Interviu despre starea naţiunii cu

Sorin GHIŢĂ, primarul oraşului Drăgăneşti-Olt

«Călin Popescu Tăriceanu a făcut un lucru la care puţini se aşteptau şi care, pe termen mediu şi lung, spun că va aduce beneficii Partidului Naţional Liberal»

- Ce a însemnat anul 2008 pentru omul public Sorin Ghiţă?

- Anul 2008, în primul rând, a însemnat câştigarea alegerilor locale în Drăgăneşti-Olt de către Sorin Ghiţă şi Partidul Naţional Liberal, un lucru pe care trebuie să recunosc că mi-l doream de ceva timp, nu neapărat dintr-o dorinţă personală, cât şi din necesitatea de a arăta că se poate altfel. În Drăgăneşti, vreme de mai mulţi ani, după ’90, la conducerea oraşului au fost două categorii de persoane: unii care au condus oraşul şi până în ’90, şi vedem bine cum l-au condus, şi alţii care au făcut, de regulă, slalom spre categoria oportuniştilor care, seara au o culoare politică, dimineaţa alta, seara au o apartenenţă politică şi dimineaţa alta, după cum le cere nevoia. În clipa în care s-au câştigat alegerile am fost conştient că dacă pentru a ajunge aici a fost greu, dar este mult mai greu să rămâi, pentru a duce la îndeplinire ceea ce ţi-ai propus.

- Cum? Vă întreb pentru că sunt foarte mulţi care spun asta, dar puţini sunt cei care vin să dezvolte tema aceasta.

- Din punct de vedere practic, economic, social, Drăgăneştiul era altădată un orăşel cochet, care avea industrie, existau locuri de muncă şi care ofereau o viaţă relativ bună, decentă majorităţii locuitorilor. Datorită tipului de economie care a existat în Drăgăneşti, de la an la an, s-a ajuns în situaţia în care cei care nu mai au locuri de muncă în Drăgăneşti, exceptând bugetarii, să îşi câştige un ban în Slatina, la Bucureşti, în Spania sau în Italia. A existat industrie uşoară, dar care s-a distrus într-un timp record, a mai fost o fabrică de zahăr, au fost nişte şantiere. Singurele locuri de muncă de care se poate vorbi astăzi sunt la câţiva particulari care oferă şi ei un număr limitat de locuri şi agricultura care, aşa cum a fost făcută până de curând, nu a adus satisfacţii foarte mari.

- Cum se face că, vreme de aproape optsprezece ani, nici un investitor mare nu a vrut să vină şi să se apuce de o afacere în acest orăşel care, totuşi, este pus destul de bine pe harta sudului ţării?

- Vreau să vă spun doar lucruri despre care am informaţii sigure, referitoare la cauzele ce au dus la acestea. Nu se pune problema că investitorii nu ar fi vrut să vină aici şi vă pot vorbi acum despre domenii diferite. În urmă cu mai multe luni am avut o discuţie cu domnul comandant al pompierilor la nivel de judeţ, domnul colonel Năstăsie, care mi-a spus că a vrut să înfiinţeze o subunitate de pompieri în oraşul nostru, iar primarul Dan Mateescu l-a respins, nu i-a dat nici un spaţiu şi l-a făcut în aşa fel încât să caute în altă parte şi a găsit comuna Stoeneşti. Au mai fost discuţii despre posibili investitori în mandatul precedent şi chiar înainte, care nu ştiu cum au fost trataţi, dar au fugit de Dragăneşti şi au ajuns în alte locuri. De asemenea, s-a vorbit de alte investiţii şi în mandatul trecut, cum ar fi posibilitatea construirii unui supermarket. Eu ştiu foarte multe amănunte referitoare la modul în care au fost primiţi, au fost ajutaţi, cu ghilimelele de rigoare şi au tot fost amânaţi până când unii au plecat, iar alţii erau gata să renunţe. Din păcate, sunt foarte puţini cei care au mai revenit sau pe care am mai reuşit să-i contactăm noi şi sper să ducem totul la bun sfârşit. De exemplu, chiar în primăvara acestui an, cu siguranţă, în Drăgăneşti, se va construi un supermarket şi asta pentru că am găsit căile necesare, legale pentru a-i sprijini pe oameni să facă ceea ce şi-au propus. Va fi vorba de o investiţie de cel puţin un milion de euro prin contract şi un număr de minim 20 de angajaţi.

