La mulţi ani, Şopârliţa!

Sărbătorile de iarnă vin în comuna Şopârliţa spre a aduce o împăcare, o linişte sufletească pentru toţi locuitorii acestei aşezări situată în Câmpia Română, la mică distanţă de malul stâng al Olteţului. Un an bun pentru cei ce au trudit pământul, la fel şi pentru cei ce şi-au asigurat existenţa din alte surse de trai, cu locuri de muncă la Balş, Slatina, Craiova şi chiar în străinătate.
Anul 2008 reprezintă pentru administraţia locală a comunei Şopârliţa, anul unui nou început. La alegerile locale din 1 iunie, la Şopârliţa, oamenii au ales, din primul tur de scrutin, în fruntea treburilor locale, o nouă echipă, formată în mare parte din oameni capabili să-şi dedice toată priceperea şi cunoştinţele pentru dezvoltarea comunei. Primarul ales, un fiu al satului, care şi-a petrecut întreaga viaţă în localitate, lângă bucuriile şi nevoile consătenilor, este Cristinel Neagu, cel care a redat demnitatea acestei aşezări şi încrederea cetăţenilor în faptul că nicăeri nu este mai bine ca acasă.

Alin DOROBANŢU

Atmosferă de sărbătoare la şcoala din comună

Joi, 18 decembrie 2008, şcoala cu clasele I-VIII din localitate s-a dovedit a fi neîncăpătoare pentru copii, părinţi şi rude ale acestora veniţi împreună la un spectacol de Moş Crăciun. Imobilul vechi de aproape 100 de ani, edificiul educaţional fiind ridicat în anul 1926, aflat în perfectă stare de funcţionare, deserveşte în prezent 177 de elevi, împărţiţi pe categorii de studiu în felul următor: patruzeci de preşcolari, cincizeci şi cinci de elevi în clasele primare şi şaptezeci şi doi în ciclul gimnazial. Procesul educaţional este asigurat de optsprezece cadre didactice, devotate şcolii, care înţeleg rolul de apostol al profesorului de la ţară. Colectivul de cadre didactice din Şopârliţa este condus de cel mai tânăr director de şcoală din judeţ, profesoara Neli Pârvu, un conducător de şcoală cum greu găseşti şi la oraş, sufletul acestei şcoli, cea care a impus recent alocarea de fonduri pentru reabilitarea edificiului şcolar din localitate.
Emoţii cât cuprinde i-au stăpânit pe cei mici şi pe cei mari deopotrivă, atunci când, după un spectacol săvârşit de cei mici, Moşul a venit şi a împărţit daruri. În ajutorul acestuia s-au aflat sponsorii din cadrul Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ Olt, cât şi Consiliul Local Şopârliţa, care a aprobat un proiect de hotărâre privind alocarea a 50 de milioane lei vechi pentru acest dar de Crăciun.

Emoţiile primarului Cristinel Neagu au cuprins întreg auditoriul

Cei prezenţi la serbarea de la şcoala din Şopârliţa au rămas surprinşi în momentul în care primarul comunei, Cristinel Neagu, a ţinut să adreseze câteva cuvinte legate de semnificaţia momentului de sărbătoare, în deschiderea spectacolului oferit de cei mici. Reproducem discursul domniei-sale.

„Dragi elevi,
Doamnelor educatoare, învăţătoare şi profesoare,
Domnilor învăţători şi profesori,
Stimaţi părinţi
Sărbătorirea zilelor Sfântului Crăciun, care astăzi se deschide prin acest program, organizat de către elevii şcolii noastre, îndrumaţi de cadrele didactice, îmi oferă posibilitatea, de a-mi aduce aminte cu multă plăcere şi nostalgie, de perioada copilăriei mele, a semenilor mei şi de a face o singură comparaţie cu perioada actuală, prezentul în care trăim şi în care, printre copiii noştri, elevii de astăzi ai şcolii, se află şi copilul meu. În comparaţie cu timpul meu, învăţaţi într-una din cele mai frumoase comune ale judeţului nostru, cu instituţiile modernizate sau în curs de modernizare dintre care instituţia în care ne aflăm acum, şcoala noastră împreună cu cadrele didactice, este de departe cea mai importantă şi cu multe responsabilităţi în instruirea şi formarea tinerei generaţii, la fel şi părinţii, în creşterea, educarea şi ocrotirea copiilor. Primăria comunei noastre are în program, pentru viitorul apropiat, realizarea unor proiecte care să îmbunătăţească viaţa şi activitatea copiilor şi a cetăţenilor comunei, cele mai importante fiind deocamdată, construirea unei noi grădiniţe, realizarea sistemului de canalizare al comunei şi alte proiecte importante.
Trecând la evenimentul de azi, cu sinceritate vă spun că chiar dacă pe timpul meu venea Moş Gerilă ci nu Moş Crăciun (nu aveam voie să-i zicem pe numele adevărat), ca acum, sărbătorile Crăciunului şi Anului Nou, colindele, Pluguşorul, vacanţa de iarnă, erau la fel de aşteptate şi plăcute, pentru noi copiii de atunci ca şi pentru cei de astăzi, cărora, cuminţi sau mai puţin cuminţi, silitori sau mai puţini silitori, darurile li se dădeau şi atunci, ca şi acum, cu multă bunăvoinţă şi înţelegere. Aşa este, a fost şi va fi întotdeauna Moş Crăciun, un om bun, înţelept şi înţelegător cum ar trebui să fim şi noi, oamenii de astăzi.
Cu această ocazie, în ajunul Crăciunului, la sfârşitul anului 2008 şi în ajunul Anului Nou, Primăria comunei Şopârliţa, al cărei reprezentant legal sunt, şi Consiliul Local al comunei sunt împuternicite de către Moş Crăciun, pentru a dărui copiilor şcolii noastre, de la grădiniţă, învăţământul primar şi gimnazial, daruri cumpărate, în funcţie de puterea lui financiară, şi de criza economică de care-i este tare teamă.
Cu multă înţelegere şi responsabilitate, anunţ respectabilele noastre cadre didactice, că conducerea Primăriei, depune toate eforturile, absolut toate eforturile, ca în cea mai scurtă perioadă, să fie rezolvate şi problemele dumneavoastră, nu ca un cadou al lui Moş Crăciun ci ca nişte depturi ce vi se cuvin în mod legal şi pe lângă acestea, poate şi nişte daruri.
Acum, în ajunul Crăciunului, a apropierii Anului Nou, vă urez la toţi copiii, elevi sau nu ai şcolii noastre, tuturor cadrelor didactice din şcoala noastră, şi tuturor părinţilor acestor copii şi prin dumneavoastră tuturor cetăţenilor comunei noastre, Sărbători fericite, multă sănătate şi prosperitate în Noul An şi La mulţi Ani!

