Şova, oameni care au valoarea lor şi mai puţină legitimitate în faţa alegătorului oltean. Se acutizează lupta la nivelul declaraţiilor de intenţie între Ion Toma şi Darius Vâlcov, cei doi, cu precădere Vâlcov, lansându-şi reciproc epitete, fel de fel. Neştiind că peste două luni vor trebui să-şi dea mână şi să se pupe la începutul anului în curs pentru binele naţiunii, în piaţa publică.

Octombrie, o toamnă frumoasă pe care nimeni nu a mai avut ochi să o vadă

Substantivul „nebunie”, defineşte cel mai bine luna octombrie. Să nu credeţi cumva că ai noştri politicieni s-au apucat să bea vin tulbure şi au luat-o razna! Pur şi simplu, apropierea scadenţei electorale creează o stare de tensiune. Se trece la luptele din teritoriu, se ia judeţul pas cu pas, se ascute lupta pe zi ce trece. Lucrurile scapă oarecum de sub control în Colegiul 2, acolo unde deputatul, atunci candidat, Nicolae Stan, calcă pe fiecare uliţă, mergând din poartă în poartă, respectând principiul partidului său: „Ei cu ei, doar eu cu voi”. În ansamblu, se promite câte-n lună, câte-n stele, se ţese o reţea de imagine publică cum nu se mai văzuse. Fiecare joacă tare, nimeni nu se dă în lături de la nici un efort pentru a-şi atinge scopul. Este practic un război psihologic de mare anvergură, o confruntare care se desparte în trei găşti: una pesedistă, una pedelistă, şi una liberală. Se fac eforturi financiare, ce nu vor putea fi niciodată însumate, căci dacă cineva ar fi contabilizat toţi banii electorali cheltuiţi în octombrie, la nivelul judeţului Olt, suma sare de patru milioane de euro. Găleţi, calendare, mici, bere, pixuri, fulare, şepci, tricouri, ziare ş.a.m.d. Vin trupe de la centru, pentru a susţine candidaţi locali. Aşa s-a aflat în această perioadă, lângă Andrei Iordache, europarlamentarul Magor Csibi.

Noiembrie, luna scadenţei a unui an extrem de tumultos

Trecerea de la campania preelectorală la campania electorală propriu-zisă, s-a făcut fără băgare de seamă. Prima acţiune în forţă a aparţinut PD-L-ului, care a strâns în Slatina, în faţa Casei de Cultură a Tineretului, peste 6.000 de slătineni într-o manifestare interactivă în care s-a luat tensiunea, s-a tuns pe gratis şi s-a declarat susţinere la unison pentru Daniel Bărbulescu şi Mihai Niţă. Oamenii au părut că sunt de acord cu ideea şi candidaturile propuse de Darius Vâlcov. Au urmat apoi manifestaţii similare în localităţile celorlalte colegii. Nimeni nu a stat degeaba. S-a lucrat cu adevărate comandouri electorale şi nu în puţine cazuri au avut loc şi confruntări de natură violentă. Din fericire, nu au fost victime omeneşti. S-au înregistrat doar câteva vânătăi, maşini avariate şi o sumedenie de plângeri penale. Avem în competiţie şi doi gazetari: pe Dan Bălăşescu şi Laura Mira Manu, culmea ironiei în acelaşi colegiu. Sunt zile agitate, marcate de tensiune şi parcă toată lumea aşteaptă să se termine balamucul. Care se şi termină, pe 30 noiembrie, atunci când cel mai important eveniment politic din istoria parlamentarismului românesc ia sfârşit. Merg în Parlament, din Olt, în proporţii oarecum egale, parlamentari autentici, dar şi indivizi de conjunctură. Ăsta a fost balamucul uninominal oltean, prima stagiune.

Decembrie sau ce înseamnă să nu vrei cu adevărat un lucru pentru că ăla ţi se întâmplă

Alegerile parlamentare devin istorie. Un coşmar rămâne pentru militanţii de la PSD şi PD-L - jocurile de culise făcute la Bucureşti, în urma cărora viitoarea guvernare este decisă să încapă pe mâinile PD-L şi PSD. Astfel, Ion Toma trebuie să-şi dea mâna cu Darius Vâlcov, iar militanţii lor de campanie trebuie să lase de-o parte bătălia care a avut loc până mai ieri. Se dovedeşte încă o dată că politica este arta compromisului, dar sunt voci care spun că această limită a compromisului nu trebuia să ajungă la această cotă. Gradul de aşteptare pe seama acestei luni vine din cum vor reuşi, în plan judeţean, cele două partide să colaboreze. Chiar şi acum, la început de 2009, există o cotă de neîncredere a capacităţii de lucru, a modului cum aceştia vor înţelege şi putea să facă ceva util pentru acest judeţ, pentru această comunitate. Totuşi, evenimentul principal al lunii decembrie este Balul Liberalilor organizat în Slatina, la Hotel Parc, în condiţiile în care acest partid, predă, în aceste zile, puterea. Un gest de decenţă, un act de normalitate politică.