- Ce şanse sunt pentru anul care a început ca în Drăgăneşti-Olt să se schimbe ceva în bine, în condiţiile în care, deja ştim cu toţii, actuala putere guvernamentală este formată din reprezentanţii altor partide decât cel din care faceţi parte?

- Eu am să fac tot ceea ce depinde de mine pentru a putea accesa fonduri de proiecte, planuri şi proiecte avem şi încercăm să le facem, să le dezvoltăm, iar din punct de vedere politic, cu siguranţă, există teama că ne vom lovi de obişnuita respingere că nu eşti din acelaşi partid cu ei. Din păcate, după cum vedem, guvernul actual a început cam prost şi aş vrea să fac o paralelă amintind că în guvernarea trecută s-au acordat nu numai atenţia necesară, cât şi fondurile şi toate măsurile legale de care au dispus ca să sprijine pensionarii, agricultorii, sănătatea, învăţământul şi investiţiile. Vorbim de guvernarea Tăriceanu, despre care unii încercau să spună că nu a fost grozavă. PD-L-ul şi PSD-ul au făcut nişte promisiuni fantastice şi uneori au promis ceea ce nu credeau nici ei în clipa aia, iar acum încep să spună că nu se mai poate.

- Poate spun că nu se mai poate din cauza faptului că moştenirea dezastruoasă a lui Tăriceanu, bugetul gol, nu le mai dă voie să pună în practică toate acestea.

- Vreau să vă reamintesc că aceste lucruri le spun persoane care ştiau situaţia exactă la data respectivă şi cărora le-au fost puse pe tavă nişte date concrete. Aici, vă pot da exemplul legat de învăţământ, atunci când Tăriceanu, în plină campanie electorală, a spus: „Dacă aş fi vrut să iau voturi, minţeam că voi da acea mărire de 50%”.

- Atunci, dacă au minţit toţi, ce l-a costat pe Călin Popescu Tăriceanu să nu mintă şi dumnealui?

- Domnul Tăriceanu, cu siguranţă, este un om care are caracter şi educaţia necesară pentru a face diferenţiere între omul politic oportunist şi omul politic care face un lucru bun. Pot fi acuzat de subiectivism pentru că îl laud pe domnul Tăriceanu, dar consider că nici o guvernare după ‘90 nu a avut rezultatele pe care le-a avut guvernarea Călin Popescu Tăriceanu, fapt ce îi face deja pe mulţi să regrete.

- Pentru ce credeţi că nu a acceptat domnul Tăriceanu şi cei din conducerea centrală a partidului un compromis de a merge la guvernare, fie cu prietenii de la PD-L, fie cu amicii de la PSD?

- Domnul Tăriceanu şi alţi colegi de-ai mei din conducerea centrală nu au acceptat un compromis doar de dragul de a face compromisuri. Nu vreau să spun că liberalii ar fi cei mai frumoşi şi cei mai cuminţi de pe faţa pământului, dar vreau să vă spun că, din punct de vedere al primarului, mi-aş fi dorit ca partidul din care fac parte să fie la putere. Totuşi, din punct de vedere politic, Călin Popescu Tăriceanu a făcut un lucru la care puţini se aşteptau şi care, pe termen mediu şi lung, spun că va aduce beneficii Partidului Naţional Liberal.

- Da, dar pe termen mediu nu credeţi că ce va fi mâine, ar fi bine să fie şi astăzi?

- ... (râde) Este o temă pe care se poate discuta foarte mult. A fost o decizie luată, se va analiza de către PNL acolo unde este cazul, dar după cum a început noua guvernare cu numirea unui premier, la trei zile iar se îmbolnăveşte... Dragă Stolo, batiste, Emiluţ Boc, evident că intrarea Partidului Naţional Liberal la guvernare, în prima fază, ar fi adus mari deservicii politice partidului.

- Asta pe termen scurt, dar pe termen mediu?

- Rămâne de văzut.

- În opinia dumneavoastră, cine credeţi că a câştigat alegerile parlamentare din 30 noiembrie?

- Nimeni nu a câştigat alegerile parlamentare.