Minunea s-a înfăptuit - Caracalul are, în sfârşit, teatru

Apropierea sfintelor sărbători de iarnă a reprezentat pentru autorităţile locale ale municipiului Caracal prilejul perfect pentru a reda publicului caracalean, şi nu numai, bucuria şi plăcerea de a merge, după mulţi ani, să vadă o piesă de teatru într-o locaţie specifică desfăşurării unui astfel de eveniment cultural: Teatrul Naţional.
Închis încă din perioada comunistă, pentru efectuarea unor lucrări de modernizare, Teatrul Naţional din Caracal, a fost conceput după planurile unui mare arhitect austriac şi reprezintă o adevărată capodoperă a localităţii, o bijuterie care, din după-amiaza zilei de 19 decembrie îşi ridică din nou cortina.
Pentru a sărbători aşa cum se cuvine, autorităţile locale caracalene le-au pregătit tuturor celor prezenţi numeroase surprize, iar la tăierea panglicii de inaugurare au fost invitaţi să participe, Călin Popescu Tăriceanu, pentru ultima dată în calitate de premier al României şi Adrian Iorgulescu, şi el la sfârşit de mandat în fruntea Ministerului Culturii şi Cultelor. (Claudiu ENE)

Începutul şi declinul

Cu mai bine de un secol în urmă, arhitectul austriac Franz Bileck punea piatra de temelie a Teatrului Naţional din Caracal, cu speranţa de a duce la prosperitatea culturii caracalene şi pentru a oferi locuitorilor acestui oraş un loc în care să uite, fie şi pentru câteva momente, de grijile şi necazurile vremii. Astfel, în centrul oraşului s-a ridicat o impunătoare construcţie ce avea să devină treptat mândria tuturor caracalenilor, deosebită prin varietatea de ornamente, atât la exterior cât şi la interior, cu numeroase coloane, capiteluri, balcoane şi cupole, care-i oferă imaginea unui teatru cu adevărat modern. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, Teatrul Naţional din Caracal nu a fost nici el ferit de evenimente neplăcute. Aşa se face că în anul 1995, în urma unui incendiu devastator, minunata clădire a suferit mari pagube ce au făcut ca pentru mulţi ani cortina teatrului să rămână coborâtă, nemaiputând să încânte publicul oltean iubitor de cultură. Au urmat astfel ani întregi de aşteptare, timp în care, Teatrul Naţional din Caracal a fost într-o continuă renovare, prelungită însă din diverse cauze ce ţin fie de lipsa fondurilor, fie de faptul că forţa de muncă specializată pentru astfel de lucrări a fost de cele mai multe ori deficitară.

Mândria Caracalului

Speranţa caracalenilor a renăscut însă, mai ales în ultimii doi ani, atunci când, odată cu sprijinul acordat de Ministerul Culturii şi Cultelor, a fost adusă forţă de muncă nouă, iar lucrările au fost efectuate de firma Bacomet Construct din Slatina, care a mai colaborat şi cu alţi constructori. Au fost alocate astfel fondurile necesare pentru renovarea completă a teatrului, fiind efectuate, mai întâi, importante lucrări ce ţin de infrastructură şi structura de rezistenţă. S-a continuat ulterior cu refacerea arhitecturii, atât la interior cât şi la exterior, a instalaţiilor de ventilaţie, iluminat şi încălzire, lucrări care au redat clădirii imaginea de altă dată, iar caracalenilor mândria că teatrul lor reprezintă un adevărat simbol al Olteniei. De asemenea, trebuie adăugate aici, atât renovarea în întregime a scenei, cât şi dotarea sălii cu mobilier nou şi aparatură modernă necesară pentru asigurarea unei sonorizare perfecte. În concluzie, este lăudabil efortul autorităţilor locale care, după mulţi ani, au găsit resursele necesare să redea caracalenilor bucuria de a putea viziona numeroase piese de teatru, şi spectacole de excepţie, alături de alte activităţi permanente şi diversificate ale oamenilor de cultură olteni.