- În acest caz, cum vi se pare faptul că, în clipa de faţă, la guvernarea ţării este cea mai atipică alianţă despre care se putea vorbi astă-vară­? Dacă i-ai fi spus cuiva până la aflarea rezultatelor că PSD va face alianţă cu PD-L-ul, cel în cauză te-ar fi trimis cu siguranţă acasă, să te culci şi totuşi...

- Trebuie să nu uităm că PD-L are o particularitate, fiind genul de partid care a adunat oameni de diferite orientări, de diferite caractere, care ascultă necondiţionat de tătucul de la Cotroceni.

- Păi, tătucul de la Cotroceni nu este membru al PD-L, este preşedintele ţării, pentru care şi dumneavoastră, acum patru ani şi ceva, aţi luptat pe uliţe şi pe străzi ca să obţină voturi...

- Da, şi nu mă dezic. La vremea respectivă, era necesară schimbarea de la conducerea ţării, a PDSR-ului şi a lui Adrian Năstase. Însă, atunci când Traian Băsescu a început să-şi depăşească atribuţiunile constituţionale deja am început să am semne de întrebare. Vorbind însă despre guvernarea care s-a conturat la nivel naţional trebuie să luăm în calcul că, în PD-L, există şi oameni cu orientări reformatoare care au vederi liberale, care au vederi progresiste şi, cu siguranţă, cu uşurinţă am fi putut încheia o colaborare cu ei. Există însă şi un grup destul de important de persoane care, şi acum după foarte mulţi ani, visau în fiecare noapte refacerea FSN-ului.

- Credeţi cumva că actuala structură guvernamentală este continuatorul de drept a ceea ce a fost după decembrie 1989 - FSN?

- Nu, trebuie să fim realişti pentru că nu mai este ceea ce a fost FSN-ul. Şi în PSD, şi în PD-L s-au produs schimbări destul de importante, dar cu siguranţă mulţi dintre ei nu uită că au fost cândva împreună.

- Aveţi la Olt un singur parlamentar, şi mă refer aici la cel care a candidat în colegiul unde este arondat Drăgăneşti-Olt, domnul Gigel Ştirbu. Credeţi că poată să facă din această postură, de unul singur, prin toată turma PSD-PD-L, ceva pentru Olt, ceva pentru Drăgăneşti-Olt?

- Din păcate, singurul coleg de-al nostru care a avut acces în Parlamentul României este Gigel Ştirbu şi, cu siguranţă, o merită şi o meritau şi alţi colegi de-ai noştri. Din păcate, o spun din nou şi îmi pare rău că spun aşa şi subliniez că am avut o mare dezamăgire văzând că o mare parte din cetăţeni nu au mers la vot, iar dintre cei care au fost foarte mulţi s-au lăsat impresionaţi de mici, bere şi alte avantaje pe care le-au oferit PSD-ul în judeţul Olt. Nu ştiu ce s-a întâmplat în altă parte, dar la noi a fost o campanie agresivă, plină de calomnii şi de lucruri care, în alte condiţii, ar fi trebuit pedepsite de Biroul Electoral Judeţean. În legătură cu ce o să facă Gigel Ştirbu vreau să vă spun un lucru pe care cu siguranţă dumneavoastră îl ştiţi şi pe care cred că îl cunosc deja mulţi în judeţul Olt, şi nu ştiu dacă vreodată cineva a reuşit să aducă judeţului Olt atâtea fonduri câte a reuşit să aducă domnul Gigel Ştirbu, atât din calitatea de subprefect, cât şi cea de secretar de stat. A sprijinit administraţiile locale, nu numai în perioada în care a fost secretar de stat la culte, cu fonduri impresionante pentru toate localităţile, cât şi în perioada în care era subprefect, prin demersurile pe care le-a făcut. Astfel, un număr foarte mare de localităţi din judeţul Olt, indiferent de ce culoare avea primarul, a avut acces la fonduri pentru învăţământ, cultură, chiar sănătate, infrastructură, şi din câte ştiu eu şi îl cunosc foarte bine, a sprijinit cu toate mijloacele de care a dispus orice iniţiativă a administraţiilor locale şi ale celor care erau interesaţi să facă lucruri bune. Un om care până în momentul de faţă a adus acele sume formidabile în judeţul Olt şi care a avut atâtea iniţiative bune, sunt sigur că va găsi soluţii să ne mai ajute şi din postura actuală, deşi sunt ferm convins că este extrem de dificil în aceste condiţii. Despre Gigel Ştirbu ar trebui, cel puţin din câte cunosc eu, ca în majoritatea localităţilor din judeţul Olt să se vorbească numai de bine.

- Dacă după ce plec eu de la dumneavoastră vă bate la uşă Darius Vâlcov să vă cheme să vă apropiaţi de PD-L, ca şi dumneavoastră primar, ca să vă fie bine pentru următorii patru ani, ce faceţi?

- Eu chiar m-aş bucura să vină Darius Vâlcov la mine, dar vreau să înţelegeţi că eu sunt membru al Partidului Naţional Liberal încă de la începutul anului 1990. Întrebarea dumneavoastră are însă două părţi şi vreau să vă spun, nu pentru că sunt eu în opoziţie iar PD-L-ul la putere, că vis-a-vis de primarul Darius Vâlcov jos pălăria. Pentru omul politic Darius Vâlcov, care este preşedintele PD-L Olt, am numai cuvinte de apreciere pentru că este un luptător şi are rezultate. Vis-á-vis de drumul politic al lui Sorin Ghiţă, vreau să vă spun că eu sunt în primul rând liberal, nu ştim ce ne oferă viaţa politică şi de-a lungul timpului am învăţat că niciodată în viaţă, şi în special în politică, nu trebuie să spui niciodată. În politică nu poţi să ştii ce se întâmplă peste o lună, peste un an sau peste un mandat. Este posibil ca, sub diferite forme, să existe o colaborate între Partidul Naţional Liberal şi Partidul Democrat-Liberal. Deocamdată eu sunt membru al PNL şi nu vreau să port altfel de discuţii, iar pentru că tot m-aţi întrebat vreau să vă spun că am nişte responsabilităţi deosebite în comparaţie cu alţi colegi de-ai mei care sunt primari PNL. Am deja două mandate de membru în Biroul Permanent Judeţean, am fost secretar coordonator al PNL Olt şi mi-am dat demisia înainte de alegerile locale pentru că era o muncă suplimentară pe care eu nu o puteam face, mai am o funcţie la nivel naţional în Liga aleşilor locali liberali şi din septembrie 2008 sunt vicepreşedinte al Asociaţiei oraşelor din România. În legătură cu plecarea spre un alt partid vreau să vă spun că am eu am fost contactat şi înainte şi după alegerile locale, şi după alegerile generale, de către reprezentanţii altor partide şi presupun că unii au înţeles politicos că locul meu este aici, alţii s-au răzbunat şi m-au bălăcărit prin ziare că nu am candidat din partea lor, dar asta este o altă poveste.

- Care dintre colegii dumneavoastră de partid, vis-á-vis de cei care au ocupat şi ocupă încă posturi de şefi de deconcentrate, nu credeţi că a fost pe măsura aşteptărilor unei funcţii de interes public judeţean?

- În legătură cu colegii mei care au ocupat în acest mandat funcţii de conducere în deconcentrate aş vrea să vă spun că astfel de lucruri s-au mai discutat, se vor analiza şi în cadrul Biroului Permanent Judeţean Olt şi vom vedea ce trebuie făcut mai departe.

- Anul 2009 va fi la nivelul organizaţiei PNL Olt un an al alegerilor interne. Militaţi pentru schimbare la nivelul conducerii judeţene?

- Întotdeauna, după anii în care au loc alegeri generale, în PNL, la nivel naţional, judeţean şi local sunt alegeri. Este o regulă stabilită în statutul partidului, care se respectă întotdeauna. La nivelul judeţului Olt, trebuie să recunoaştem că a funcţionat destul de bine o echipă condusă de preşedintele Ioan Ciugulea, care a luat partidul de la 3% şi la dus la un procent la care, la vremea respectivă, nu avea nimeni curajul să facă pronosticuri şi am ajuns în situaţia în care avem un număr important de consilieri judeţeni şi 20 de primari, dintre care 4 primari de oraşe în judeţul Olt. Trebuie să recunoaştem că altădată, nici cei mai înfocaţi susţinători ai noştri nu se gândeau la aşa ceva. În legătură cu ce s-a întâmplat în PNL şi care sunt neîmplinirile, nemulţumirile noastre, acestea sunt lucruri pe care o să le discutăm în Biroul Judeţean şi cu siguranţă când va fi conferinţa legată de alegeri vom vedea atunci ce e de făcut. Momentan, nu a fost stabilită data la care vor fi alegeri, nu ştim nici care vor fi candidaţii, aşa că este devreme să vorbim despre aşa ceva.

- De ce credeţi că a refuzat PNL Olt, două funcţii de vicepreşedinte de Consiliu Judeţean, în vară, după alegerile locale, atunci când PD-L Olt, prin Darius Vâlcov, a venit în sediul organizaţiei judeţene a PNL şi a propus pe baza susţinerii PD-L, ca Partidul Naţional Liberal să ocupe cele două posturi. De ce nu s-a acceptat această propunere?

- Din păcate, la aceste negocieri despre care vorbiţi, eu nu am participat. Mă puteţi întreba totuşi ce aş fi făcut eu şi vă pot spune că dacă ar fi trebuit să aleg între PSD şi PD-L aş fi ales cu siguranţă PD-L-ul. Spun asta, chiar dacă eu cu organizaţia PD-L de aici din Drăgăneşti am avut conflicte destul de dure, provocate de membrii ei, nu de mine.

- Şi pe ce bază aţi fi luat în calcul asta?

- Sunt mai multe de discutat pe tema aceasta. Eu, pur şi simplu, m-am lămurit de-a lungul timpului, şi mai ales în toamna aceasta mi-a fost suficient să văd ce înseamnă PSD-ul. Cred că îmi este de ajuns. Dar dacă tot m-aţi întrebat ce aş alege între PSD şi PD-L, vă spun că aş alege Partidul Naţional Liberal.

- Da, dar o să fie vorba de fonduri, de resurse guvernamentale, o să vi se ceară, o să vi se dea pe de altă parte...

- Vom vedea. Deocamdată noi am avut o colaborare cu PSD la nivel judeţean, după cum bine ştiţi, cu preşedinte şi vicepreşedinte, iar în timpul guvernării PNL, după cum bine ştiţi, au luat fonduri şi primari PSD şi cei ai PD-L, dar mai ales cei ai PSD. Vă pot spune însă că de când sunt eu primar, din iunie 2008, Primăria Drăgăneşti nu a primit nici un leu de la Consiliul Judeţean.

- Se simte această ciudată criză mondială la nivelul oraşului Drăgăneşti-Olt? Ce este criza asta din punctul de vedere al unui primar de oraş?

- Personal, am încercat să analizez ce înseamnă criza aceasta pentru România şi ce înseamnă ea pentru oraşul Drăgăneşti. În primul rând, această criza cred că afectează domeniul economic, marile companii, marile grupuri de firme, sistemul financiar, bursa, acolo unde ele sunt foarte bine dezvoltate. Vorbind despre bursă, în România, ea nu este la nivelul în care să fie aşa de sensibilă la ceea ce se întâmplă pe plan mondial. Dacă însă vorbim de economie, din păcate, în special în zonele în care relaţiile comerciale cu lumea civilizată au fost mai dezvoltate, ea se resimte şi trebuie să recunoaştem că, în primul rând, Slatina şi în general judeţul Olt vor fi afectate de ceea ce se întâmplă acum cu Alro. Spun asta pentru că Alro înseamnă practic un plămân şi inima judeţului Olt, iar dacă acolo se întâmplă lucrurile care au început este foarte grav şi cu siguranţă vor fi afectate în lanţ mai multe localităţi.

- Dar credeţi că statul poate în clipa de faţă să dea o mână de ajutor acestui plămân al Oltului, Alro? Poate statul să facă ceva ca această criză să nu afecteze atât de dur Alro şi, implicit, întreaga activitate economico-socială din Olt?

- Noi trebuie să fim realişti să ne dăm seama că Alro nu mai este al statului român. Dacă la un moment dat cei care deţin pachetul majoritar hotărăsc să o închidă sau să facă altceva acolo, statul nu poate face nimic. Eu, care zic să încurajăm iniţiativa privată în orice domeniu, vreau să spun că în astfel de situaţii, cum erau Alro sau cum erau Petrom şi Sidex, cred că statul trebuia să îşi păstreze o cotă suficientă care să îi permită ca la un moment dat să intervină, dar nu în sensul de a se amesteca în treburile economiei sau ale firmelor private, pentru că eu încurajez total iniţiativa privată şi sunt pentru economie de piaţă, aşa cum trebuie să fie ea. Sunt însă lucruri la care s-a cedat cu foarte mare uşurinţă, în special pe vremea uneia dintre guvernările PDSR, apoi PSD, atunci când la preţuri foarte interesante s-au vândut toate zăcămintele, o mare parte din avuţia ţării, iar aici, când mă gândesc la domeniul petrolier, la telecomunicaţii, la partea de distribuţie electrică, este chiar suspect cu câtă uşurinţă s-au vândut pachete de acţiuni foarte importante.

- Credeţi că în vremuri de criză, aşa cum se pare că va fi anul 2009, mai este timp, mai este loc, mai este forţă de a lua unele decizii de dreapta, la nivel de ţară, dar cu efecte şi în teritoriu?

- Cât timp a guvernat dreapta, s-a văzut că au fost creşteri economice, au fost investiţii, au fost plusuri şi în domeniul protecţiei sociale, iar mai departe rămâne să vedem ce va putea să facă această guvernare.

- Are partidul din care faceţi parte forţa şi capacitatea de a ieşi pe piaţă, în anul 2009, cu un candidat la preşedinţie care să poată să-l învingă pe Traian Băsescu?

- Partidul Naţional Liberal are cu siguranţă oameni de calitate care pot candida la preşedinţie. Oameni ca şi Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu, şi poate mai găsim şi alţii, sunt capabili oricând să candideze şi să ocupe acel post de la Cotroceni. Depinde însă de ceea ce cred alegătorii, de modul cum vor şti să-şi promoveze imaginea fiecare dintre acei candidaţi. Contează foarte mult dacă şi alte partide scot un candidat bun, dacă actuala guvernare îl va susţine în totalitate pe Traian Băsescu sau numai unii dintre ei, iar ceilalţi îşi vor scoate candidat. Poate fi chiar un candidat pe care doar să puncteze că îl au. PNL-ul are însă oameni capabili să conducă ţara şi care sunt în stare să se lupte cu Traian Băsescu în alegeri.

- Nu credeţi că un astfel de candidat ar trebui promovat cât mai repede, astfel încât opinia publică să aibă timp să-l cunoască?

- Sunt de acord că un astfel de candidat trebuie promovat în timp util şi trebuie făcută o campanie de durată, nu neapărat concentrată pe perioada respectivă. Timpul a demonstrat că, de cele mai multe ori, la alegerile, fie locale, fie generale, cu imaginea cu care se intră în campania electorală cam aşa se şi termină. Foarte puţine au fost cazurile în care au fost răsturnări spectaculoase.

- Ce îi cereţi anului 2009, pentru a putea vorbi peste un an, că a fost un unul bun?

- În primul rând, mai ales că este început de an şi abia s-au terminat sărbătorile, care sunt cele mai numeroase în această perioadă, sincer, din tot sufletul, îmi doresc nu numai pentru mine, ci pentru toţi drăgăneştenii să aibă parte de sănătate atât ei, cât şi familiile lor, să aibă parte de bucurii şi să depăşească orice moment dificil cu înţelepciune şi cu uşurinţă. Pentru Drăgăneşti îmi doresc să găsim căile prin care să absorbim fonduri şi să continuăm investiţiile pe care le-am demarat aici, iar din punct de vedere politic mi-aş dori stabilitate la nivel naţional. Nu cred că vom avea, deşi ar fi necesară. Oricum, va fi greu atunci să spunem despre 2009 că a fost un an bun, pentru că şi înainte, şi anul acesta, şi în anul care va veni consider că orice om care îşi propune ceva îşi doreşte să facă mai mult decât a făcut anterior. Eu nu pot să fac previziuni la început de an, în condiţiile în care lucrurile nu sunt stabile nici la Bucureşti, nici la nivel de judeţ, pentru a putea să ştim pe cine ne bazăm, pe ce ne putem sprijini, ca să ne continuăm proiectele care le-am început.